COVID-19: Rata mortalității în Moldova este de 2,2 ori mai mică decât media europeană

Să mulțumim medicilor pentru munca lor în condiții inumane și cu resurse inacceptabil de mici.

Rata mortalității de la COVID-19 în Moldova este de 5,8%, cea ce este de 2,3 ori mai mică decât media europeană, care la data de 14.06.2020 constituie 13,6%.

Asta în condițiile când sistemul de sănătate din Moldova este cel mai prost finanțat din Europa. Noi alocăm pentru sănătate 4,4% din PIB, cea ce este de 2,2 ori mai puțin decât media europeană, care constituie 9,6%.

În ultimii 5 ani noi am ”economisit” pentru sănătate 1,3 miliarde lei, alocând mai puțin, chiar și decât minimul planificat inițial. Doar anul trecut am decis să economisim aproape 400 milioane lei, reducând alocațiile pentru sănătate la final de an.

Cu toate acestea, cu prețul vieții lor medicii noștri fac minuni: În condiții inumane, subfinanțați, cu posibilități modeste, ei fac minuni. Salvează viețile oamenilor.

200614_Rata_Decese_COVID_01

Ei merită nu doar un mulțumesc din partea noastră, dar regândirea întregului sistem de susținere a sistemului medical.

Sper că această lecție nu va fi în zădar.

Deputați CDU susțin forțele autentic europene din Republica Moldova

Mai mulți deputați creștin-democrați (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel, au dorit să se informeze în regim on-line despre evoluțiile la zi în Republica Moldova, invitându-l pe cunoscutul economist Veaceslav Ioniță, să relateze starea de lucruri din economie, investițiile germane, politicile guvernului în sectorul sănătății publice și implementarea Acordului de Asociere UE-RM.
De mai mulți ani, Veaceslav Ioniță reprezintă o sursă consistentă de informații pentru deputații europeni.
Deputatul Joachim Pfeiffer, Membru marcant al CDU și negociator din partea CDU la formarea mai multor coaliții de guvernare în Germania, cu începere din 2005, alături de deputatul CDU, Nikolas Lobel, au cerut date pentru a cunoaște cât de grav este afectată RM, în contextul pandemiei. Reprezentanții CDU sunt îngrijorați de lipsa de progres al guvernului RM în ceea ce privește condițiile formulate de Comitetul Comun de Cooperare pentru Implementarea Acordului de Asociere, din 15 februarie, 2020.
Deputații CDU au susținut că, ”Germania a fost și rămâne cel mai fidel partener vestic pentru RM, pregătit să ofere tot sprijinul necesare pentru ca RM să se integreze în UE. Astăzi, în RM, există cca 400 companii germane, care au creat și menționat peste 12 mii locuri de muncă în ultimii 10 ani, care asigură cca 1/3 din toate exporturile RM, în special în domeniul industriilor automobilistice.
Germania este direct interesată ca RM să fie bine guvernată, cooperând punctual și responsabil cu UE, pentru că doar în în acest fel rezultatele înregistrate după 2014 vor putea fi consolidate și întărite.
În acest moment, deputații CDU au solicitat mai multe informații despre cum pot depăși partidele parlamentare impasul în care s-a ajuns în ultimele săptămâni. Deputatul Nikolas Lobel s-a interesat în mod special care-s soluțiile politice concrete pentru a depăși izolarea, în care din păcate se găsesc relațiile externe ale RM. Domnia Sa a reiterat suportul pentru cetățenii RM și, în special. pentru liderii naționali, Andrei Năstase, Maia Sandu și Igor Munteanu, care pot face o diferență în recuperarea democratică a RM și depășirea responsabilă a condiționalităților neonorate.
Joachim Pfeiffer a cerut să transmită un mesa publicului din RM, susținând că anume crizele întăresc caracterele și principiile, iar beneficiile pe termen scurt pot provoca daune majore. Celor trei lideri, Năstase, Sandu și Munteanu, deputații germani le-au transmis să fie principiali, pro-activi, fără a evita să-și asume răspundere pentru ce se întâmplă în țară. Nimeni nu va schimba RM dacă nu o veți face voi.

200528_Germania_01
On-line conferință: Joachim Pfeiffer deputat CDU, Germani, Veaceslav Ioniță expert economic, Moldova

200528_Germania_02

Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), un instrument necesar în perioada de turbulență pe piața valutară

Piețele valutare internaționale au intrat într-o perioadă de turbulență maximă, din cauza crizei economice care se conturează din ce în ce mai clar. Țările în curs de dezvoltare, din care face parte Moldova și vecinii săi, vor fi cel mai afectate de evoluțiile valutelor naționale. În unele țări precum Rusia, Belarus, Ucraina, valutele naționale deja au înregistrat deprecieri substanțiale față de Dolarul american.

Pe piața valutară din Moldova de asemenea înregistrăm fluctuații vizibile ale leului moldovenesc. În mod obișnuit noi ne mulțumim cu urmărirea evoluției valutei naționale în comparație cu EURO și Dolarul American (USD).

În opinia mea, în condiții de criză, monitorizarea a doar două valute este prea puțin pentru a înțelege evoluțiile reale ale lucrurilor.

Anume din acest motiv am elaborat un Indice Valutar Moldova-10 (IVM-10), care include în sine evoluția a 10 valute de bază relevante pentru Moldova. Fiecare din valutele de mai jos are o valoare în dependență de: mărimea relațiilor comerciale ale Moldovei cu țara dată, precum și remitențele venite de peste hotare.

Pentru o mai uțoară înțelegere și interpretare a IVM-10 am luat perioada de baza prima săptămână a anului și am acordat indicelului valoarea 100. Iar evoluția ulterioară a Indicelui aratră cu cât sa apreciat/depreciat Leul Moldovenesc față de principalele 10 Valute comparativ cu prima săptămână a anului.

Îmi propun ca Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10) să fie publicat săptămânal și va include în sine următoarele elemente:
1. Indicele propriu zis
2. Evoluția Leului moldovenesc față de acest indice și față de cele 10 valute
3. Evoluția tuturor valutelor față de USD
Indicele Valutar Moldova-10 poate prezenta interes pentru cetățeni, agenții economici și decidenții politici din țară.
Iar mai jos – prima analiză.

În perioada 16-22 martie 2020, leul moldovenesc s-a apreciat cu +1,52% față de coșul valutar IVM-10

În perioada analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de nouă valute și s-a depreciat doar față de USD cu (-1,95%).

Trei săptămâni consecutive Leul Moldovenesc se apreciază față de Coșul Valutar IVM-10, iar în perioada 16-22 Martie 2020 a înregistrat cea mai puternică apreciere din acest an. Aceasta se datorează faptului că toate valutele țărilor partenere s-au depreciat puternic în săptămâna curentă față de Dolarul American, iar Leul Moldovenesc a înregistrat cea mai slabă depreciere față de USD.

De la începutul anului Leul Moldovenesc s-a apreciat cu (+2,03%) față de Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10). Această apreciere a fost determinată de aprecierea puternică față de Rubla Rusească cu (+17,45%) urmată de Rubla Belarusă (+11,37%) și Hrivna Ucraineană (+9,61%). Iar pe de altă parte a fost temperată de deprecierea față de USD (-3,41%), EURO (-1,11%) și Yuanul Chinezesc (-2,28%).

200326_ivm_01

200326_ivm_02

În perioada 16-22 martie 2020, toate valutele din IVM-10 ale partenerilor comerciali ai Moldovei s-au depreciat față de Dolarul American. Cea mai mică depreciere a fost înregistrată de leul moldovenesc (-1,95%), iar cea mai mare depreciere a fost înregistrată de Zlotul Polonez (-7,26).

De la începutul anului toate valutele din IVM-10 au înregistrat deprecieri față de Dolarul American. Cel mai puțin s-a depreciat Yuanul Chinezesc (-1,10%), urmat de Euro (-2,27%) și de Leul Moldovenesc (-3,41%).

Cel mai mult, de la începutul anului s-a depreciat față de Dolarul American, Rubla Rusească (-25,27%), urmată de Rubla Belarusă (-16,67) și Hrivna Ucraineană (-14,40%).

200326_ivm_03

200326_ivm_04

Cum Moldova a ”economisit” în ultimii 5 ani de zile 1,3 miliarde lei pentru sănătate

În ultimii 5 ani de zile si stemul de sănătate publică din Moldova a primit cu 1,3 miliarde lei mai puțin decât a fost planificat inițial.

Astfel în ultimii 4 din 5 ani sistemul de sănătate publică a primit mai puțini bani decât s-a planificat inițial și doar într-un singur an cu 100 milioane lei mai mult decât planificarea inițială.

Recordul a fost stabilit în 2019 când pentru sănătate s-a alocat cu 464 milioane lei mai puțin decât s-a planificat inițial.

Sistemul de sănătate este o cenușăreasă a politicului moldovenesc și toate economiile încep de la reducerea cheltuielilor pentru sănătate.

200323_Sanatate_03

Aici merită să reamintim că, Moldova alocă cel mai puțin pentru sănătatea din Europa. Asta dacă raportăm la PIB. Astfel noi alocăm doar 4,1% din PIB, cea ce este de peste 2,3 ori mai puțin decât media europeană. Alături de noi se află Turcia cu 4,2% PIB și România cu 5,2%.

200323_Sanatate_01

Dacă analizăm în cifre absolute, atunci situația devine mult mai dramatică. Moldova alocă doar 195 Euro per capita, cea ce este de 14,2 ori mai puțin decât media din UE. Următoarea țară după noi este Albania, care alocă de 3 ori mai mult pentru sănătate sau 583 euro per capita. Din Uniunea Europeană cel mai puțin alocă pentru sănătate România, dar totuși și ea alocă de 5,3 ori mai mult decât Moldova, sau 983 Euro per capita.

200323_Sanatate_02

În 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei

În ultimii 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei, dintre care 56% sau 21,3 miliarde lei sub formă de granturi și 16,5 miliarde lei creșterea netă a împrumuturilor externe. Tot în această perioadă cheltuielile Bugetului de Stat au constituit 388 miliarde lei, iar 9,7% au fost acoperite din sursele externe, mai exact 5,5% din granturi și 4,2% din împrumuturi. Astfel fiecare al 10-lea leu cheltuit de Guvern în ultimii 20 de ani a fost din surse externe.
191118_Suport_Financiar_Extern_01

Luăm granturi că să întoarcem împrumuturi
În opinia mea o perioadă interesantă este 2001-2006, când suportul extern în Bugetul de stat a fost ZERO, dar cu o nuanță interesantă. În această perioadă noi am obținut 1,4 miliarde lei sub formă de granturi și totodată am redus datoria externă a Moldovei cu 1,34 miliarde lei. De fapt am luat granturi pentru a întoarce împrumuturile externe.

Doar granturi fără împrumuturi
Anii 2007-2008 sunt anii când Moldova s-a bucurat de un suport extern în mărime de 2,2 miliarde lei, dintre care 93% sau 2,04 miliarde lei a fost sub formă de granturi. Amintim că această perioadă a fost precedată de angajamentele pro-europene ale guvernării de atunci și suportul european nu a întârziat să vină.

Buget menținut de suportul extern
Criza din 2008 a lovit puternic Republica Moldova și fără un suport extern ar fi fost imposibil onorarea obligațiilor Guvernului față de cetățeni. În anul 2010 cheltuielile Bugetului de Stat în proporție de 24% au fost acoperite din surse externe. Este mărimea record a suportului financiar extern, fiecare al patrulea leu cheltuit de Guvern a provenit din Granturi sau împrumuturi externe.

Epoca de Aur a suportului extern
Perioada 2011-2014 poate fi considerată epoca de aur a suportului financiar extern. Moldova a beneficiat de 13,1 miliarde lei suport extern, dintre care 71% sau 9,34 miliarde lei sub formă de granturi și doar 3,76 miliarde lei sub formă de împrumuturi. În anul 2014 Granturile au atins nivelul record de 3% din PIB, indicator de 2,5 ori mai mare decât media în toți cei 20 de ani. Apropierea de Uniunea Europeană și disponibilitatea UE de a ne ajuta se vede foarte clar în graficul atașat la articol.

Epoca împrumuturilor
După jaful bancar din 2014 și prestația proastă a autorităților în recuperarea banilor furați, autoritățile Moldovei și-au pierdut credibilitatea față de partenerii externi, iar în perioada 2016-2017 suportul extern a fost dominat de împrumuturi. Astfel Moldova a beneficiat de un suport financiar extern de 9,6 miliarde lei, dintre care 75% sau 7,2 miliarde lei sub formă de împrumuturi și doar 2,4 miliarde lei sub formă de granturi.

Izolarea Moldovei pe plan extern
În istoria Moldovei perioada 2018-2019 va fi descrisă ca perioadă de izolare financiară și politică externă. Suportul financiar extern până în septembrie 2019 se ridică la doar 1,37 miliarde lei, cea ce constituie 1,5% din cheltuielile Bugetului de Stat, valoare minimă de după 2008. Este perioada când Moldova nu poate accesa nu doar granturi dar și împrumuturi externe. Sper foarte mult că acest blocaj extern va fi depășit cu succes în perioada imediat următoare.

Moldova fără suport extern poate supraviețui, dar nu se poate dezvolta
Poate Moldova să supraviețuiască fără suport financiar extern? De supraviețuit da, de dezvoltat nu.
În lipsa uni suport financiar extern Guvernul poate să-și onoreze obligațiile sale sociale, salariale și de întreținere curentă a instituțiilor. Însă acest lucru se realizează din contul investițiilor în infrastructură. Altfel spus toți banii îi ”mâncăm” și ne distrugem infrastructura. Drept ilustrație voi da Fondul Rutier.
191118_Suport_Financiar_Extern_02
În strategia noastră de dezvoltare a drumurilor naționale Moldova s-a bucurat de un suport financiar extern, dar și sa obligat să aloce 80% din accize pentru drumuri. Această obligațiune noi am îndeplinit-o doar 3 ani de zile (2012-2014), apoi am redus cota defalcată de 2,5 ori până la 32% în loc de 80%. Drept consecință în 5 ani de zile am ”mâncat” 5,1 miliarde lei, bani care conform legii trebuiau să fie direcționați către drumuri. Doar în 2019 Fondul Rutier va obține cu 1,63 miliarde lei mai puțin decât prevede cadrul legal existent și angajamentele noastre față de partenerii externi. Tot în această perioadă suportul extern conform strategiei elaborate împreună cu parteneri noștri trebuia să fie în mărime de 12 miliarde lei, iar în realitate noi am obținut doar sume nesemnificative.
Deci în 5 ani de zile noi am lipsit infrastructura rutieră de 17 miliarde lei investiții, dintre care 5,1 miliarde i-am sustras pentru plata pensiilor și salariilor.
Pe alte capitole investiționale situația este la fel. Deci fără suport financiar extern Moldova este nevoită ca toți banii destinați dezvoltării infrastructurii să-i sustragă pentru plăți sociale.

Restabilirea relațiilor cu partenrii extern și buna guvernare sunt prioritățile de bază ale fostei, actualei și viitoarei guvernări
Fără de această Moldova nu are nici o șansă să scape de eticheta celei mai sărace țări din Europa.

A fost deblocată finanțarea externă a Republicii Moldova

Săptămâna aceasta Guvernul Moldovei a obținut de la Comisia Europeană 14,5 milioane Euro, echivalent a 284,7 milioane lei, sub formă de granturi pentru acoperirea necesităților bugetare. Această sumă de bani a venit după o perioadă lungă, de aproape doi ani de suspendare a finanțării.
Această sumă este de 10 ori mai mare decât media lunară din ultimii 1,5 ani.
190726_Granturi_01
După o perioadă de 4 ani de reducere continuu a granturilor obținute de Moldova, datorită înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în prezent atestăm pentru prima dată la o creștere semnificativă a finanțării. Avem toții indicii să considerăm că finanțarea va continua pe parcursul lunilor următoare.
Astfel în 2018 a fost atins minimul istoric în cea ce privește suportul extern din ultimii 12 ani. Ultima dată Moldova a primit asistență externă sub nivelul de anul trecut tocmai în anul 2006. Atunci asistența externă a constituit 315 milioane lei, față de 365 milioane lei în 2018.
190726_Granturi_02
În 2019 în primele 5 luni ale anului Moldova a obținut 132,9 milioane lei granturi. Pentru luna iunie încă nu avem datele oficiale, iar în iulie suma a fost de 2 ori mai mare decât în primele 5 luni.
Dacă raportăm la Produsul Intern Brut, suma granturilor obținute de Guvernul Moldovei pentru necesitățile bugetare în 2018 au constituit 0,2% de 15 ori mai puțin decât în anul 2014, când a fost atinsă maxima istorică de 3% din PIB. Raportat la PIB susținerea externă din 2018 a fost cea mai mică din ultimii 20 ani. Acest nivel scăzut poate fi comparat doar cu anul 2003, în perioadă de izolare externă promovată de conducerea comunistă de atunci. Însă și atunci susținerea externă a fost mai mare decât în 2018 și a constituit 0,3% din PIB.

Mierea moldovenească – noua vedetă a exporturilor. Livrări pe piața comunitară de 14 milioane USD

Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă și entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele trei ingrediente necesare pentru apariția unei noi ramuri de export în Moldova: Mierea de Albini.
miere

Mierea de Albini niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual.

Totul s-a schimbat odată cu liberalizarea comerțului cu UE și suportul din partea Guvernului SUA a apicultorilor noștri. În ultimii ani exporturile au crescut de zece ori ajungând la 14 milioane USD anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 80% din exporturile noastre.
miere3

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice.

Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de Albini Ecologică.

Anul acesta comerțul extern al Moldovei va înregistra cele mai multe recorduri

Dacă nu se va întâmpla nimic extraordinar, atunci:
1. Prima dată exporturile vor depăși 3 miliarde USD
2. Prima dată importurile vor depăși 6 miliarde USD
3. Prima dată exporturile spre UE vor depăși 2 miliarde USD.
4. Exporturile spre România prima dată vor depși 750 milioane USD, cel mai mare volum exportat vre-o dată de Moldova într-o careva țară.

Despre toate acestea săptămâna viitoare, iar azi doar un grafic.

180908_Export_Tari
Exporturile în ultimii 3 ani înregistrează creștere de peste un miliard de USD. De fapt cel mai mult au crescut în 2017-2018.
Această creștere în proporție de 55% este asigurat de 3 țări: România, Italia și Germania.

Dacă exceptăm Italia, Germania, Polonia și Turcia, atunci exporturile spre România au crescut mai mult decât la restul țărilro din lume.

Impact fără precedent a Uniunii Europene în creșterea exporturilor moldovenești.

Am revizuit în ușoară creștere, prognoza privind exporturile moldovenești în 2018.
În opinia noastră exporturile în acest an v-or ajunge la 2.930 milioane USD sau cu 505 milioane mai mult decât în 2017.
Această creștere în proporție de 90% este determinată de creșterea exporturilor către Uniunea Europeană, o contribuție fără precedent în istoria comerțului nostru extern. Amintim că în 2017 contribuția UE la creșterea exporturilor noastre tot a fost extrem de mare de 75%.
Dacă tendința se va păstra atunci în acest an Exporturile spre UE vor constitui 70% din totalul exporturile noastre, cea ce este echivalent cu exporturile spre CSI de acum 20 de ani în urmă.
Atunci când vorbim UE în proporție de 40% avem în vedere România, apoi urmează Italia și Germania. Aceste 3 țări absorb 2/3 din exporturile noastre spre UE.

Cel puțin la capitolul comerțul extern UE a substituit în totalmente CSI.

180807_Exporturi_01

180807_Exporturi_02

UE contribuie cu 85% la creșterea exporturilor Republicii Moldova

mere-620x349

După o cădere de doi ani și o stabilizare în 2016 în acest an exporturile Republicii Moldova vor înregistra o creștere considerabilă. Anticipăm că volumul total va atinge 2.370 milioane USD cu circa 16% mai mult față de anul 2016.

Volumul total al exporturilor va crește cu 325 milioane USD, dintre care 85% sau 270 milioane USD se datorează majorării exporturilor spre țările UE. În 2017 exporturile spre țările UE vor crește cu peste 20% comparativ cu 5,5% spre țările CSI.

Dacă în anul 2012 volumul exporturilor spre UE erau similare cu cele spre CSI. În doar cinci ani pe fundalul reducerii exporturilor spre țările CSI și creșterea spre țările UE în 2017 livrările de mărfuri spre UE vor fi de 3,6 ori mai mari comparativ cu țările CSI.

A fost nevoie de exact 20 de ani pentru a inversa lucrurile. Dacă în 1997 exporturile spre țările UE constituia 21,2% iar spre țările CSI 69,6%, atunci la 20 de ani, în 2017, situația s-a inversat: livrările de mărfuri spre UE în acest an vor constitui 67,5%, iar spre CSI 18,6%.

exp

exp1