Deputați CDU susțin forțele autentic europene din Republica Moldova

Mai mulți deputați creștin-democrați (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel, au dorit să se informeze în regim on-line despre evoluțiile la zi în Republica Moldova, invitându-l pe cunoscutul economist Veaceslav Ioniță, să relateze starea de lucruri din economie, investițiile germane, politicile guvernului în sectorul sănătății publice și implementarea Acordului de Asociere UE-RM.
De mai mulți ani, Veaceslav Ioniță reprezintă o sursă consistentă de informații pentru deputații europeni.
Deputatul Joachim Pfeiffer, Membru marcant al CDU și negociator din partea CDU la formarea mai multor coaliții de guvernare în Germania, cu începere din 2005, alături de deputatul CDU, Nikolas Lobel, au cerut date pentru a cunoaște cât de grav este afectată RM, în contextul pandemiei. Reprezentanții CDU sunt îngrijorați de lipsa de progres al guvernului RM în ceea ce privește condițiile formulate de Comitetul Comun de Cooperare pentru Implementarea Acordului de Asociere, din 15 februarie, 2020.
Deputații CDU au susținut că, ”Germania a fost și rămâne cel mai fidel partener vestic pentru RM, pregătit să ofere tot sprijinul necesare pentru ca RM să se integreze în UE. Astăzi, în RM, există cca 400 companii germane, care au creat și menționat peste 12 mii locuri de muncă în ultimii 10 ani, care asigură cca 1/3 din toate exporturile RM, în special în domeniul industriilor automobilistice.
Germania este direct interesată ca RM să fie bine guvernată, cooperând punctual și responsabil cu UE, pentru că doar în în acest fel rezultatele înregistrate după 2014 vor putea fi consolidate și întărite.
În acest moment, deputații CDU au solicitat mai multe informații despre cum pot depăși partidele parlamentare impasul în care s-a ajuns în ultimele săptămâni. Deputatul Nikolas Lobel s-a interesat în mod special care-s soluțiile politice concrete pentru a depăși izolarea, în care din păcate se găsesc relațiile externe ale RM. Domnia Sa a reiterat suportul pentru cetățenii RM și, în special. pentru liderii naționali, Andrei Năstase, Maia Sandu și Igor Munteanu, care pot face o diferență în recuperarea democratică a RM și depășirea responsabilă a condiționalităților neonorate.
Joachim Pfeiffer a cerut să transmită un mesa publicului din RM, susținând că anume crizele întăresc caracterele și principiile, iar beneficiile pe termen scurt pot provoca daune majore. Celor trei lideri, Năstase, Sandu și Munteanu, deputații germani le-au transmis să fie principiali, pro-activi, fără a evita să-și asume răspundere pentru ce se întâmplă în țară. Nimeni nu va schimba RM dacă nu o veți face voi.

200528_Germania_01
On-line conferință: Joachim Pfeiffer deputat CDU, Germani, Veaceslav Ioniță expert economic, Moldova

200528_Germania_02

Harta salariilor din Republica Moldova: În dreapta Nistrului câștigul lunar e cu 50% mai mare față de stânga Nistrului

Cele mai dramatice schimbări în remunerarea muncii în Transnistria s-au petrecut în ultimii patru ani. Astfel, în 2015 salariul mediu din Transnistria era cu 40% mai mare decât în partea dreaptă a Nistrului. Iar în 2019 situația s-a inversat, deja în dreapta Nistrului salariul a ajuns cu 50% mai mare decât în stânga Nistrului.

200109_Salariul_mediu

Pe parcursul a 20 de ani cu mici excepții salariul mediu pe ambele maluri ale Nistrului era la același nivel. Totul a început să schimbe după anul 2013, când pretinsele autorități din Transnistria au decis menținerea artificială a cursului valutar. Pe de o parte acest lucru a îmbunătățit condițiile salariale ale angajaților, unde salariul a crescut mult mai rapid decât în dreapta Nistrului. Însă menținerea artificială a cursului valutar în Transnistria s-a realizat din contul epuizării rezervelor valutare, care la începutul anului 2016 au atins o valoare negativă. Din acest motiv din 2016 banca centrală din Transnistria nu mai publică datele privind rezervele valutare, doar informează că ele continuă sa fi negative. Menținerea artificială a cursului valutar a lovit dur asupra exporturilor, care în cinci ani s-au redus cu 1/3 de la 700 mil USD în 2012 la 530 mil USD în 2016. În această perioadă am asistat nu doar la reducerea exporturilor dar și la scoaterea de capital din Transnistria. Menținerea artificială a cursului valutar și salariile majorate din Transnistria au fost plătite din contul exportatorilor, ceea ce ia forțat pe mulți să scoată capitalul.

În 2016 după ce banca centrală din stânga Nistrului a epuizat toate rezervele valutare a fost nevoită să deprecieze rubla transnistreană, care în doi ani s-a depreciat cu 70% față de Leul moldovenesc. Această depreciere dramatică a lovit puternic asupra bunăstării populației și a salariului, care recalculat în lei a înregistrat o reducere de 50% în doar doi ani.

Însă această măsură nu a fost suficientă, din acest motiv banca centrală din Transnistria a fost nevoită să înăsprească politica valutară din regiune, obligând agenții economici să vândă o parte din veniturile valutare.

În anul 2019 în lipsa rezervelor valutare, banca centrală din Transnistria a luat iarăși o decizie riscantă de a menține cursul valutar. Pe de o parte această decizie a îmbunătățit situația cu remunerarea muncii din regiune, care după doi ani de cădere dramatică a înregistrat o creștere în 2019. Pe de altă parte, această creștere a salariului cade pe umerii exportatorilor, care și așa nu și-au revenit încă după precedenta menținere artificială a cursului valutar.

De fapt, pretinsele autorități din stânga Nistrului sunt într-o situație destul de complicată: au un pacient, economia locală într-o stare gravă, iar unciile instrumente de intervenție sunt ciocanul într-o mână și toporul în alta. Dilema este care din aceste două instrumente să le utilizezi pentru a ridica pacientul în picioare.

Cel mai probabil în 2020 banca centrală din Transnistria va fi nevoită să permită deprecierea ușoară a rublei locale cu nu mai puțin cu 10-15%.

Lecția din stânga Nistrului este simplă: populismul nu ține mult, iar într-un final pentru populismul autorităților plătesc oamenii cu veniturile lor.

În 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei

În ultimii 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei, dintre care 56% sau 21,3 miliarde lei sub formă de granturi și 16,5 miliarde lei creșterea netă a împrumuturilor externe. Tot în această perioadă cheltuielile Bugetului de Stat au constituit 388 miliarde lei, iar 9,7% au fost acoperite din sursele externe, mai exact 5,5% din granturi și 4,2% din împrumuturi. Astfel fiecare al 10-lea leu cheltuit de Guvern în ultimii 20 de ani a fost din surse externe.
191118_Suport_Financiar_Extern_01

Luăm granturi că să întoarcem împrumuturi
În opinia mea o perioadă interesantă este 2001-2006, când suportul extern în Bugetul de stat a fost ZERO, dar cu o nuanță interesantă. În această perioadă noi am obținut 1,4 miliarde lei sub formă de granturi și totodată am redus datoria externă a Moldovei cu 1,34 miliarde lei. De fapt am luat granturi pentru a întoarce împrumuturile externe.

Doar granturi fără împrumuturi
Anii 2007-2008 sunt anii când Moldova s-a bucurat de un suport extern în mărime de 2,2 miliarde lei, dintre care 93% sau 2,04 miliarde lei a fost sub formă de granturi. Amintim că această perioadă a fost precedată de angajamentele pro-europene ale guvernării de atunci și suportul european nu a întârziat să vină.

Buget menținut de suportul extern
Criza din 2008 a lovit puternic Republica Moldova și fără un suport extern ar fi fost imposibil onorarea obligațiilor Guvernului față de cetățeni. În anul 2010 cheltuielile Bugetului de Stat în proporție de 24% au fost acoperite din surse externe. Este mărimea record a suportului financiar extern, fiecare al patrulea leu cheltuit de Guvern a provenit din Granturi sau împrumuturi externe.

Epoca de Aur a suportului extern
Perioada 2011-2014 poate fi considerată epoca de aur a suportului financiar extern. Moldova a beneficiat de 13,1 miliarde lei suport extern, dintre care 71% sau 9,34 miliarde lei sub formă de granturi și doar 3,76 miliarde lei sub formă de împrumuturi. În anul 2014 Granturile au atins nivelul record de 3% din PIB, indicator de 2,5 ori mai mare decât media în toți cei 20 de ani. Apropierea de Uniunea Europeană și disponibilitatea UE de a ne ajuta se vede foarte clar în graficul atașat la articol.

Epoca împrumuturilor
După jaful bancar din 2014 și prestația proastă a autorităților în recuperarea banilor furați, autoritățile Moldovei și-au pierdut credibilitatea față de partenerii externi, iar în perioada 2016-2017 suportul extern a fost dominat de împrumuturi. Astfel Moldova a beneficiat de un suport financiar extern de 9,6 miliarde lei, dintre care 75% sau 7,2 miliarde lei sub formă de împrumuturi și doar 2,4 miliarde lei sub formă de granturi.

Izolarea Moldovei pe plan extern
În istoria Moldovei perioada 2018-2019 va fi descrisă ca perioadă de izolare financiară și politică externă. Suportul financiar extern până în septembrie 2019 se ridică la doar 1,37 miliarde lei, cea ce constituie 1,5% din cheltuielile Bugetului de Stat, valoare minimă de după 2008. Este perioada când Moldova nu poate accesa nu doar granturi dar și împrumuturi externe. Sper foarte mult că acest blocaj extern va fi depășit cu succes în perioada imediat următoare.

Moldova fără suport extern poate supraviețui, dar nu se poate dezvolta
Poate Moldova să supraviețuiască fără suport financiar extern? De supraviețuit da, de dezvoltat nu.
În lipsa uni suport financiar extern Guvernul poate să-și onoreze obligațiile sale sociale, salariale și de întreținere curentă a instituțiilor. Însă acest lucru se realizează din contul investițiilor în infrastructură. Altfel spus toți banii îi ”mâncăm” și ne distrugem infrastructura. Drept ilustrație voi da Fondul Rutier.
191118_Suport_Financiar_Extern_02
În strategia noastră de dezvoltare a drumurilor naționale Moldova s-a bucurat de un suport financiar extern, dar și sa obligat să aloce 80% din accize pentru drumuri. Această obligațiune noi am îndeplinit-o doar 3 ani de zile (2012-2014), apoi am redus cota defalcată de 2,5 ori până la 32% în loc de 80%. Drept consecință în 5 ani de zile am ”mâncat” 5,1 miliarde lei, bani care conform legii trebuiau să fie direcționați către drumuri. Doar în 2019 Fondul Rutier va obține cu 1,63 miliarde lei mai puțin decât prevede cadrul legal existent și angajamentele noastre față de partenerii externi. Tot în această perioadă suportul extern conform strategiei elaborate împreună cu parteneri noștri trebuia să fie în mărime de 12 miliarde lei, iar în realitate noi am obținut doar sume nesemnificative.
Deci în 5 ani de zile noi am lipsit infrastructura rutieră de 17 miliarde lei investiții, dintre care 5,1 miliarde i-am sustras pentru plata pensiilor și salariilor.
Pe alte capitole investiționale situația este la fel. Deci fără suport financiar extern Moldova este nevoită ca toți banii destinați dezvoltării infrastructurii să-i sustragă pentru plăți sociale.

Restabilirea relațiilor cu partenrii extern și buna guvernare sunt prioritățile de bază ale fostei, actualei și viitoarei guvernări
Fără de această Moldova nu are nici o șansă să scape de eticheta celei mai sărace țări din Europa.

A fost deblocată finanțarea externă a Republicii Moldova

Săptămâna aceasta Guvernul Moldovei a obținut de la Comisia Europeană 14,5 milioane Euro, echivalent a 284,7 milioane lei, sub formă de granturi pentru acoperirea necesităților bugetare. Această sumă de bani a venit după o perioadă lungă, de aproape doi ani de suspendare a finanțării.
Această sumă este de 10 ori mai mare decât media lunară din ultimii 1,5 ani.
190726_Granturi_01
După o perioadă de 4 ani de reducere continuu a granturilor obținute de Moldova, datorită înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în prezent atestăm pentru prima dată la o creștere semnificativă a finanțării. Avem toții indicii să considerăm că finanțarea va continua pe parcursul lunilor următoare.
Astfel în 2018 a fost atins minimul istoric în cea ce privește suportul extern din ultimii 12 ani. Ultima dată Moldova a primit asistență externă sub nivelul de anul trecut tocmai în anul 2006. Atunci asistența externă a constituit 315 milioane lei, față de 365 milioane lei în 2018.
190726_Granturi_02
În 2019 în primele 5 luni ale anului Moldova a obținut 132,9 milioane lei granturi. Pentru luna iunie încă nu avem datele oficiale, iar în iulie suma a fost de 2 ori mai mare decât în primele 5 luni.
Dacă raportăm la Produsul Intern Brut, suma granturilor obținute de Guvernul Moldovei pentru necesitățile bugetare în 2018 au constituit 0,2% de 15 ori mai puțin decât în anul 2014, când a fost atinsă maxima istorică de 3% din PIB. Raportat la PIB susținerea externă din 2018 a fost cea mai mică din ultimii 20 ani. Acest nivel scăzut poate fi comparat doar cu anul 2003, în perioadă de izolare externă promovată de conducerea comunistă de atunci. Însă și atunci susținerea externă a fost mai mare decât în 2018 și a constituit 0,3% din PIB.

Caruselul valutar, sau despre cea mai puternică apreciere a leului din ultimii 11 ani

În primele două săptămâni ale lunii iulie Leu moldovenesc a cunoscut cea mai puternică apreciere din ultimii 11 ani față de coșul valutar Euro&USD. Astfel el sa apreciat cu 2,5% față de Euro&USD comparativ cu ultima săptămâna din iunie. Ultima dată el sa apreciat atât de puternic în august 2008, când cursul lui sa întărit cu 4,3% în doar două săptămâni.
190715_Curs_Valutar_Leu-USD-Euro
Leul sa apreciat față de USD cu 1,8% sau 32 bani, de la 18,1683 Lei/USD la 17,8448 Lei/USD, iar față de Euro aprecierea a fost de 2,9% sau 59 bani, de la 20,6582 Lei/Euro la 20,0658.
Această apreciere vine după o depreciere puternică a Leului în trimestrul II a lui 2019. Cauzele acestui ”carusel valutar” trebuie căutate în evenimentele din trimestrul II, atunci am asistat la o cerere atipică de valută pe piața valutară, fapt ce a influențat deprecierea leului. Doar în luna mai 2019 deficitul de valută a fost de aproximativ 40 milioane USD. Din punct de vedere economic este foarte greu de explicat această cerere de valută, dar aici ne vine în ajutor declarația Președintelui Țării Igor Dodon, care a informat opinia publică că din țară au fost scoși un miliar de lei, prin tranzacții ”greu de explicat”. Cel mai probabil această ”cerere de valută” a fost unul din factorii deprecierii leului în T2/19. Din acest motiv toate prognozele și analizele experților de pe piața valutară, trebuie adaptate la ”circumstanțele specifice” ale Moldovei, care îți pot da peste cap orice prognoză.
Aici trebuie să menționăm că aprecierea valutei lovește puternic asupra exportatorilor noștri în special a agriculturilor, care în lunile de vară încep masiv exporturile produselor agricole.
Ce va vi în viitor cu Leul moldovenesc?
Pentru lunile de vară tradițional Leul moldovenesc are tendința de apreciere, iar în toamnă-iarnă o ușoară tendință de depreciere. Deci leul va continua să oscileze, însă rolul Băncii Naționale este de a nu permite oscilațiile bruște ale valutei naționale.

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

Pe data de 20 mai în cele mai mari două orașe din Moldova, mun. Chișinău și mun. Bălți vor avea loc alegeri locale.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste două municipii pentru țara noastră, am selectat TOP-10 date statistice, care sunt oferite cu mare amabilitate de Biroul Național de Statistică.

Știați că în aceste două municipii ….

1.       Este concentrată peste 75% din activitatea economică a țării

Astfel din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, mun. Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți 16 miliarde lei sau puțin peste 6%.

Ionita_Chisinau_Balti_01

 

2.       Aici activează aproape 70% din salariații oficial angajați în economia națională

Din totalul d e 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt angajați în mun. Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_02

3.       Aici sunt plătite peste 75% din totalul salariilor oficiale

Din cele 18,3 miliarde lei salarii oficial plătite, 12,3 miliarde lei sau

Ionita_Chisinau_Balti_03

4.       Aproape 80% din comerțul cu amănuntul este realizat în aceste 2 municipii

Ionita_Chisinau_Balti_04

5.       Peste 80% din lucrările de construcții

Din totalul de 8,2 miliarde lei lucrări de construcții, peste 6,3 miliarde lei sau 77% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 0.3 miliarde lei sau 3,7% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_05

6.       Salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei pe restul teritoriul țării salariul mediu este de doar 4.000 lei.

Ionita_Chisinau_Balti_06

7.       Peste 70% din investiții

Din cele 19,7 miliarde lei investiții în active materiale pe termen lung 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_07

8.       Cheltuielile de consuma ale populației din mun. Chișinău sunt cu 60% mai mari decât în restul țării

În mediu locuitorii dinafara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți acest indicator este cu 16% mai mult și constituie  2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare.

Ionita_Chisinau_Balti_08

9.       Mărimea medie a pensia în mun. Chișinău este cu 42% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% decât restul cetățenilor.

Ionita_Chisinau_Balti_09

10.   Peste 55% din totalul capacităților de primire turistică.

Ionita_Chisinau_Balti_10

Deja singuri decideți cât de mare este miza acestor alegeri locale anticipate

Povara prostiei noastre, sau costurile şi efectele anti-reformei din 2003 (publicat 2003, ajustat și republicat 2004, reajustat și republicat 2017)

Rezumat

Anti-reforma din 2003 a provocat majorarea numărului de birocrați în teritoriu cu 11.776 persoane.

Peste 80% din această creștere s-a datorat majorării numărului reprezentanților Guvernului în teritoriu.

În același timp numărul mediu de funcționari în primării s-a redus cu 25% fapt ce a înrăutățit enorm funcționalitatea lor.

Creșterea numărului de funcționari pe fundalul reducerii masive a numărului populației a crescut povara administrativă pe cap de locuitor de 2 ori.

Pierderile anuale ale Bugetului Public, datorită umflării nejustificate a aparatului birocratic se ridică la 1,4 miliarde lei.

Fiecare zi de întârziere a reforme aduce pierderi bugetare de 4 milioane lei.

Grija falsă față de cetățeni

Efectele reformei administrativ-teritorială din 2003 au fost altele decât cele declarate în susținerea necesității reformei, iar impactul financiar negativ este fără precedent în scurta Istorie a Republicii Moldova

Principal teză a fost apropierea guvernării de către cetățeni. În realitatea am asista la umflarea aparatului Administrației publice centrale în regiunile țării, creșterea funcționarilor publici în structurile raionale și paralizarea activităților primăriilor prin reducerea numărului de funcționari în fiecare primăriei. Ori anume primăria este văzută ca autoritatea de bază la nivel local și se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației.

În urma reformei din 2003 numărul de funcțioanri a crescut cu 11.776 persoane, însă cel mai mult majorarea sa realizat din contul Structurilor desconcetrate ale guvernului (+62%), apoi ale celor raionale (+32%)

Primăriile, care au fost declarate ca prioritate în procesul de reformă și-au majorat numărul de angajați cu doar 11%. Aceasta în condiția când numărul de primării a crescut  cu aproximativ 40% de la 647 în 2003 la 898 primării în prezent. Numărul mediu de funcționari în primării sa redus cu 25% de la 11,4 persoane în 2003 la 9,2 în prezent. Drept consecință statele de personal în primării sunt incomplete, numărul de angajați nu permit autorităților locale să-și realizeze pe deplin competențele.

Reforme_01

Estimările noastre din 2003 se bazau pe necesitățile de creștere de personal, pentru asigurarea funcționalității sistemului la situația de până la reforme  în condițiile fărâmițării lui în raioane mici și primării mult mai mici decât până în 2003.

Însă Guvernul și-a majorat atât numărul de structuri în teritoriu, cât și numărul de personal mult peste estimările noastre. Pentru a compensa cumva acest exces de personal, guvernul a limitat numărul de angajați atât la nivel de raion cât și primării. La nivel de raion chiar dacă numărul de funcționari a crescut cu 1.325 persoane sau 32% sunt cu mult mai puțini decât minimul necesar conform estimărilor noastre. Iar cel mai mult au avut de suferit primăriile unde numărul de angajați în prezent este cu cel puțin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei funcționalități comparabile cu cea de până la 2003.

Noi scădem ei se înmulțesc.

Un alt aspect este lipsa oricărei corelații dintre numărul funcționarilor și numărul populației. De fapt corelația există numai că invers. Numărul populației scade continuu iar cea a funcționarilor crește nestingherit.

Astfel în această perioadă, conform datelor a două recensăminte a populației numărul de cetățeni din Moldova s-a redus cu circa 385 mii. Tot în această perioadă conform Centrului de Cercetări Demografice peste 600 mii de cetățeni s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare.

Aparent paradoxal dar la o reducere cu 40% a numărului de locuitori real existenți în țară, numărul birocraților din teritoriu a crescut cu aproape 45%.

Reforme_02

Astfel numărul lor pe capul nostru a crescut de 2 ori de la 7,9 funcționari la 1.000 de locuitori până la 16,1. Campion la acest capitol sunt serviciile guvernului din teritoriu.

Cât ne costă ”fericirea”

Actualizat la ziua de azi costurile suplimentare de menținere a acestui aparat umfalt de funcționari pentru 14 ani de funcționare de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Suma anuală excesivă plătită pentru cei 11.776 funcționari în plus se ridică la 1,4 miliarde lei anual. Am ieșit din considerentele că costul unui funcționar sunt de 120 mii lei anual, 100 mii lei costurile legate de retribuirea muncii și plăților aferente în bugetele de asigurare socială și medicală, iar 20% restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar, cum ar fi birou, lumină, căldură, consumabile, etc.

Reforme_03

Campion la pierderi este Guvernul, care datorită umflării aparatului său din teritoriu pierde anual peste 1,1 miliarde lei.

În loc de concluzie

Avem un sistem de administrare care a provocat disfuncționalitate la nivel de primării, a umflat numărul de funcționari a structurilor guvernamentale cu costuri exagerate și capacități ale primăriilor de a-și organiza activitatea internă mult mai slabă decât până în 2003.

Toate aceste majorări au avut loc pe fundalul crizei demografice și economice, când numărul populației a scăzut la un nivel fără precedent în istoria țării.

Sarcina primordială a guvernului este să-și optimizeze la maxim structurile sale în teritoriu. Este necesar de redus numărul de funcționari cel puțin cu 40%.

Apoi este necesar împreună cu autoritățile publice locale de purces la reforma sistemului de organizarea a autorităților locale, având drept scop creșterea capacității de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății.

Resurse:

  1. Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
  2. HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016
  3. RAPORT CU PRIVIRE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC pentru anul 2014
  4. Costurile pentru un funcționar le-am estimate în baza Notei informative a Ministerului Justiției la proiectul de buget pentru anul 2016