Коронавирус раздора

Интересно наблюдать как желание центральных властей России праздновать Парад Победы любой ценной в условиях эпидемии заставляет Региональных властей мечется между желанием угодить центру и боязни от возможной вспышки эпидемии в регионе, где они управляют.

Парад при эпидемии стало серьёзным испытание на прочности вертикали власти в Россию, вертикали, которую так долго и мучительно строили.

Одно радует: Благоразумие побеждает.

Отложенный парад должен состояться в момент, когда эпидемия коронавируса переместилась из Москвы в российские регионы. Учитывая, что с медпомощью и статистикой в регионах куда хуже, чем в Москве, реальная ситуация однозначно печальная.

На фоне столь неприятной картины цифры по количеству диагностированных случаев по коронавирусу в России с приближением парада разительно меняются между регионами и Москвой. Ведь на протяжении всего времени коронавирусной эпидемии в РФ именно Москва была главным эпицентром распространения COVID-19. Месяц назад в России ежедневно диагностировали более 10000 случаев коронавируса, из которых 5712 в Москве или более 50%. 15 июня из 8300 всего на Москву приходиться меньше 2000. Парады пройдут в Москве, Екатеринбурге, Новосибирске, Хабаровске, Ростове-на-Дону и в Каспийске (Дагестан). Эти регионы – в первой десятке по количеству заболевших. В то же время мэр Москвы Сергей Собянин рекомендовал горожанам не выходить из дома в день парад Победы, а прессекретарь президента РФ Д. Песков считает, что наслаждаться зрелищностью парада гражданину РФ нужно дома по телевизору.

Региональные элиты отказываются от проведения парада Победы вместе с Москвой 24 июня (в разгар эпидемии коронавируса). Это свидетельствует о том, что коронавирусная угроза в России еще не сошла на нет, а местные власти со скепсисом смотрят на желание Кремля праздновать Парад Победы любой ценой.

Первыми о таком решении объявили власти Белгородской, Орловской областей и Пермского края. При этом, в этих регионах достаточно спокойная ситуация с коронавирусом. Так, по официальным данным Белгородская и Орловская области занимали 35-е и 36-е места среди регионов России по распространению COVID-19. Пермский край – на 52-м месте. Сейчас как минимум 13 крупных российских городов отказались от проведения парада Победы 24 июня из-за эпидемии COVID-19: Орел, Белгород, Пермь, Курск, Ярославль, Томск, Псков, Саранск, Пенза, Оренбург, Нижний Тагил, Петропавловск-Камчатский, Якутск, Челябинск.

Губернатор Пермского края назвал одну из возможных дат проведения парада 3 сентября – дату окончания Второй мировой войны. « Без шествия Бессмертного полка и марша Победы праздничный парад представить невозможно, — пояснил Дмитрий Махонин. — Сейчас провести такие массовые мероприятия мы не можем, необходимо позаботиться о здоровье и жизни пермяков. Поэтому проведём праздник, когда это будет безопасно».
Как видим даже при жесткой вертикали власти, лидеры регионов России благоразумно решают отложить Парад Победы до более благоприятных времен.

COVID-19: Rata mortalității în Moldova este de 2,2 ori mai mică decât media europeană

Să mulțumim medicilor pentru munca lor în condiții inumane și cu resurse inacceptabil de mici.

Rata mortalității de la COVID-19 în Moldova este de 5,8%, cea ce este de 2,3 ori mai mică decât media europeană, care la data de 14.06.2020 constituie 13,6%.

Asta în condițiile când sistemul de sănătate din Moldova este cel mai prost finanțat din Europa. Noi alocăm pentru sănătate 4,4% din PIB, cea ce este de 2,2 ori mai puțin decât media europeană, care constituie 9,6%.

În ultimii 5 ani noi am ”economisit” pentru sănătate 1,3 miliarde lei, alocând mai puțin, chiar și decât minimul planificat inițial. Doar anul trecut am decis să economisim aproape 400 milioane lei, reducând alocațiile pentru sănătate la final de an.

Cu toate acestea, cu prețul vieții lor medicii noștri fac minuni: În condiții inumane, subfinanțați, cu posibilități modeste, ei fac minuni. Salvează viețile oamenilor.

200614_Rata_Decese_COVID_01

Ei merită nu doar un mulțumesc din partea noastră, dar regândirea întregului sistem de susținere a sistemului medical.

Sper că această lecție nu va fi în zădar.

A doua săptămână consecutiv Leul Moldovenesc se apreciază față de toate valutele din coșul valutar IVM-10

În săptămâna 04-10 Mai 2020 Leu Moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10 cu (+1,14%) iar de la începutul anului rămâne a fi mai puternic du (+1,48%).

200510_IVM_01

200510_IVM_02

Cel mai mult în săptămâna 04-10 Mai 2020 Leul Moldovenesc s-a apreciat față de Lira Turcească (+3,27%), Rubla Rusească (+1,39%) și Zlotul Polonez (+1,28%).
De asemenea Leul Moldovenesc s-a apreciat și față de cele două valute de bază: EURO (+1,14%) și Dolarul American (+1,03%).

De la începutul anului Leul Moldovenesc este mai puternic decât 7 valute și rămâne depreciat n raport cu 3 valute: Dolarul American (-3,76%), Yuanul Chinezesc (-2,26%) și EURO (-0,47%)

În săptămâna analizată, majoritatea valutelor partenerilor comerciali ai Moldovei au înregistrat o creștere față de Dolarul American, mai puțin Lira Turcească, care continuă procesul de depreciere.

Leul Moldovenesc continuă să mențină poziții puternice în raport cu valutele principalelor parteneri comerciali ai Moldovei, fiind ușor depreciat față de USD și EURO.

200510_IVM_03

NOTE:
Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a elaborat Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute a principalilor parteneri comerciali și economici ai Republicii Moldova.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.

Moldova de pe malul Drept al Nistrului salvează vânzările companiilor din regiunea Transnistreană

Companiile din Stânga Nistrului nu au reușit nici până în prezent să recupereze căderea vânzărilor de după criza din 2009.

Dacă până în 2009 Moldova de pe malul drept al Nistrului asigura 6-8% din vânzările companiilor din regiunea Transnistreană, atunci după 2009 cota noastră oscilează între 30-40%.

În anul 2018 companiile din Transnistria au înregistrat o ușoară creștere a vânzărilor din afara regiuni, dar această creștere a fost de scurtă durată. Deja în 2019, vânzările Transnistriei în afara regiunii au înregistrat o scădere de 5% sau 30 milioane USD.

Vânzările companiilor din Transnistria au scăzut către majoritatea destinațiilor, iar Moldova de pe malul drept a salvat economia regiunii de prăbușirea completă, prin creșterea procurărilor de bunuri din regiune. Astfel în 2 ani vânzările spre malul drept al Nistrului au crescut cu 56% sau 89 milioane de USD, dintre care 40,5 milioane în 2019.

Crizele precedente au arătat că capacitatea de export a companiilor Transnistrene în asemenea perioade scade și unicul colac de salvare sunt vânzările spre malul drept.

În anul 2020 fără intrări de valută de pe malul drept, va deveni și mai dificil menținerea artificială a cursului rublei transnistrene.

Cel mai probabil v-om urmări același scenariu de după 2009, când rubla transnistreană a fost menținută artificial timp de 6 ani, apoi s-a recurs la deprecierea ei bruscă din 2017-2018. Unica diferență că perioada de menținere artificială de data aceasta va fi mult mai scurtă.

200422_Comert_Transnistria

Săptămâna curentă Leul Moldovenesc a cedat față de majoritatea valutelor din IVM-10 și a ajuns la nivelul începutului lui 2020

Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a elaborat Indicele Valutar Moldova -10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute ale principalelor parteneri comerciali și economici ai Moldovei.

Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.

Săptămâna curentă IVM-10 a înregistrat cea mai mare cădere din acest an și a ajuns la nivelul începutului anului 2020

Poziția puternică a Leului Moldovenesc din ultimele trei săptămâni, pe fundalul deprecierii valutelor principalelor parteneri comerciali a Moldovei a dus la acea că IVM-10 timp de trei săptămâni s-a apreciat continuu.

200403_IVM-10_03-01

Săptămâna curentă (30 martie – 5 aprilie 2020) majoritatea valutelor din IVM-10 au recuperat parțial din căderea lor, în timp ce Leul Moldovenesc a continuat deprecierea.

Drept consecință, IVM-10 în această săptămână a înregistrat cea mai mare cădere din acest an (-2,21%) și a atins nivelul începutului anului 2020.

Altfel spus Leul Moldovenesc în prezent are aceeași valoare față de coșul valutar IVM-10 ca la începutul anului 2020.

În timp ce alte valute au avut fluctuații mult mai pronunțate, Leul Moldovenesc a urmat tendința generală, dar într-un ritm și amplitudă mult mai lină.

Săptămâna curentă Leul Moldovenesc s-a depreciat față de majoritatea valutelor din IVM-10 și a ajuns la nivelul începutului anului 2020

Toate valutele din IVM-10 ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei s-au depreciat puternic în ultimele trei săptămâni, iar Leul Moldovenesc urmează parcursul lor, dar cu o întârziere de circa două săptămâni.

Săptămâna curentă (30 martie -5 aprilie 2020) Leul Moldovenesc a înregistrat cele mai mari deprecieri față de Zlotul Polonez (-3,04%), Coroana Cehă (-2,94%) și Leul Românesc (-2,85%).

200403_IVM-10_03-02

Leul Moldovenesc a înregistrat deprecieri față de nouă valute din IVM-10 și s-a apreciat nesemnificativ doar față de Lira Turcească (+0,07%).

De la începutul anului Leul Moldovenesc rămâne a fi depreciat față de patru valute din IVM-10, cele mai mari deprecieri fiind înregistrate față de Dolarul American (-6,41%), Yuanul Chinezesc (-4,59%) și Euro (-4,25%).

Totodată Leul Moldovenesc, comparativ cu începutul anului 2020 are poziții mult mai puternice față de șase valute din IVM-10. Cele mai mari aprecieri Leul Moldovenesc le-a înregistrat față de Rubla Rusească (+16,23%), Rubla Belarusă (+13,49) și Hrivna Ucraineană (+8,65%).

Săptămâna curentă majoritatea valutelor din IVM-10 și-au recuperat pozițiile față de Dolarul American, mai puțin Leul Moldovenesc și Lira Turcească

După o depreciere puternică din ultimele săptămâni față de Dolarul American, săptămâna curentă (30 martie – 5 aprilie 2020) majoritatea valutelor din IVM-10 și-au recuperat pozițiile față de USD.

Însă absolut toate valutele au o poziție mai slabă față de Dolarul American comparativ cu începutul anului 2020.

Săptămâna curentă cel mai puternic s-a apreciat față de Dolarul American, Zlotul Polonez (+1,4%), Coroana Cehă (+1,3%) și Leul Românesc (+1,22%).

Cele mai mari deprecieri față de Dolarul American au fost înregistrate de Lira Turcească (-1,67%), Leul Moldovenesc (-1,59%) și Yuanul Chinezesc (-0,13%).

200403_IVM-10_03-03

Rubla Rusească, Rubla Belarusă și Hrivna Ucraineană, au reușit săptămâna curentă să stopeze deprecierea față de Dolarul American și au înregistrat chiar mici progrese, totuși ele rămân cele mai depreciate valute față de USD de la începutul anului. Rubla Rusească (-27,02%) urmată de Rubla Belarusă (-23,00%).

Leul Moldovenesc cu o depreciere de (-6,41%) de la începutul anului față de Dolarul American, ocupă locul patru după Yuanul Chinezesc (-1,74%), Euro (-2,07%) și Leul Românesc (-3,11%).

Evoluția Leului Moldovenesc comparativ cu alte valute, arată clar strategia de intervenție a BNM: deprecierea lentă și controlată a Leului, fără a permite mișcări bruște. Astfel în timp ce alte valute regionale au un comportament mult mai pronunțat de depreciere/apreciere față de Dolarul American, Leul Moldovenesc are un parcurs mult mai lin, cea reduce din stresul populației și a agenților economici.

Datorită faptului că leul urmează cu o întârziere de 2-3 săptămâni parcursul firesc al lucrurilor, determinat de contextul economic internațional și comportamentul valutelor principalelor parteneri economici, este mai ușor de prognozat comportamentul lui. Iar BNM în felul acesta știe mai exact cum trebuie să acționeze.

Comparativ cu valutele principalelor parteneri comerciali, Leul Moldovenesc rămâne a fi mai puternic față de începutul anului 2020

Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a elaborat Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute a principalilor parteneri comerciali și economici ai Republicii Moldova.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.

Leul moldovenesc a înregistrat o depreciere ușoară față de IVM-10, dar rămâne în continuare mai puternic comparativ cu începutul anului

După trei săptămâni de apreciere continuă față de Coșul Valutar IVM-10, săptămâna trecută (23-29 martie 2020) Leul Moldovenesc a înregistrat o ușoară depreciere (-0,29%) față de Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), însă față de începutul anului Leul Moldovenesc continuă să fie mai puternic față de IVM-10 cu (+2,01%).

200329_IVM_01

Leul Moldovenesc continuă să se aprecieze față de valutele regionale, dar se depreciază față de valutele de bază

Leul Moldovenesc săptămâna trecută (23-29 martie 2020) a continuat să se aprecieze față de valutele regionale din IVM-10, dar s-a depreciat față de valutele de bază în principal față de Dolarul American.

200329_IVM_02

Cel mai mult Leul Moldovenesc s-a apreciat săptămâna trecută față de Rubla Belarusă (+3,96%), Zlotul Polonez (+1,24%) și Hrivna Ucraineană (+1,33%).
Cele mai mari deprecieri Leul Moldovenesc le-a înregistrat săptămâna trecută față de Dolarul American (-1,29%), Lira Turcească (-0,94%) și Yuanul Chinezesc (-0,87%).

De la începutul anului Leul Moldovenesc s-a depreciat față de Dolarul American cu (-4,74%), iar cea mai mare apreciere a înregistra față de Rubla Rusească (+17,67%).

Toate valutele din IVM-10 continuă să se deprecieze față de Dolarul American

Săptămâna trecută (23-29 martie 2020), toate Valutele din IVM-10 a principalelor parteneri comerciali ai Republicii Moldova au continuat deprecierea față de Dolarul American, însă cu un ritm mult mai lent decât săptămâna precedentă (16-22 martie 2020). Valutele regionale sunt cele mai afectate de criză și rând pe rând cedează în fața Dolarului American.

200329_IVM_03

De la începutul anului 2020, primele au căzut Rubla Rusească (-27,22%) și Rubla Belarusă (-23,04%), apoi a urmat Hrivna Ucraineană (-17,43%), iar săptămâna trecuta a venit rândul deprecierilor și a Coroanei Cehe (-11,33%) urmate de Zlotul Polonez (-10,76%). Săptămâna trecută cele mai mari deprecieri față de Dolarul American, le-a înregistrat Rubla Belarusă (-5,46%), Hrivna Ucraineană (-2,95%) și Zlotul Polonez (-2,56%).

Cele mai mici deprecieri față de Dolarul American le-au înregistrat Turcească (-0,34%), Yuanul Chinezesc (-0,41%) și Leul Românesc (-0,81%).

În timp ce toate valutele din IVM-10 înregistrează scăderi față de Dolarul American, Leul Moldovenesc cedează lent pozițiile sale și are un comportament comparabil cu Leul Românesc. Asta în condițiile în care toate valutele partenerilor comerciali din regiune au cedat puternic în fața Dolarului American.

Poziția puternică a Leului Moldovenesc în regiune pe de o parte permite menținerea la un nivel scăzut a prețurilor de import, cea ce este benefic pentru populație, dar scade din competitivitatea agenților economici, cea ce va fi un impediment pentru ei la exportul de bunuri moldovenești în țările din regiunii.

BNM este pusă între ciocan și nicovală: pe de o parte prin intervențiile sale pe piața valutară, trebuie să mențină cursul valutar, dar nici nu trebuie să-l mențină foarte tare, pentru a asigura competitivitatea companiilor moldoveneștii pe piețele regionale, europene și globale.

Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), un instrument necesar în perioada de turbulență pe piața valutară

Piețele valutare internaționale au intrat într-o perioadă de turbulență maximă, din cauza crizei economice care se conturează din ce în ce mai clar. Țările în curs de dezvoltare, din care face parte Moldova și vecinii săi, vor fi cel mai afectate de evoluțiile valutelor naționale. În unele țări precum Rusia, Belarus, Ucraina, valutele naționale deja au înregistrat deprecieri substanțiale față de Dolarul american.

Pe piața valutară din Moldova de asemenea înregistrăm fluctuații vizibile ale leului moldovenesc. În mod obișnuit noi ne mulțumim cu urmărirea evoluției valutei naționale în comparație cu EURO și Dolarul American (USD).

În opinia mea, în condiții de criză, monitorizarea a doar două valute este prea puțin pentru a înțelege evoluțiile reale ale lucrurilor.

Anume din acest motiv am elaborat un Indice Valutar Moldova-10 (IVM-10), care include în sine evoluția a 10 valute de bază relevante pentru Moldova. Fiecare din valutele de mai jos are o valoare în dependență de: mărimea relațiilor comerciale ale Moldovei cu țara dată, precum și remitențele venite de peste hotare.

Pentru o mai uțoară înțelegere și interpretare a IVM-10 am luat perioada de baza prima săptămână a anului și am acordat indicelului valoarea 100. Iar evoluția ulterioară a Indicelui aratră cu cât sa apreciat/depreciat Leul Moldovenesc față de principalele 10 Valute comparativ cu prima săptămână a anului.

Îmi propun ca Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10) să fie publicat săptămânal și va include în sine următoarele elemente:
1. Indicele propriu zis
2. Evoluția Leului moldovenesc față de acest indice și față de cele 10 valute
3. Evoluția tuturor valutelor față de USD
Indicele Valutar Moldova-10 poate prezenta interes pentru cetățeni, agenții economici și decidenții politici din țară.
Iar mai jos – prima analiză.

În perioada 16-22 martie 2020, leul moldovenesc s-a apreciat cu +1,52% față de coșul valutar IVM-10

În perioada analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de nouă valute și s-a depreciat doar față de USD cu (-1,95%).

Trei săptămâni consecutive Leul Moldovenesc se apreciază față de Coșul Valutar IVM-10, iar în perioada 16-22 Martie 2020 a înregistrat cea mai puternică apreciere din acest an. Aceasta se datorează faptului că toate valutele țărilor partenere s-au depreciat puternic în săptămâna curentă față de Dolarul American, iar Leul Moldovenesc a înregistrat cea mai slabă depreciere față de USD.

De la începutul anului Leul Moldovenesc s-a apreciat cu (+2,03%) față de Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10). Această apreciere a fost determinată de aprecierea puternică față de Rubla Rusească cu (+17,45%) urmată de Rubla Belarusă (+11,37%) și Hrivna Ucraineană (+9,61%). Iar pe de altă parte a fost temperată de deprecierea față de USD (-3,41%), EURO (-1,11%) și Yuanul Chinezesc (-2,28%).

200326_ivm_01

200326_ivm_02

În perioada 16-22 martie 2020, toate valutele din IVM-10 ale partenerilor comerciali ai Moldovei s-au depreciat față de Dolarul American. Cea mai mică depreciere a fost înregistrată de leul moldovenesc (-1,95%), iar cea mai mare depreciere a fost înregistrată de Zlotul Polonez (-7,26).

De la începutul anului toate valutele din IVM-10 au înregistrat deprecieri față de Dolarul American. Cel mai puțin s-a depreciat Yuanul Chinezesc (-1,10%), urmat de Euro (-2,27%) și de Leul Moldovenesc (-3,41%).

Cel mai mult, de la începutul anului s-a depreciat față de Dolarul American, Rubla Rusească (-25,27%), urmată de Rubla Belarusă (-16,67) și Hrivna Ucraineană (-14,40%).

200326_ivm_03

200326_ivm_04

Dacă ”înălbim” exporturile spre Federația Rusă, atunci ele ar crește de două ori

Volumul real al exporturilor moldovenești în Federația Rusă sunt aproximativ de 2 ori mai mari decât cele oficial declarate.

Dacă ne uităm la statistica oficială a Republicii Moldova, atunci noi în ultimii 3 ani am exportat în Federația Rusă bunuri în valoare de 725 mil USD. Însă dacă apelăm la datele oficiale ale Federației Ruse, atunci ei au importat de la noi bunuri în valoare de 1.085 mil USD.

Deci volumul exporturilor Moldovenești în Federația Rusă, doar prin contrapunerea datelor oficiale este cu 50% mai mare decât cel oficial declarat. Iar în realitate el este și mai mare.

De fapt asistăm la un comerț ”neobservat” cu Federația Rusă de sute de milioane USD anual.

Pentru a ilustra mai bine acest fenomen am luat exporturile la principalele produse Moldovenești în Federația Rusă din anul 2018. Astfel noi am exportat mere în volum de 46,8 milioane USD, iar Rusia a importat de la noi de 106,7 mil. USD. Cireșe și alte sâmburoase noi am exportat de 15,6 mil. USD, iar Rusia a importat de 43,8 mil. USD. Struguri am exportat de 9,5 mil. USD, iar Rusia a importat de 34,9 mil. USD. Astfel doar pe aceste 3 poziții tarifare noi am exportat Marfă de 72 mil USD, iar Rusia a importat de la noi de 185,4 mil USD, sau de 2,6 ori mai mult.

200226_Export_Rusia_01

Acest fenomen este denumit în limbajul economic Flux Ilegal de Capital, care în Moldova în prezent este estimat la nivel de 1,2 miliarde USD anual. Despre aceasta am scris detaliat anul trecut, cine dorește găsiți articolul și emisiunea IDIS Viitorul aici: http://viitorul.org/ro/content/republica-moldova-scap%C4%83-printre-degete-12-miliarde-de-usd-anual-companiile-de-stat

Fluxul Ilegal de Capital este caracteristic țărilor cu instituții slabe și neputincioase în contracararea lui. Fluxul Ilegal de Capital alimentează corupția, economia tenebră, evaziunea fiscală și tranzacții cu capital de proveniență ”gri”.

Evident acest fenomen se întâlnește și în relațiile economice cu alte state, dar cel mai clar se vede în relația cu Federația Rusă.

Recomandarea mea este una: pentru a lupta cu economia tenebră și evaziunea fiscală, Moldova trebuie să consolideze capacitatea Serviciilor Vamale, Fiscale și a Centrului Național Anticorupție în contracararea Fluxului Ilegal de Capital.