Moldova de pe malul Drept al Nistrului salvează vânzările companiilor din regiunea Transnistreană

Companiile din Stânga Nistrului nu au reușit nici până în prezent să recupereze căderea vânzărilor de după criza din 2009.

Dacă până în 2009 Moldova de pe malul drept al Nistrului asigura 6-8% din vânzările companiilor din regiunea Transnistreană, atunci după 2009 cota noastră oscilează între 30-40%.

În anul 2018 companiile din Transnistria au înregistrat o ușoară creștere a vânzărilor din afara regiuni, dar această creștere a fost de scurtă durată. Deja în 2019, vânzările Transnistriei în afara regiunii au înregistrat o scădere de 5% sau 30 milioane USD.

Vânzările companiilor din Transnistria au scăzut către majoritatea destinațiilor, iar Moldova de pe malul drept a salvat economia regiunii de prăbușirea completă, prin creșterea procurărilor de bunuri din regiune. Astfel în 2 ani vânzările spre malul drept al Nistrului au crescut cu 56% sau 89 milioane de USD, dintre care 40,5 milioane în 2019.

Crizele precedente au arătat că capacitatea de export a companiilor Transnistrene în asemenea perioade scade și unicul colac de salvare sunt vânzările spre malul drept.

În anul 2020 fără intrări de valută de pe malul drept, va deveni și mai dificil menținerea artificială a cursului rublei transnistrene.

Cel mai probabil v-om urmări același scenariu de după 2009, când rubla transnistreană a fost menținută artificial timp de 6 ani, apoi s-a recurs la deprecierea ei bruscă din 2017-2018. Unica diferență că perioada de menținere artificială de data aceasta va fi mult mai scurtă.

200422_Comert_Transnistria

Harta salariilor din Republica Moldova: În dreapta Nistrului câștigul lunar e cu 50% mai mare față de stânga Nistrului

Cele mai dramatice schimbări în remunerarea muncii în Transnistria s-au petrecut în ultimii patru ani. Astfel, în 2015 salariul mediu din Transnistria era cu 40% mai mare decât în partea dreaptă a Nistrului. Iar în 2019 situația s-a inversat, deja în dreapta Nistrului salariul a ajuns cu 50% mai mare decât în stânga Nistrului.

200109_Salariul_mediu

Pe parcursul a 20 de ani cu mici excepții salariul mediu pe ambele maluri ale Nistrului era la același nivel. Totul a început să schimbe după anul 2013, când pretinsele autorități din Transnistria au decis menținerea artificială a cursului valutar. Pe de o parte acest lucru a îmbunătățit condițiile salariale ale angajaților, unde salariul a crescut mult mai rapid decât în dreapta Nistrului. Însă menținerea artificială a cursului valutar în Transnistria s-a realizat din contul epuizării rezervelor valutare, care la începutul anului 2016 au atins o valoare negativă. Din acest motiv din 2016 banca centrală din Transnistria nu mai publică datele privind rezervele valutare, doar informează că ele continuă sa fi negative. Menținerea artificială a cursului valutar a lovit dur asupra exporturilor, care în cinci ani s-au redus cu 1/3 de la 700 mil USD în 2012 la 530 mil USD în 2016. În această perioadă am asistat nu doar la reducerea exporturilor dar și la scoaterea de capital din Transnistria. Menținerea artificială a cursului valutar și salariile majorate din Transnistria au fost plătite din contul exportatorilor, ceea ce ia forțat pe mulți să scoată capitalul.

În 2016 după ce banca centrală din stânga Nistrului a epuizat toate rezervele valutare a fost nevoită să deprecieze rubla transnistreană, care în doi ani s-a depreciat cu 70% față de Leul moldovenesc. Această depreciere dramatică a lovit puternic asupra bunăstării populației și a salariului, care recalculat în lei a înregistrat o reducere de 50% în doar doi ani.

Însă această măsură nu a fost suficientă, din acest motiv banca centrală din Transnistria a fost nevoită să înăsprească politica valutară din regiune, obligând agenții economici să vândă o parte din veniturile valutare.

În anul 2019 în lipsa rezervelor valutare, banca centrală din Transnistria a luat iarăși o decizie riscantă de a menține cursul valutar. Pe de o parte această decizie a îmbunătățit situația cu remunerarea muncii din regiune, care după doi ani de cădere dramatică a înregistrat o creștere în 2019. Pe de altă parte, această creștere a salariului cade pe umerii exportatorilor, care și așa nu și-au revenit încă după precedenta menținere artificială a cursului valutar.

De fapt, pretinsele autorități din stânga Nistrului sunt într-o situație destul de complicată: au un pacient, economia locală într-o stare gravă, iar unciile instrumente de intervenție sunt ciocanul într-o mână și toporul în alta. Dilema este care din aceste două instrumente să le utilizezi pentru a ridica pacientul în picioare.

Cel mai probabil în 2020 banca centrală din Transnistria va fi nevoită să permită deprecierea ușoară a rublei locale cu nu mai puțin cu 10-15%.

Lecția din stânga Nistrului este simplă: populismul nu ține mult, iar într-un final pentru populismul autorităților plătesc oamenii cu veniturile lor.

Statistici dramatice: Trei factori care determină scăderea continuă a numărului de studenți în universități

În anul academic 2019/20 urmărim aceeași tendință din ultimii 13 ani de reducere a numărului de studenți. Astfel, în acest an numărul lor a atins cota minimă din ultimii 24 de ani de 56,8 mii de studenți cu 3,8 mii mai puțin decât acum un an. Am ajuns la nivelul anului 1995/96 când de fapt a început creșterea accelerată a numărului de studenți în Moldova.

Aceeași tendință de diminuare a numărului de studenți se urmărește și pe malul Stâng al Nistrului. Doar că în Stânga Nistrului acest proces a început cu 3-4 ani mai târziu și afectează în cel mai mult învățământul privat. În stânga Nistrului numărul maxim de studenți a fost atins cu doi ani mai târziu decât în Dreapta Nistrului în anii 2008/09, când numărul de studenți s-a ridicat la 19,2 mii persoane. În prezent în Stânga Nistrului numărul de studenți s-a redus până la 10,8 mii persoane cu 0,8 mii mai puțin decât în anul precedent. Reducerea din ultimii 4 ani a numărului de studenți din Stânga Nistrului are loc exclusiv din instituțiile private de învățământ. Dacă în 2008/09 ponderea studenților în învățământul privat din Stânga Nistrului era de 32%, atunci în prezent ponderea lor a ajuns la doar 10%. Cel mai probabil în 2-3 ani învățământul privat superior din Stânga Nistrului va dispărea.

În Moldova noi asistăm nu doar la reducerea numărului de studenți din universități, dar și la scăderea ponderii lor în societate. Astfel numărul de studenți la o mie de locuitori s-a redus de 1,8 ori de la 39 de studenți la 1.000 de locuitori, până la 21,3 studenți.

Reducerea numărului de studenți din instituțiile superioare de învățământ are loc sub influenta a 3 factori de bază:

  1. Reducerea dramatică a numărului de copii din Republica Moldova. Astfel în ultimii 13 ani numărul de copii de vârsta universitară s-a redus cu circa 150 mii persoane de al 364 mii în 2006/07 la circa 210 mii în prezent.
  2. Scade numărul de copii care decid să meargă într-o instituție superioară de învățământ. Aici statul trebuie să intervină cu soluții alternative educaționale pentru tineri. Soluția este învățământul dual astfel, ca tinerii să obțină o profesie în alte forme educaționale.
  3. Plecarea tinerilor la studii peste hotare. În condițiile când conform ultimilor 3 sondaje IDIS Viitorul, peste 70% din părinți declară că nu văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova nu este de mirare că mulți din ei decid să meargă la studii peste hotare. Aici se adaugă și percepția că studiile superioare din Moldova sunt de o calitate îndoielnică.       

În opinia noastră statul nu trebuie să ignore aceste tendințe clare din învățământul superior. Pentru aceasta el trebuie să regândească tot ce înseamnă politicile sale în acest domeniu. Să concentreze resursele bugetare pentru domeniile prioritare în special: pregătirea specialiștilor pentru sectorul bugetar și ramurile strategice ale economiei naționale.

România este destinația de bază a exporturilor din Stânga Nistrului

Fără multă zarvă deja de 4 ani de zile România este principală țară de destinație a exporturilor din Stânga Nistrului.
191122_Exporturi_Transnistria_01

Rusia a deținut poziția de lider timp de 25 de ani, dar din 2015 a fost depășită de România.
191122_Exporturi_Transnistria_02

Din calcule am exclus mărfurile vândute în Dreapta Nistrului, care reprezintă aproximativ 40% din toate vânzările din Stânga Nistrului înafara regiunii.

Astfel din Stânga Nistrului în ultimii 4 ani de zile au fost exportate mărfuri în valoare de 1,44 miliarde USD. Aici trebuie să mai adăugăm și alte 908 milioane USD mărfuri vândute în Dreapta Nistrului.
Din toate aceste mărfuri 25,4 % au avut ca destinație România, fapt care plasează România ca destinația numărul UNU pentru mărfurile din Stânga Nistrului.

De fapt România a salvat exporturile din Stânga Nistrului de la prăbușire, după ce companiile din Stânga Nistrului au pierdut piața din Rusia.

191122_Exporturi_Transnistria_03

Statistica Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului: Populația

Populația Moldovei în 27 de ani s-a redus cu 1,29 milioane locuitori sau cu 29,1%. Cel mai puternic a fost afectat malul Stâng al Nistrului unde populația s-a redus cu 36% sau cu 263 mii persoane. Pe Malul Drept al Nistrului în valori absolute populația a scăzut cu 1,03 milioane sau cu 27,7%.
La capitolul Populație Moldova s-a întors înapoi cu 57 de ani la nivelul anului 1962, când populația țării era de 3,1 milioane.
190906_Populatia_Moldovei