Povara prostiei noastre, sau costurile şi efectele anti-reformei din 2003 (publicat 2003, ajustat și republicat 2004, reajustat și republicat 2017)

Rezumat

Anti-reforma din 2003 a provocat majorarea numărului de birocrați în teritoriu cu 11.776 persoane.

Peste 80% din această creștere s-a datorat majorării numărului reprezentanților Guvernului în teritoriu.

În același timp numărul mediu de funcționari în primării s-a redus cu 25% fapt ce a înrăutățit enorm funcționalitatea lor.

Creșterea numărului de funcționari pe fundalul reducerii masive a numărului populației a crescut povara administrativă pe cap de locuitor de 2 ori.

Pierderile anuale ale Bugetului Public, datorită umflării nejustificate a aparatului birocratic se ridică la 1,4 miliarde lei.

Fiecare zi de întârziere a reforme aduce pierderi bugetare de 4 milioane lei.

Grija falsă față de cetățeni

Efectele reformei administrativ-teritorială din 2003 au fost altele decât cele declarate în susținerea necesității reformei, iar impactul financiar negativ este fără precedent în scurta Istorie a Republicii Moldova

Principal teză a fost apropierea guvernării de către cetățeni. În realitatea am asista la umflarea aparatului Administrației publice centrale în regiunile țării, creșterea funcționarilor publici în structurile raionale și paralizarea activităților primăriilor prin reducerea numărului de funcționari în fiecare primăriei. Ori anume primăria este văzută ca autoritatea de bază la nivel local și se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației.

În urma reformei din 2003 numărul de funcțioanri a crescut cu 11.776 persoane, însă cel mai mult majorarea sa realizat din contul Structurilor desconcetrate ale guvernului (+62%), apoi ale celor raionale (+32%)

Primăriile, care au fost declarate ca prioritate în procesul de reformă și-au majorat numărul de angajați cu doar 11%. Aceasta în condiția când numărul de primării a crescut  cu aproximativ 40% de la 647 în 2003 la 898 primării în prezent. Numărul mediu de funcționari în primării sa redus cu 25% de la 11,4 persoane în 2003 la 9,2 în prezent. Drept consecință statele de personal în primării sunt incomplete, numărul de angajați nu permit autorităților locale să-și realizeze pe deplin competențele.

Reforme_01

Estimările noastre din 2003 se bazau pe necesitățile de creștere de personal, pentru asigurarea funcționalității sistemului la situația de până la reforme  în condițiile fărâmițării lui în raioane mici și primării mult mai mici decât până în 2003.

Însă Guvernul și-a majorat atât numărul de structuri în teritoriu, cât și numărul de personal mult peste estimările noastre. Pentru a compensa cumva acest exces de personal, guvernul a limitat numărul de angajați atât la nivel de raion cât și primării. La nivel de raion chiar dacă numărul de funcționari a crescut cu 1.325 persoane sau 32% sunt cu mult mai puțini decât minimul necesar conform estimărilor noastre. Iar cel mai mult au avut de suferit primăriile unde numărul de angajați în prezent este cu cel puțin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei funcționalități comparabile cu cea de până la 2003.

Noi scădem ei se înmulțesc.

Un alt aspect este lipsa oricărei corelații dintre numărul funcționarilor și numărul populației. De fapt corelația există numai că invers. Numărul populației scade continuu iar cea a funcționarilor crește nestingherit.

Astfel în această perioadă, conform datelor a două recensăminte a populației numărul de cetățeni din Moldova s-a redus cu circa 385 mii. Tot în această perioadă conform Centrului de Cercetări Demografice peste 600 mii de cetățeni s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare.

Aparent paradoxal dar la o reducere cu 40% a numărului de locuitori real existenți în țară, numărul birocraților din teritoriu a crescut cu aproape 45%.

Reforme_02

Astfel numărul lor pe capul nostru a crescut de 2 ori de la 7,9 funcționari la 1.000 de locuitori până la 16,1. Campion la acest capitol sunt serviciile guvernului din teritoriu.

Cât ne costă ”fericirea”

Actualizat la ziua de azi costurile suplimentare de menținere a acestui aparat umfalt de funcționari pentru 14 ani de funcționare de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Suma anuală excesivă plătită pentru cei 11.776 funcționari în plus se ridică la 1,4 miliarde lei anual. Am ieșit din considerentele că costul unui funcționar sunt de 120 mii lei anual, 100 mii lei costurile legate de retribuirea muncii și plăților aferente în bugetele de asigurare socială și medicală, iar 20% restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar, cum ar fi birou, lumină, căldură, consumabile, etc.

Reforme_03

Campion la pierderi este Guvernul, care datorită umflării aparatului său din teritoriu pierde anual peste 1,1 miliarde lei.

În loc de concluzie

Avem un sistem de administrare care a provocat disfuncționalitate la nivel de primării, a umflat numărul de funcționari a structurilor guvernamentale cu costuri exagerate și capacități ale primăriilor de a-și organiza activitatea internă mult mai slabă decât până în 2003.

Toate aceste majorări au avut loc pe fundalul crizei demografice și economice, când numărul populației a scăzut la un nivel fără precedent în istoria țării.

Sarcina primordială a guvernului este să-și optimizeze la maxim structurile sale în teritoriu. Este necesar de redus numărul de funcționari cel puțin cu 40%.

Apoi este necesar împreună cu autoritățile publice locale de purces la reforma sistemului de organizarea a autorităților locale, având drept scop creșterea capacității de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății.

Resurse:

  1. Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
  2. HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016
  3. RAPORT CU PRIVIRE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC pentru anul 2014
  4. Costurile pentru un funcționar le-am estimate în baza Notei informative a Ministerului Justiției la proiectul de buget pentru anul 2016
Advertisements

Moldova ocupă locul 9 de la coadă după cheltuielile militare în 2016

Conform Stockholm International Peace Research Institute cheltuielile militare ale lumii în 2016 au constituit 1,64 trilioane USD, dintre care Statelor Unite le revin peste 37% sau 611 miliarde USD.

Primele 10 țări alocă peste 75% sau 1,24 trilioane USD din totalul cheltuielilor militare ale lumii.

Republica Moldova a alocat în 2016 pentru cheltuielile militare 29,7 milioane USD, cea ce constituie 0,0018% din totalul cheltuielilor globale. Cu aceste alocații Moldova ocupă locul 137 din 145 țări monitorizate de institut.

Mai puțin decât noi cheltuie doar 8 țări ale lumii.

1709_Cheltuieli militare

Introducerea monedei de 2 lei ne va simplifica viața cu 33,4%

BNM planifică să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă concomitent cu introducerea unei noi monede de 2 lei.

54528_large_25976800

Scopul este de a economisi sume importante de bani deoarece bancnota de 1 leu are o pondere infimă ca valoare în totalitatea banilor din circulație, însă se uzează cel mai des, iar costurile de deservire a ei sunt comparative cu costurile de înlocuire a tuturor celorlalte monede luate împreună.

Însă pe lângă economiile BNM, idea introducerii unei monede de 2 lei, va simplifica enorm eforturile noastre în momentul achitării primirii unor sume de bani. Cei care plătesc sau trebuie să primească 4 lei înțeleg despre ce vorbesc.

În sistemul actual 1,5,10,20,50 lei pentru efectuarea unei tranzacții utilizăm în mediu 3,72 bancnote. Introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție la 2,92 unități monetare, sau cu 27,4% mai puțin.

Evident, monedele de 1,2 lei vor fi utilizate în tranzacții mici până la 10 lei. În acest caz eficiența crește și mai tare de la 2,6 unități monetare ajungem la 1,8 sau cu 44,4% mai puține unități monetare.

În mediu introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție 33,4% lucru care evident trebuie să ne bucure pe toți.

Vreau să atrag atenția BNM că moneda este un element important de imagine a țării. Turiștii obișnuiesc să-și ea ca amintire monedele țărilor pe care le-eu vizitat. Sper foarte mult c[ monedele noi de 1,2 lei nu vor fi două bucăți de metal, dar vor avea un disign și o valoare numismatică demnă unei țări europene.

Iar emiterea lor se va face cu regularitate și de fiecare dată cu o tematică nouă. Astfel, ca să devină obiect de colecție pentru numismați.

Cum o mită de câteva mii de euro poate distruge sistemul educațional din Moldova

Zilele următoare Guvernul ar putea vota lichidarea specialității de pregătirea a profesorilor pentru gimnazii și licee.mita-pcp-ist

Ministerul Educației cu insistență impune Guvernului o Hotărâre, prin care se propune lichidarea specialității 0114 formarea profesorilor. Prin această ”inițiativă” se dorește lichidarea tuturor specialităților de la Universitatea Pedagogică de Stat, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău, Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Cahul și Universitatea de Stat din Taraclia, care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee.

De ce se promovează această ”inițiativă”?

Răspunsul este mult mai simplu decât își imaginează unii. În ultimii 10 ani numărul de studenți în universitățile din Moldova s-a redus cu peste 53 mii tineri. În următorii 5 ani anticipăm o reducere cu încă 13-15 mii tineri. În aceste condiții, universitățile sunt într-o luptă pe viață și moarte pentru fiecare tânăr potențial student.

Anume pe acest fundal trist, unor ”genii” locali le-a venit o idee trăsnită: să lichideze specialitatea pregătirea profesorilor, astfel încât cei câteva sute de tineri care anual mergeau la pedagogie să meargă la specialitățile alternative ”patronate” de ”micii noștri genii”.

Nu căutați cauze complexe, răspunsul este unul clar: pentru o mită de câteva mii de euro, cineva cu insistență face lobby pentru o HG criminală, care prevede lichidarea specialității de pregătire a profesorilor.

Numărul ”eroilor” care fac lobby la această HG nu este mare. Daca s-ar dori, CNA și Procuratura Anticorupție cu un mic efort, ar putea să ne comunice, în câteva zile, cine sunt eroii și contra cărei sume de bani, se lichidează specialitatea pregătirea profesorilor.

Cazul dat mi-a întărit încă o dată convingerea: nici un laborator KGB-ist nu poate distruge țara noastră așa cum o poate face un Prost Corupt ajuns la Putere.

Sursa foto: canal3.md

Reforma sistemului de pensionare: misiune aproape imposibilă

Boul care trage, este bătut mai tare (proverb românesc)

images

Trebuie să constatăm că sistemul nostru de pensionare a falimentat și fără reforme profunde este imposibil de menținut în continuare. Doar două cifre vă dau, pentru a nu explica prea mult. În 15 ani de zile în Moldova numărul de salariați s-a redus cu 174 mii persoane, iar numărul de pensionari a crescut cu 63 de mii. Dacă în 2002 la 10 salariați reveneau puțin peste 5 pensionari, atunci în prezent la 10 salariați avem aproape 7,5 pensionari. Și asta – doar pensionarii pentru limita de vârstă. Dacă adăugăm la ei și alte categorii de pensionari în număr total de 164 de mii, atunci tabloul devine și mai trist: la 10 salariați avem 10 pensionari. Să nu uităm că numărul salariaților s-a redus nu din contul birocraților și bugetarilor, dar din contul celor ocupați în sectorul real al economiei. Altfel spus, în prezent, la 10 salariați din sectorul real al economiei avem 22!!! de persoane întreținute, dintre care 6 sunt bugetari iar restul 16 pensionari. Cum s-ar zice am ajuns…

Evident se cere de făcut ceva. Dar ce?

Eu propun trei acțiuni aproape imposibil de realizat:

  1. Includerea persoanelor auto-angajate în sistemul de asigurări sociale. Conform datelor oficiale pe lângă populația oficial angajată, mai avem 380 mii persoane, ocupate în economie, fără careva contracte de muncă și fără poliță de asigurare socială. Ei constituie peste 50% din numărul salariaților din economie. Aproape nimeni din ei nu-și procură poliță de asigurare. Unul din motive este inechitatea și inegalitatea cu cei care lucrează oficial. Contribuțiile celor angajați oficial diferă enorm în dependență de salariul primit. Iar pentru cei care activează pe cont propriu statul oferă un sistem extrem de rigid de asigurare, unic pe întreg teritoriul republicii. În astfel de condiții, o persoană auto-angajată dintr-o zonă rurală este obligată să achite o poliță de asigurare socială de cel puțin 2 ori mai mare decât un salariat din satul lui. Este imperativ să implementăm minim 3-4 trepte de poliță de asigurări sociale, pornind de la salariul minim garantat până la salariul mediu pe țară. Paralel, să înăsprim pedeapsa pentru cei care evită să se asigure. Scopul ideal ar fi să includem pe toți cei 380 mii în sistemul de asigurări sociale, sau cel puțin 50-80 mii în următorii 2-3 ani. Această acțiune ca impact financiar, este de câteva ori mai mare decât propunerea Guvernului de a mări vârsta de pensionare.
  2. Reducerea ponderii salariilor în plic. E o problemă veșnică a Moldovei. Majoritatea celor angajați, primesc o parte considerabilă de venit în plic, neoficial, fără a contribui la sistemul de asigurări sociale. Nici un guvern nu a reușit să identifice o măsură eficientă de luptă cu acest fenomen. Oamenii de afaceri propun un mecanism de stimulare economică de legalizare a salariilor. Companiile care majorează cu 10-20% fondul de salarizare per angajat să primească pentru 2-3 ani reduceri la plata contribuțiilor sociale. Nu este cel mai ideal mecanism de combatere a salariilor în plic, dar de altul mai bun nu am auzit.
  3. Crearea locurilor de muncă. Știu că nu descopăr America cu această propunere, dar este o acțiune prioritară. Suntem unica țară de pe glob, unde numărul salariaților din sectorul real al economiei este mai mic decât numărul celor care lucrează peste hotarele țării. Avem oficial angajați doar 1/3 din populația de vârstă aptă de muncă. Dacă am repeta performanța țării vecine în atragerea investițiilor străine în economie, atunci, raportat la realitățile noastre ar trebui să avem câte 25 mii de locuri de muncă noi create pe an. De ce nu se întâmplă acest lucru? E o altă temă de discuție.

Efectul acestor politici ar avea un impact financiar incomparabil mai mare decât toate reformele sistemului de pensionare propuse în prezent de Guvern. Dar…,

În concluzie, avem două posibilități: ori atragem în sistemul asigurărilor sociale mai multe persoane, ori pe cei care deja plătesc îi forțăm să plătească/contribuie mai mult. Boul care trage este bătut mai tare (proverb românesc).