După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

Harta salariilor din Republica Moldova: În dreapta Nistrului câștigul lunar e cu 50% mai mare față de stânga Nistrului

Cele mai dramatice schimbări în remunerarea muncii în Transnistria s-au petrecut în ultimii patru ani. Astfel, în 2015 salariul mediu din Transnistria era cu 40% mai mare decât în partea dreaptă a Nistrului. Iar în 2019 situația s-a inversat, deja în dreapta Nistrului salariul a ajuns cu 50% mai mare decât în stânga Nistrului.

200109_Salariul_mediu

Pe parcursul a 20 de ani cu mici excepții salariul mediu pe ambele maluri ale Nistrului era la același nivel. Totul a început să schimbe după anul 2013, când pretinsele autorități din Transnistria au decis menținerea artificială a cursului valutar. Pe de o parte acest lucru a îmbunătățit condițiile salariale ale angajaților, unde salariul a crescut mult mai rapid decât în dreapta Nistrului. Însă menținerea artificială a cursului valutar în Transnistria s-a realizat din contul epuizării rezervelor valutare, care la începutul anului 2016 au atins o valoare negativă. Din acest motiv din 2016 banca centrală din Transnistria nu mai publică datele privind rezervele valutare, doar informează că ele continuă sa fi negative. Menținerea artificială a cursului valutar a lovit dur asupra exporturilor, care în cinci ani s-au redus cu 1/3 de la 700 mil USD în 2012 la 530 mil USD în 2016. În această perioadă am asistat nu doar la reducerea exporturilor dar și la scoaterea de capital din Transnistria. Menținerea artificială a cursului valutar și salariile majorate din Transnistria au fost plătite din contul exportatorilor, ceea ce ia forțat pe mulți să scoată capitalul.

În 2016 după ce banca centrală din stânga Nistrului a epuizat toate rezervele valutare a fost nevoită să deprecieze rubla transnistreană, care în doi ani s-a depreciat cu 70% față de Leul moldovenesc. Această depreciere dramatică a lovit puternic asupra bunăstării populației și a salariului, care recalculat în lei a înregistrat o reducere de 50% în doar doi ani.

Însă această măsură nu a fost suficientă, din acest motiv banca centrală din Transnistria a fost nevoită să înăsprească politica valutară din regiune, obligând agenții economici să vândă o parte din veniturile valutare.

În anul 2019 în lipsa rezervelor valutare, banca centrală din Transnistria a luat iarăși o decizie riscantă de a menține cursul valutar. Pe de o parte această decizie a îmbunătățit situația cu remunerarea muncii din regiune, care după doi ani de cădere dramatică a înregistrat o creștere în 2019. Pe de altă parte, această creștere a salariului cade pe umerii exportatorilor, care și așa nu și-au revenit încă după precedenta menținere artificială a cursului valutar.

De fapt, pretinsele autorități din stânga Nistrului sunt într-o situație destul de complicată: au un pacient, economia locală într-o stare gravă, iar unciile instrumente de intervenție sunt ciocanul într-o mână și toporul în alta. Dilema este care din aceste două instrumente să le utilizezi pentru a ridica pacientul în picioare.

Cel mai probabil în 2020 banca centrală din Transnistria va fi nevoită să permită deprecierea ușoară a rublei locale cu nu mai puțin cu 10-15%.

Lecția din stânga Nistrului este simplă: populismul nu ține mult, iar într-un final pentru populismul autorităților plătesc oamenii cu veniturile lor.

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Cum ”sufletele moarte” din sec. XXI influiențează relațiile Bugetare dintre Guvern și Autoritățile Publice Locale

633 de mii de locuitori sau 23,6% din numărul lor real, care de fapt nu există sunt utilizați în calcularea transferurilor bugetare de la Guvern către Raioane și Primării.

Elementul de bază care determină relațiile bugetare între Guvern, Primării și Raioane este numărul populației. Astfel baza fiscală locală, transferurile de la bugetul de stat, finanțarea educației, transferuri din fondul rutier se efectuează în dependență de numărul de locuitori dintr-un Raion sau Primărie.
Iar aici apar primele dificultăți pentru Ministerul Finanțelor, deoarece conforma datelor oficiale populația stabilă în Moldova este de 3.543 mii locuitori. Însă conform altui indicator: Populația prezentă noi suntem 3.315 mii locuitori.
Iar aici nu se termină indicatori. Recent Biroul Național de Statistică a elaborat un nou indicator: populația cu reședință obișnuită, conform căruia noi suntem 2.682 mii locuitori.
În opinia mea ultimul indicator este cel mai apropiat de realitate, însă rămâne întrebarea care este numărul populației de care trebuie să țină cont Ministerul Finanțelor în relațiile cu autoritățile publice locale.
Dacă ne uităm pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor ei utilizează indicatorul: Numărul Populației prezente, care conform datelor operate de Minister este de 3.315 mii locuitori.
Deci diferența dintre populația mai mult sau mai puțin reală 2.682 mii locuitori și cea utilizată de Minister în relațiile bugetare este de 23,6%. Altfel spus raioanele și primăriile raportează o populație cu 23,6% mai mare decât este în realitate pentru a beneficia de transferuri și baza fiscală diferită, adică un fel de ”Suflete moarte” ale sec. XXI.
Însă aceasta problemă nu este o durere de cap a Guvernului, dar a Primăriilor și Raioanelor.
Dacă aceste ”suflete moarte” sunt repartizate egal pe întreg teritoriu țării, atunci nu e o problemă pentru nimeni, dar dacă nu, atunci unele primării și raioane sunt privilegiate în comparație cu alții. De fapt vorbim cât de corect sunt repartizate 23,6% din buget alocate sufletelor moarte egal la toți sau nu.
La capitolul finanțarea educației situația este mult mai bună. Diferența de populație în grupa de vârsta preșcolară și școlară este de doar 9%. Aici datele sunt mult mai exacte, dar totuși vorbim de Un miliard de lei, care este distribuit într-o ceață destul de mare, privilegiind pe unii și nedreptățind pe alții.
O altă provocare este Fondul Rutier, care merge la nivel local strict după numărul populației. Deci din cele peste 700 milioane lei, 165 milioane revin ”sufletelor moarte”, care sunt și ele repartizate după un principiu greu de estimat.
Deci nu Guvernul, dar Primăriile și Raioanele trebuie să fie cointeresate în stabilirea exactă a numărului populației din Moldova și fiecare localitate în parte. În caz contrar avem o repartizare neclară a circa 2 miliarde lei între autoritățile locale, unde ce onești pierd, iar cei șmecheri câștigă.
Guvernul alocă o sumă fixă pentru autoritățile locale, iar numărul populației de fapt este criteriul în conformitate cu care fiecare autoritate obține anumită sumă de bani. Deci competiția este între Raioane și Primării. Adică: cine și cât va primi din suma fixă alocată de Guvern.

Avuția moldovenilor se ridică la 36,8 miliarde USD cu 1 miliard USD mai mult decât acum 5 ani în urmă

Avuția globală este calculată și estimată de muți ani de zile de diverse centre de cercetare. Am considerat oportun să calculez avuția moldovenilor reieșind din datele publice disponibile și estimările mele în calitate de economist. Este prima încercare, unde m-am străduit să introduc principalele elemente care formează avuția populației ținând cont de analizele internaționale.. Sper să fie interesant.

În 2019 avuția moldovenilor se ridică la 36,8 miliarde USD, iar peste 62% din totalul avuției îl constituie locuințele, care însumează 22,8 miliarde USD. Mai mult de jumătate din valoarea locuințelor sau 12,7 miliarde USD este concentrată în mun. Chișinău.
După locuințe urmează construcțiile comerciale care valorează circa 5,3 miliarde USD. Astfel construcțiile rezidențiale și comerciale reprezintă 76% din totalul avuției moldovenilor.
Depozitele bancare constituie 3,7 miliarde USD, apoi urmează terenurile agricole cu 3,4 miliarde USD și finalizează lista avuțiilor capitalul acționar, care constituie doar 1,6 miliarde USD.
191105_Avutia_01
Pe plan global avuția omenirii este estimată la 372 trilioane USD, dintre care locuințele valorează 162 trilioane USD sau 43%, față de 62% în Republica Moldova.
Avuția medie a unui moldovean este de 13,7 mii USD, cea ce este de 3,6 ori mai puțin decât media globală care se ridică la 50 mii USD per locuitor al planetei.
Dacă raportăm al PIB, avuția moldovenilor tot este mai mică decât media globală. Astfel avuția globală în prezent este de 4,9 ori mai mare decât PIB-ul glob. în Moldova avuția este de doar 3,2 ori mai mare decât PIB-ul.
Dacă ne uităm în profil teritorial, atunci avuția unui locuitor al or. Chișinău depășește 34 mii USD cea ce este de aproape 5 ori mai mult decât a locuitorilor din afara Chișinăului, care dețin o avuție medie de circa 7,2 mii USD.
191105_Avutia_02
Evoluția avuției moldovenilor din ultimii 5 ani observăm o creștere cu 1,7 miliarde USD a valorii locuințelor și o scădere semnificativă a Depozitelor bancare. De fapt depozitele bancare în 2014 constituiau 65,4 miliarde lei egal cu volumul lor din 2019 când ele au ajuns la 66 miliarde lei. Cea ce a influențat scăderea lor este deprecierea leului moldovenesc față de USD de la 14 lei/USD în 2014 la 17,75 lei/USD în 2019.
Tot cursul valutar a influențat negativ și capitalul acționar, care în lei s-a majorat de la 26,8 miliard lei în 2014 la 28,5 miliarde lei în 2018, dar deprecierea leului moldovenesc a diminuat capitalul acționar cu 300 milioane USD. Capitalul acționar în Moldova este foarte mic comparativ cu media globală datorită pieței foarte slabe. În condițiile dezvoltării pieței de capital, sau crearea de platforme comune cu țările din regiune capitalul acționar din Moldova poate înregistra creșteri spectaculoase de 2-3 ori în perspectiva câtorva ani de zile.
În concluzie, avuția moldovenilor ca și avuția restului populației de pe glob este bazată în primul rând pe locuințe apoi pe alte construcții nelocuibile. De fapt industria construcțiilor este principala ramură, care formează avuția unei națiuni.

Creșterea prețurilor din acest an lovește cel mai mult în pensionari și păturile social vulnerabile

În 2019 asistăm la o accelerare a inflației, care va continua și-n anul 2020. În luna august 2019 prețurile au crescut în mediu cu 5,3% față de perioada similară a anului trecut.
Însă dacă ne uităm pe structura prețurilor, atunci observăm că cea mai mare creștere a fost la produsele alimentare, care au crescut în această perioadă cu 8,1%. Anume majorarea prețurilor la produsele alimentare și creează senzația de scumpire în rândul populației, iar cei mai afectați sunt pensionarii și păturile social vulnerabile.
Dacă la populația cu venituri medii cheltuielile pe produse alimentare sunt în jur de 20-25%, atunci la pensionari și persoanele sărace, produsele alimentare ”mănâncă” mai mult de jumătate din bugetul lor.
Din această perspectivă pentru pensionari și păturile social vulnerabile cel mai important indicator este: creșterea prețurilor la produsele alimentare. În anul 2019 ele vor crește mult mai mult, decât indexarea pensiilor. Respectiv, chiar dacă pensia nominal a crescut, totuși pensionarii vor putea procura în 2019 mai puține produse alimentare decât în 2018.
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în 5 ani de zile prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult decât indexarea pensiei. în 10 ani de zile pensia în valoare nominală s-a dublat, dar și produsele alimentare s-au dublat. Deci pensionarii, chiar dacă au în prezent o pensie de 2 ori mai mare decât în 2009 totuși ei pot cumpăra aceeași cantitate de produse alimentare ca acum 10 ani în urmă.

1909_Pensionari_01
De fapt în 10 ani situația pensionarilor nu s-a schimbat deloc spre bine. Dacă la capitolul salariu Moldova în 2014 a depășit nivelul de salarizare din perioada sovietică, atunci la capitolul pensii noi încă nu am ajuns la nivelul anilor 1984-1985.
Anume din acest considerent persoanele în vârstă au sentimentul că sunt defavorizați de noile realități economice. De fapt în anii 80 ai secolului trecut pensia medie constituia 38% din salariu mediu, iar în 2019 pensia medie este de doar 23% din salariul mediu.
1909_Pensionari_02
Toate eforturile oricărei guvernări trebuie să aibă un singur scop: creșterea pensiei medii raportate la salariu mediu cu câte 1% pe an. Doar așa noi în 15-20 de ani putem aduce nivelul de trai al pensionarilor la un minium decent.

Povara Fiscală pe Familie în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an

Impozitele și taxele plătite în mediu de o familie din Moldova formată din 3 persoane în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an. Această sumă este cu 9 mii de lei mai mare decât anul trecut și de 2 ori mai mare decât acum 6 ani în urmă.
190913_Povara_fiscala_01

Povara fiscală este dominată de Impozitele pe Consum formate din TVA&Accize, ele constituie în mediu 32,7 mii lei per familie. Apoi urmează impozitele pe salarii, de 26,9 mii lei și se formează din impozitul pe venit, asigurări sociale și asigurările medicale.
În final cea mai mică povară este legată de activitățile economice ale moldovenilor inclusiv impozitul pe proprietate, care nu l-am atribuit la consum. În total povara fiscală per familie este de 9,5 mii lei anual.
190913_Povara_fiscala_02

Deci din 69,1 mii lei plăți anuale ale unei familii din Moldova, 59,6 mii lei sau 86% sunt impozitele și taxele generate de consum. Iar din activitățile economice Moldovenii contribuie la formarea Bugetului Public Național în proporție de 14% sau 9,5 mii lei anual.