Populația Moldovei în 2019 s-a redus cu 41,2 mii persoane și a ajuns la nivelul anului 1962

În 2019 populația Moldovei de pe partea dreaptă a Nistrului s-a redus cu 41,2 mii persoane, datorită a doi factori: sporul natural negativ și emigrația. În 2019 sau născut cu 4,4 persoane mai puțin decât au decedat. Iar alte 36,8 mii persoane au decis să plece peste hotarele țării.

În populația prezentă în țară Biroul Național de Statistică include și pe cei care sunt plecați la muncă pentru perioade scurte, mai puțin de 12 luni. Aceasta înseamnă că în realitate numărul populației prezente este cu 100-150 mii mai mic.

În partea Stângă a Nistrului statistica este realizată după alte criterii, dar și așa acolo situația nu este mai bună. În 2019 populația din stânga Nistrului, conform datelor existente a rămas neschimbată, deoarece toți care au avut de plecat au plecat deja.

Populația Moldovei în întregime are în prezent 3.106 mii persoane exact ca acum 58 de ani în urmă când eram tot 3.106 mii persoane la 1 ianuarie 1962.

200704_Populația_01

Maxima istorică a populației a fost atinsă în anul 1992, când noi eram 4.403 mii locuitori.

În 2020 populația Moldovei s-a redus cu 29,5% sau 1,3 milioane locuitori de la nivelul anului 1992.

Cel mai mult a fost afectată partea stângă a Nistrului unde populația s-a redus cu 33,7% sau 237 mii locuitori.

Pe partea dreaptă a Nistrului populația s-a redus cu 28,7% sau 1.061 mii locuitori.

Doar în ultimii 5 ani de zile populația Moldovei s-a redus cu 240 mii locuitori, dintre care 204 mii pe partea dreaptă a Nistrului și 36 mii pe partea stângă.

În 2020 consumul de Petrol pe plan global va înregistra cea mai mare scădere din istoria sa

În prezent producătorii de petrol cel mai mult sunt alarmați nu de prețurile joase la petrol, dar de perspectiva scăderii fără precedent a consumului de petrol în lume.

În 2019 industria petrolieră a înregistrat un record istoric: pentru prima dată consumul mediu zilnic de petrol a depășit 100 milioane de barreli. Însă anul 2020 și COVID 19 aduce o surpriză neplăcută: încetinirea activității economice, reducerea fără precedent a zborurilor și călătoriilor auto, vor reduce dramatic consumul de petrol în acest an. Estimările variază de la 10-12 milioane până la 20 milioane barreli pe zi.

Astfel, în acest an consumul de petrol cel mai probabil va cădea până la nivelul de 88 milioane barreli pe zi, o reîntoarcere la situația de acum 10 ani în urmă.
Precedentul record a fost stabilit în anii 1980-83, când consumul mediu zilnic s-a redus cu max 2,4 milioane Barrlei în 1980, cu 1,8 milioane în 1981 și cu 1,6 milioane în 1982 și 0,2 milioane în 1983. Cumulativ căderea în acea perioadă a fost de 6,1 milioane barreli în 4 ani. Căderea de atunci a prețului la petrol a fost unul din factorii care a declanșat destrămarea URSS. În prezent, noi, cel mai probabil vom înregistra, într-un singur an, o cădere de două ori mai mare decât atunci în 4 ani.

200326_Petrol_01

Dacă analizăm consumul mediu zilnic pe cap de locuitor pentru anul 2020, acest indicator va fi de 1,8 litri/zi, nivelul minimul din ultimii 50 de ani. Acest indicator este cel mai puternic indicator al proporției crizei economice care ne așteaptă.

200326_Petrol_02

Pentru noi, consumatorii de petrol, aceste tendințe au o conotație pozitivă sub aspect al prețurilor. În luna martie prețul la petrolul BRENT cel mai probabil va fi în zona 34,7-34,8 USD/Barrel. În ultimii 15 ani prețul la petrol doar o singură dată petrolul a înregistrat așa cotații joase.

Atrageți atenția la prețul petrolului pe termen lung. Până în anul 2002 prețul mediu a petrolului era la nivel de 20 USD/Barrel. Iar în 2015 prețul mediu pe 5 ani de zile s-a ridicat până la 100 USD/Barrel. Prețul ridicat la petrol a provocat dezvoltarea surselor alternative, tehnologiilor de eficiență energetică și alte măsuri de eficientizare a consumului de petrol.

Drept efect în prezent prețul pe termen lung la petrol este de două ori mai mic decât acum 5 ani. Se pare că epoca prețului ridicat la petrol a plecat odată cu venirea COVID 19.

200326_Petrol_03

Și pe final o lingură de dohot în acest butoi de miere. Prețul la petrol în ultimele decenii a fost indicatorul care ne arăta începutul unei crize economice mondiale. Așa se pare că va fi și de această dată: Republica Moldova intră în cea de a patra criză economică de la independența sa și toate aceste crize au fost prevestite de scăderea dramatică a prețului la petrol.

Statistică Istorică: Evoluția salariului real în Moldova

Scurte note metodologice, pentru cei grăbiți recomand să treceți la paragraful următor

Un hobby mai nou al meu este statistica istorică. În cercetările mele privind salariul mediu din Moldova am avansat cu 20 de ani față de publicația de anul trecut și am reușit calcularea salariului începând cu anul 1940.

În perioada 1940-1960 statisticienii sovietici au ținut cont nu doar de creșterea reală a salariului, dar și de faptul că a crescu exponențial numărul salariaților. O abordare interesantă de care am ținut cont și eu.

Pentru perioada 1983/91 a fost destul de dificil de calculat inflația deoarece ea formal nu exista, dar deja se publicau date privind creșterea prețurilor în piețe și magazine ale cooperației de consum, cea ce permite cu o exactitate destul de bună să calculezi inflația probabilă din acea perioadă. Tot aici am ținut cont de o sintagmă apărută în cercetările post-sovietice ”inflația ascunsă”. Sub inflația ascunsă se subînțelege creșterea prețurilor cauzată de deficitul de mărfuri. Formal prețul nu crește, dar mărfurile lipsesc, iar prețul lor real poate fi estimat doar prin metode indirecte: piața neagră, plăți suplimentare, etc.

Pentru o mai bună înțelegere și comparare a salariilor am transformat toate salariile la valoarea Leului din 2019.

O singură generație a trecut prin două mari procese fără precedent în istoria noastră

Nu voi greși să spun că cea mai mare prăbușire a veniturilor reale a populației s-a produs în perioada 1983-1993. În 10 ani de zile veniturile populației au scăzut de 3,75 ori. Oamenii în anul 1993 aveau salariu egal cu cel primit în anul 1945, de după război.
191217_Evolutia_Salariu_01

Apoi au urmat alți 8 ani de stagnare când veniturile reale ale populației au crescut nesemnificativ. De fapt populația Moldovei timp de 10 ani sa aflat într-o sărăcie similară cu cea de după anul 1945, cea ce și a determinat exodul masiv al populației.

În următorii 10 ani de zile a urmat cea mai mare creștere a veniturilor populației Moldovei cunoscute de noi. Astfel în doar 10 ani veniturile reale ale populației au crescut de 3 ori, iar recordul absolut a fost atins în perioada 2000-2005 când în 5 ani de zile veniturile salariale ale moldovenilor s-au dublat.

În anul 2014 veniturile salariale ale moldovenilor au depășit maxima istorică atinsă anterior în perioada sovietică în anul 1982.

Veniturile salariale reale ale moldovenilor în prezent sunt de 5 ori mai mari decât în anul 1993

În prezent salariile moldovenilor în valoare reală sunt cu 35% mai mari decât în perioada sovietică și de 5 ori mai mari decât în anul 1993.

Începând cu anul 2000 până în prezent, veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 8%.

În perioada sovietică 1945-1985 veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 3,3% anual.

În economia de piață cu toate neajunsurile ei, veniturile reale ale populației cresc de 2,5 ori mai rapid decât în economia sovietică.

191217_Evolutia_Salariu_02

În TOP-ul creșterilor salariale domină perioadele de după criză, cea ce este explicabil. Baza este foarte joasă și este mai ușor să asiguri creșterea.
Dacă excludem primele 4 perioade post-criză, atunci cea mai mare creștere salarială în Moldova va fi înregistrată în perioada 2016-2020, când salariul real timp de 5 ani va înregistra o creștere de cel puțin 30%

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Creșterea prețurilor din acest an lovește cel mai mult în pensionari și păturile social vulnerabile

În 2019 asistăm la o accelerare a inflației, care va continua și-n anul 2020. În luna august 2019 prețurile au crescut în mediu cu 5,3% față de perioada similară a anului trecut.
Însă dacă ne uităm pe structura prețurilor, atunci observăm că cea mai mare creștere a fost la produsele alimentare, care au crescut în această perioadă cu 8,1%. Anume majorarea prețurilor la produsele alimentare și creează senzația de scumpire în rândul populației, iar cei mai afectați sunt pensionarii și păturile social vulnerabile.
Dacă la populația cu venituri medii cheltuielile pe produse alimentare sunt în jur de 20-25%, atunci la pensionari și persoanele sărace, produsele alimentare ”mănâncă” mai mult de jumătate din bugetul lor.
Din această perspectivă pentru pensionari și păturile social vulnerabile cel mai important indicator este: creșterea prețurilor la produsele alimentare. În anul 2019 ele vor crește mult mai mult, decât indexarea pensiilor. Respectiv, chiar dacă pensia nominal a crescut, totuși pensionarii vor putea procura în 2019 mai puține produse alimentare decât în 2018.
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în 5 ani de zile prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult decât indexarea pensiei. în 10 ani de zile pensia în valoare nominală s-a dublat, dar și produsele alimentare s-au dublat. Deci pensionarii, chiar dacă au în prezent o pensie de 2 ori mai mare decât în 2009 totuși ei pot cumpăra aceeași cantitate de produse alimentare ca acum 10 ani în urmă.

1909_Pensionari_01
De fapt în 10 ani situația pensionarilor nu s-a schimbat deloc spre bine. Dacă la capitolul salariu Moldova în 2014 a depășit nivelul de salarizare din perioada sovietică, atunci la capitolul pensii noi încă nu am ajuns la nivelul anilor 1984-1985.
Anume din acest considerent persoanele în vârstă au sentimentul că sunt defavorizați de noile realități economice. De fapt în anii 80 ai secolului trecut pensia medie constituia 38% din salariu mediu, iar în 2019 pensia medie este de doar 23% din salariul mediu.
1909_Pensionari_02
Toate eforturile oricărei guvernări trebuie să aibă un singur scop: creșterea pensiei medii raportate la salariu mediu cu câte 1% pe an. Doar așa noi în 15-20 de ani putem aduce nivelul de trai al pensionarilor la un minium decent.

Statistica Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului: Populația

Populația Moldovei în 27 de ani s-a redus cu 1,29 milioane locuitori sau cu 29,1%. Cel mai puternic a fost afectat malul Stâng al Nistrului unde populația s-a redus cu 36% sau cu 263 mii persoane. Pe Malul Drept al Nistrului în valori absolute populația a scăzut cu 1,03 milioane sau cu 27,7%.
La capitolul Populație Moldova s-a întors înapoi cu 57 de ani la nivelul anului 1962, când populația țării era de 3,1 milioane.
190906_Populatia_Moldovei

Salariul moldovenilor în ultimii 57 ani (1960-2017)

Am recalculat salariul din Moldova începând cu anul 1960, la valoarea Leul din anul 2017, pentru a înțelege mai bine cum au evaluat veniturile noastre salariale pe parcursul a 57 de ani.

În URSS inflație oficial nu era, dar mărfurile încet, încet dispăreau. în special după 1983, pentru aceasta am calculat și salariul ținând cont de ”inflația ascunsă” din URSS.

180812_Evolutia_Salariu

În 2017 salariul mediu în Moldova a constituit 5.697 lei, cea ce era de 2,5 ori mai mult decât acum 57 de ani în urmă.

Venitul salarial maximal în RSSM a fost atins în anul 1984, după acea salariul formal crește, dar nu prea aveai ce face cu banii.

Independența Moldovei a început cu scăderea de 2 ori într-un singur an a veniturilor salariale și de aproape 4 ori comparativ cu maxima anului 1984. Să nu uităm că poporul sovietic nu știa ce-i asta inflație, din acest motiv în anul 1991 populația considera că veniturile lor au scăzut de 5 ori !!!

Au urmat 10 ani de criză, când veniturile reale ale populației au rămas aproape neschimbate.

Nivelul anului 1960 a fost trecut doar în 2003. Am avut nevoie de 43 de ani să ne întoarcem de unde ne-am pornit.

Maxima sovietică din 1984 a fost trecută în 2013, sau am avut nevoie de doar 10 ani comparativ cu 24 ani în perioada sovietică.