Populația Moldovei în 2019 s-a redus cu 41,2 mii persoane și a ajuns la nivelul anului 1962

În 2019 populația Moldovei de pe partea dreaptă a Nistrului s-a redus cu 41,2 mii persoane, datorită a doi factori: sporul natural negativ și emigrația. În 2019 sau născut cu 4,4 persoane mai puțin decât au decedat. Iar alte 36,8 mii persoane au decis să plece peste hotarele țării.

În populația prezentă în țară Biroul Național de Statistică include și pe cei care sunt plecați la muncă pentru perioade scurte, mai puțin de 12 luni. Aceasta înseamnă că în realitate numărul populației prezente este cu 100-150 mii mai mic.

În partea Stângă a Nistrului statistica este realizată după alte criterii, dar și așa acolo situația nu este mai bună. În 2019 populația din stânga Nistrului, conform datelor existente a rămas neschimbată, deoarece toți care au avut de plecat au plecat deja.

Populația Moldovei în întregime are în prezent 3.106 mii persoane exact ca acum 58 de ani în urmă când eram tot 3.106 mii persoane la 1 ianuarie 1962.

200704_Populația_01

Maxima istorică a populației a fost atinsă în anul 1992, când noi eram 4.403 mii locuitori.

În 2020 populația Moldovei s-a redus cu 29,5% sau 1,3 milioane locuitori de la nivelul anului 1992.

Cel mai mult a fost afectată partea stângă a Nistrului unde populația s-a redus cu 33,7% sau 237 mii locuitori.

Pe partea dreaptă a Nistrului populația s-a redus cu 28,7% sau 1.061 mii locuitori.

Doar în ultimii 5 ani de zile populația Moldovei s-a redus cu 240 mii locuitori, dintre care 204 mii pe partea dreaptă a Nistrului și 36 mii pe partea stângă.

În 2020 consumul de Petrol pe plan global va înregistra cea mai mare scădere din istoria sa

În prezent producătorii de petrol cel mai mult sunt alarmați nu de prețurile joase la petrol, dar de perspectiva scăderii fără precedent a consumului de petrol în lume.

În 2019 industria petrolieră a înregistrat un record istoric: pentru prima dată consumul mediu zilnic de petrol a depășit 100 milioane de barreli. Însă anul 2020 și COVID 19 aduce o surpriză neplăcută: încetinirea activității economice, reducerea fără precedent a zborurilor și călătoriilor auto, vor reduce dramatic consumul de petrol în acest an. Estimările variază de la 10-12 milioane până la 20 milioane barreli pe zi.

Astfel, în acest an consumul de petrol cel mai probabil va cădea până la nivelul de 88 milioane barreli pe zi, o reîntoarcere la situația de acum 10 ani în urmă.
Precedentul record a fost stabilit în anii 1980-83, când consumul mediu zilnic s-a redus cu max 2,4 milioane Barrlei în 1980, cu 1,8 milioane în 1981 și cu 1,6 milioane în 1982 și 0,2 milioane în 1983. Cumulativ căderea în acea perioadă a fost de 6,1 milioane barreli în 4 ani. Căderea de atunci a prețului la petrol a fost unul din factorii care a declanșat destrămarea URSS. În prezent, noi, cel mai probabil vom înregistra, într-un singur an, o cădere de două ori mai mare decât atunci în 4 ani.

200326_Petrol_01

Dacă analizăm consumul mediu zilnic pe cap de locuitor pentru anul 2020, acest indicator va fi de 1,8 litri/zi, nivelul minimul din ultimii 50 de ani. Acest indicator este cel mai puternic indicator al proporției crizei economice care ne așteaptă.

200326_Petrol_02

Pentru noi, consumatorii de petrol, aceste tendințe au o conotație pozitivă sub aspect al prețurilor. În luna martie prețul la petrolul BRENT cel mai probabil va fi în zona 34,7-34,8 USD/Barrel. În ultimii 15 ani prețul la petrol doar o singură dată petrolul a înregistrat așa cotații joase.

Atrageți atenția la prețul petrolului pe termen lung. Până în anul 2002 prețul mediu a petrolului era la nivel de 20 USD/Barrel. Iar în 2015 prețul mediu pe 5 ani de zile s-a ridicat până la 100 USD/Barrel. Prețul ridicat la petrol a provocat dezvoltarea surselor alternative, tehnologiilor de eficiență energetică și alte măsuri de eficientizare a consumului de petrol.

Drept efect în prezent prețul pe termen lung la petrol este de două ori mai mic decât acum 5 ani. Se pare că epoca prețului ridicat la petrol a plecat odată cu venirea COVID 19.

200326_Petrol_03

Și pe final o lingură de dohot în acest butoi de miere. Prețul la petrol în ultimele decenii a fost indicatorul care ne arăta începutul unei crize economice mondiale. Așa se pare că va fi și de această dată: Republica Moldova intră în cea de a patra criză economică de la independența sa și toate aceste crize au fost prevestite de scăderea dramatică a prețului la petrol.

Autoturismele invadează orașul: ele deja ocupă 20% din suprafața străzilor din Chișinău

Moldova în 2019 a trecut cu succes de primul milion de unități de transport înregistrate, dintre care 650 de mii sunt autoturisme.

În anul 2020 din numărul total de autoturisme din Moldova circa 195 de mii vor fi înregistrate în or. Chișinău cea ce este de 40 de ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă, când au fost construite majoritatea drumurilor și străzilor din oraș.

După anul 1990 la fiecare 15 ani în Chișinău numărul de autoturisme se dublează, drept consecință infrastructura urbană deja nu mai face față numărului imens de mașini.

200212_Autoturisme_01

Astfel în 2020 doar autoturismele înregistrate în oraș ocupă 21,4% din suprafața totală a drumurilor și străzilor. Aici trebuie să adăugăm și autoturismele celor care locuiesc în oraș fără a fi înregistrați și a oaspeților zilnici a capitale.

Dar asta nu e tot. Să nu uităm că zilnic autoturismele se deplasează de la locul de trai la locul de muncă a posesorului, cea ce înseamnă că ele ocup zilnic două locuri de parcare, iar cel mai concentrat este sectorul centru, unde se adună mașinile în timpul zilei. În centrul orașului autoturismele ocupă 40-60% din suprafața utilă a străzilor.

Este foarte ușor de constatat că autoritățile municipale au la dispoziție max. 5 ani pentru a soluționa problemele autoturismelor din Chișinău, iar soluția este un sistem inteligent de parcări urbane contra plată. Este absurd ca infrastructura urbană de străzi, să fie utilizată în loc de parcare. Costul unei ”parcări stradale” din centrul orașului este de 2-3 ori mai scumpă decât a unei parcări multietajate.

Din cele 11 municipii din Moldova doar în Bălți și Soroca înregistrăm o concentrație mai mare de autoturisme în restul municipiilor până ce încă se poate de deplasat relativ ușor.

200212_Autoturisme_02

Statistici dramatice: Trei factori care determină scăderea continuă a numărului de studenți în universități

În anul academic 2019/20 urmărim aceeași tendință din ultimii 13 ani de reducere a numărului de studenți. Astfel, în acest an numărul lor a atins cota minimă din ultimii 24 de ani de 56,8 mii de studenți cu 3,8 mii mai puțin decât acum un an. Am ajuns la nivelul anului 1995/96 când de fapt a început creșterea accelerată a numărului de studenți în Moldova.

Aceeași tendință de diminuare a numărului de studenți se urmărește și pe malul Stâng al Nistrului. Doar că în Stânga Nistrului acest proces a început cu 3-4 ani mai târziu și afectează în cel mai mult învățământul privat. În stânga Nistrului numărul maxim de studenți a fost atins cu doi ani mai târziu decât în Dreapta Nistrului în anii 2008/09, când numărul de studenți s-a ridicat la 19,2 mii persoane. În prezent în Stânga Nistrului numărul de studenți s-a redus până la 10,8 mii persoane cu 0,8 mii mai puțin decât în anul precedent. Reducerea din ultimii 4 ani a numărului de studenți din Stânga Nistrului are loc exclusiv din instituțiile private de învățământ. Dacă în 2008/09 ponderea studenților în învățământul privat din Stânga Nistrului era de 32%, atunci în prezent ponderea lor a ajuns la doar 10%. Cel mai probabil în 2-3 ani învățământul privat superior din Stânga Nistrului va dispărea.

În Moldova noi asistăm nu doar la reducerea numărului de studenți din universități, dar și la scăderea ponderii lor în societate. Astfel numărul de studenți la o mie de locuitori s-a redus de 1,8 ori de la 39 de studenți la 1.000 de locuitori, până la 21,3 studenți.

Reducerea numărului de studenți din instituțiile superioare de învățământ are loc sub influenta a 3 factori de bază:

  1. Reducerea dramatică a numărului de copii din Republica Moldova. Astfel în ultimii 13 ani numărul de copii de vârsta universitară s-a redus cu circa 150 mii persoane de al 364 mii în 2006/07 la circa 210 mii în prezent.
  2. Scade numărul de copii care decid să meargă într-o instituție superioară de învățământ. Aici statul trebuie să intervină cu soluții alternative educaționale pentru tineri. Soluția este învățământul dual astfel, ca tinerii să obțină o profesie în alte forme educaționale.
  3. Plecarea tinerilor la studii peste hotare. În condițiile când conform ultimilor 3 sondaje IDIS Viitorul, peste 70% din părinți declară că nu văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova nu este de mirare că mulți din ei decid să meargă la studii peste hotare. Aici se adaugă și percepția că studiile superioare din Moldova sunt de o calitate îndoielnică.       

În opinia noastră statul nu trebuie să ignore aceste tendințe clare din învățământul superior. Pentru aceasta el trebuie să regândească tot ce înseamnă politicile sale în acest domeniu. Să concentreze resursele bugetare pentru domeniile prioritare în special: pregătirea specialiștilor pentru sectorul bugetar și ramurile strategice ale economiei naționale.

Statistică Istorică: Evoluția salariului real în Moldova

Scurte note metodologice, pentru cei grăbiți recomand să treceți la paragraful următor

Un hobby mai nou al meu este statistica istorică. În cercetările mele privind salariul mediu din Moldova am avansat cu 20 de ani față de publicația de anul trecut și am reușit calcularea salariului începând cu anul 1940.

În perioada 1940-1960 statisticienii sovietici au ținut cont nu doar de creșterea reală a salariului, dar și de faptul că a crescu exponențial numărul salariaților. O abordare interesantă de care am ținut cont și eu.

Pentru perioada 1983/91 a fost destul de dificil de calculat inflația deoarece ea formal nu exista, dar deja se publicau date privind creșterea prețurilor în piețe și magazine ale cooperației de consum, cea ce permite cu o exactitate destul de bună să calculezi inflația probabilă din acea perioadă. Tot aici am ținut cont de o sintagmă apărută în cercetările post-sovietice ”inflația ascunsă”. Sub inflația ascunsă se subînțelege creșterea prețurilor cauzată de deficitul de mărfuri. Formal prețul nu crește, dar mărfurile lipsesc, iar prețul lor real poate fi estimat doar prin metode indirecte: piața neagră, plăți suplimentare, etc.

Pentru o mai bună înțelegere și comparare a salariilor am transformat toate salariile la valoarea Leului din 2019.

O singură generație a trecut prin două mari procese fără precedent în istoria noastră

Nu voi greși să spun că cea mai mare prăbușire a veniturilor reale a populației s-a produs în perioada 1983-1993. În 10 ani de zile veniturile populației au scăzut de 3,75 ori. Oamenii în anul 1993 aveau salariu egal cu cel primit în anul 1945, de după război.
191217_Evolutia_Salariu_01

Apoi au urmat alți 8 ani de stagnare când veniturile reale ale populației au crescut nesemnificativ. De fapt populația Moldovei timp de 10 ani sa aflat într-o sărăcie similară cu cea de după anul 1945, cea ce și a determinat exodul masiv al populației.

În următorii 10 ani de zile a urmat cea mai mare creștere a veniturilor populației Moldovei cunoscute de noi. Astfel în doar 10 ani veniturile reale ale populației au crescut de 3 ori, iar recordul absolut a fost atins în perioada 2000-2005 când în 5 ani de zile veniturile salariale ale moldovenilor s-au dublat.

În anul 2014 veniturile salariale ale moldovenilor au depășit maxima istorică atinsă anterior în perioada sovietică în anul 1982.

Veniturile salariale reale ale moldovenilor în prezent sunt de 5 ori mai mari decât în anul 1993

În prezent salariile moldovenilor în valoare reală sunt cu 35% mai mari decât în perioada sovietică și de 5 ori mai mari decât în anul 1993.

Începând cu anul 2000 până în prezent, veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 8%.

În perioada sovietică 1945-1985 veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 3,3% anual.

În economia de piață cu toate neajunsurile ei, veniturile reale ale populației cresc de 2,5 ori mai rapid decât în economia sovietică.

191217_Evolutia_Salariu_02

În TOP-ul creșterilor salariale domină perioadele de după criză, cea ce este explicabil. Baza este foarte joasă și este mai ușor să asiguri creșterea.
Dacă excludem primele 4 perioade post-criză, atunci cea mai mare creștere salarială în Moldova va fi înregistrată în perioada 2016-2020, când salariul real timp de 5 ani va înregistra o creștere de cel puțin 30%

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Cine ne va scapa de Vandalismul Urban din mun. Chișinău?

Deseori aud frază că în Chișinău se construiește mult și cine va cumpăra atâtea apartamente.
În Chișinău nu se construiește mult, în Chișinău se construiește, în mod barbar, haotic, dezorganizat, ilegal, fără un plan urbanistic, în afară oricărei logici, cu mutilarea completă a spațiului urban, dar nu mult.
Pentru a explica ce am în vedere am decis să recurg la statistica istorică a construcțiilor de apartamente în Republica Moldova la general și mun. Chișinău în particular.
1908_Constructii_01
Majoritatea absolută a apartamentelor din localitățile Moldovei au fost construite în ultimii 60 de ani. În această perioadă au fost construite peste 532 mii apartamente, dintre care 445 mii sau 84% până la independență și restul 87 mii sau 16% după independență.
Din cele aproximativ 87 mii apartamente construite după independență, 81 de mii sau 93,5% au fost construite în dreapta Nistrului și doar 5,5 mii în stânga Nistrului.
Cel mai mult s-a construit în perioada 1981-1990, când au fost ridicate 173 mii apartamente, iar cel mai puțin în perioada de criză profundă după anii 1991, când în 10 ani sau construit doar 17 mii apartamente sau de 10 ori mai puțin decât în perioada precedentă.
Da în prezent avem o înviorare vădită a activității de construcții. În această decadă v-om avea construite cam 47 mii apartamente în întreaga Moldova, cea ce este de 2 ori mai mult decât în precedenții 10 ani, însă de 3 ori mai puțin decât înainte de 1990.
Lucrurile stau mult mai prost în stânga Nistrului, unde construcția de apartamente practic a încetat după anul 1990, iar în prezent se construiesc de 2 ori mai puțin decât acum 10 ani în urmă. Raportat la numărul populației în stânga Nistrului în prezent se construiește de 8,5 ori mai puțin decât în dreapta Nistrului. Astfel în ultimii 10 ani în dreapta Nistrului sau construit aproximativ 17 apartamente la 1.000 de locuitori, iar în stânga Nistrului doar 2 apartamente la 1.000 locuitori.

Dar să ne întoarcem la mun. Chișinău.
Conform estimărilor noastre din datele statistice existente în mun. Chișinău în ultimii 60 de ani au fost construite aproximativ 257 mii apartamente, dintre care 200 mii sau 78% până în anul 1990 și altele 57 mii după perioada de independență.
1908_Constructii_02
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în mun. Chișinău se construiește de 3 ori mai mult decât în precedenții 10 ani. De aici și senzația de abundență de șantiere de construcție. Însă dacă analizăm cu perioada de până la independență în prezent se construiește de două ori mai puțin. De ce avem această senzație de hiperconstrucții de apartamente?
Răspunsul este simplu. Până în anii 1990 construcția de apartamente era precedată de extinderea sectoarelor mun. Chișinău. Da, în anii 1981-1990 au fost construite 80 mii de apartamente, dar au apărut și sectoare noi. Îmi amintesc când eram mic veneam la rude de pe actuala str. Onisifor Ghibu de la Buiucani, acolo unde începe Uzina Alfa, după str. Ghibul creștea porumb, iar acum avem câteva cartiere noi. Fiecare din noi poate să scrie câte cartiere au apărut în acest proces de construcție. Evident apariția cartierelor noi înseamnă investiții publice enorme în infrastructura urbană: drumuri, iluminat, apă, canalizare, transport public, instituții publice, etc.
Dar ce avem după 1990?
Au fost construite 57 mii apartamente, unde locuiesc peste 100 mii persoane, fără apariția unor sectoare sau cartiere noi. Fără drumuri, iluminat stradal, instituții publice, etc. Aceste ”economii” de bani public pe infrastructura urbană ne-au nenorocit. Parazitarea pe infrastructura veche, lipsa de viziune de dezvoltare, exploatarea la maxim a infrastructuri urbane a dus la mutilarea completă a Imaginii Urbane a mun. Chișinău.
Drept efect avem o aglomerare de construcții cu distrugerea a tot ce înseamnă habitatul urban. Astfel 30 de ani de vandalism în construcție a distrus fața și nobleța or. Chișinău.
Un calcul simplu arată ca valoarea actuală a apartamentelor în mun. Chișinău se ridică la 10 miliarde EURO. Dacă nu vandalizam în toți acești 30 de ani spațiul urban, atunci și valoarea apartamentelor trebuia să fie cu cel puțin 2-3 miliarde EURO mai mare decât avem în prezent.
Vandalismul Urban ne costă mult. Prea mult.
Am ”economisit” 500-700 milioane Euro pe extinderea infrastructurii urbane și am pierdut miliarde de Euro, prin distrugerea valorilor patrimoniale din mun. Chișinău. Mai rău aceste 16% de construcții noi din ultimii 30 de ani transformă or. Chișinău într-un coșmar. Gândiți-vă o clipă: 57 mii apartamente amplasate haotic peste celelalte 200 mii au distrus tot ce înseamnă Confort Urban.
Stoparea Vandalismului Urban. Acesta este subiectul de campanie pentru toți candidații la alegerile din octombrie 2019.