Reforma sistemului de pensionare: misiune aproape imposibilă

Boul care trage, este bătut mai tare (proverb românesc)

images

Trebuie să constatăm că sistemul nostru de pensionare a falimentat și fără reforme profunde este imposibil de menținut în continuare. Doar două cifre vă dau, pentru a nu explica prea mult. În 15 ani de zile în Moldova numărul de salariați s-a redus cu 174 mii persoane, iar numărul de pensionari a crescut cu 63 de mii. Dacă în 2002 la 10 salariați reveneau puțin peste 5 pensionari, atunci în prezent la 10 salariați avem aproape 7,5 pensionari. Și asta – doar pensionarii pentru limita de vârstă. Dacă adăugăm la ei și alte categorii de pensionari în număr total de 164 de mii, atunci tabloul devine și mai trist: la 10 salariați avem 10 pensionari. Să nu uităm că numărul salariaților s-a redus nu din contul birocraților și bugetarilor, dar din contul celor ocupați în sectorul real al economiei. Altfel spus, în prezent, la 10 salariați din sectorul real al economiei avem 22!!! de persoane întreținute, dintre care 6 sunt bugetari iar restul 16 pensionari. Cum s-ar zice am ajuns…

Evident se cere de făcut ceva. Dar ce?

Eu propun trei acțiuni aproape imposibil de realizat:

  1. Includerea persoanelor auto-angajate în sistemul de asigurări sociale. Conform datelor oficiale pe lângă populația oficial angajată, mai avem 380 mii persoane, ocupate în economie, fără careva contracte de muncă și fără poliță de asigurare socială. Ei constituie peste 50% din numărul salariaților din economie. Aproape nimeni din ei nu-și procură poliță de asigurare. Unul din motive este inechitatea și inegalitatea cu cei care lucrează oficial. Contribuțiile celor angajați oficial diferă enorm în dependență de salariul primit. Iar pentru cei care activează pe cont propriu statul oferă un sistem extrem de rigid de asigurare, unic pe întreg teritoriul republicii. În astfel de condiții, o persoană auto-angajată dintr-o zonă rurală este obligată să achite o poliță de asigurare socială de cel puțin 2 ori mai mare decât un salariat din satul lui. Este imperativ să implementăm minim 3-4 trepte de poliță de asigurări sociale, pornind de la salariul minim garantat până la salariul mediu pe țară. Paralel, să înăsprim pedeapsa pentru cei care evită să se asigure. Scopul ideal ar fi să includem pe toți cei 380 mii în sistemul de asigurări sociale, sau cel puțin 50-80 mii în următorii 2-3 ani. Această acțiune ca impact financiar, este de câteva ori mai mare decât propunerea Guvernului de a mări vârsta de pensionare.
  2. Reducerea ponderii salariilor în plic. E o problemă veșnică a Moldovei. Majoritatea celor angajați, primesc o parte considerabilă de venit în plic, neoficial, fără a contribui la sistemul de asigurări sociale. Nici un guvern nu a reușit să identifice o măsură eficientă de luptă cu acest fenomen. Oamenii de afaceri propun un mecanism de stimulare economică de legalizare a salariilor. Companiile care majorează cu 10-20% fondul de salarizare per angajat să primească pentru 2-3 ani reduceri la plata contribuțiilor sociale. Nu este cel mai ideal mecanism de combatere a salariilor în plic, dar de altul mai bun nu am auzit.
  3. Crearea locurilor de muncă. Știu că nu descopăr America cu această propunere, dar este o acțiune prioritară. Suntem unica țară de pe glob, unde numărul salariaților din sectorul real al economiei este mai mic decât numărul celor care lucrează peste hotarele țării. Avem oficial angajați doar 1/3 din populația de vârstă aptă de muncă. Dacă am repeta performanța țării vecine în atragerea investițiilor străine în economie, atunci, raportat la realitățile noastre ar trebui să avem câte 25 mii de locuri de muncă noi create pe an. De ce nu se întâmplă acest lucru? E o altă temă de discuție.

Efectul acestor politici ar avea un impact financiar incomparabil mai mare decât toate reformele sistemului de pensionare propuse în prezent de Guvern. Dar…,

În concluzie, avem două posibilități: ori atragem în sistemul asigurărilor sociale mai multe persoane, ori pe cei care deja plătesc îi forțăm să plătească/contribuie mai mult. Boul care trage este bătut mai tare (proverb românesc).