În 2019 numărul celor cu salariu de peste 10 mii lei lunar a depășit cifra de 70 de mii persoane

Pentru prima dată cei cu salarii mai mare de 10 mii lei/lunar (grupul de sus) a depășit numărul celor cu salarii de sub 3 mii lei/lunar (extrema de jos).

În 5 ani de zile numărul salariaților cu peste 10 mii lei lunar a crescut de 4,5 ori de la 15,6 mii persoane în 2014 la 70 mii persoane 2019.

200204_Salariu

În aceași perioadă numărul celor mai rău plătiți salariați cu salariu de până în 3 mii de lei a scăzut de 3,4 ori de la 215,5 mii persoane în 2014 la 62,8 mii persoane în 2019.

Dacă în 2014 ponderea celor cu salariu de până în 3 mii de lei constituia 50% din numărul salariaților, atunci în prezent ponderea lor s-a redus la 14%.

În același timp ponderea salariaților cu salariu mai mare de 10 mii lei lunar a crescut de la 3,4% în 2014 la 15,8% în 2019.

Altfel spus în prezent fiecare al 6-lea angajat are un salariu de peste 10 mii lei lunar, față de fiecare al 30-lea îngajat în 2014.

Asta în valori nominale, dar leul în 2019 are o putere de cupmărare cu 39% mai slabă decât în 2014. Deci un salariu de 3 mii lei în 2014 înseamnă 4,200 lei în 2019.

Dar și așa numărul celor cu salariu la limita de jos (sub 3 mii lei în 2014 și sub 4.200 lei în 2019) este în scădere, cei drept mult mai lentă. Ponderea lor sa redus de la 50% în 2014 la 32,5%.

Pentru 2020 Biroul Național de Statistică trebuie să modifice ultimile grile de salarizare și să introducă grila de salarizare 10.001-12.000 lei și peste 12.001 lei lunar.

Statistică Istorică: Evoluția salariului real în Moldova

Scurte note metodologice, pentru cei grăbiți recomand să treceți la paragraful următor

Un hobby mai nou al meu este statistica istorică. În cercetările mele privind salariul mediu din Moldova am avansat cu 20 de ani față de publicația de anul trecut și am reușit calcularea salariului începând cu anul 1940.

În perioada 1940-1960 statisticienii sovietici au ținut cont nu doar de creșterea reală a salariului, dar și de faptul că a crescu exponențial numărul salariaților. O abordare interesantă de care am ținut cont și eu.

Pentru perioada 1983/91 a fost destul de dificil de calculat inflația deoarece ea formal nu exista, dar deja se publicau date privind creșterea prețurilor în piețe și magazine ale cooperației de consum, cea ce permite cu o exactitate destul de bună să calculezi inflația probabilă din acea perioadă. Tot aici am ținut cont de o sintagmă apărută în cercetările post-sovietice ”inflația ascunsă”. Sub inflația ascunsă se subînțelege creșterea prețurilor cauzată de deficitul de mărfuri. Formal prețul nu crește, dar mărfurile lipsesc, iar prețul lor real poate fi estimat doar prin metode indirecte: piața neagră, plăți suplimentare, etc.

Pentru o mai bună înțelegere și comparare a salariilor am transformat toate salariile la valoarea Leului din 2019.

O singură generație a trecut prin două mari procese fără precedent în istoria noastră

Nu voi greși să spun că cea mai mare prăbușire a veniturilor reale a populației s-a produs în perioada 1983-1993. În 10 ani de zile veniturile populației au scăzut de 3,75 ori. Oamenii în anul 1993 aveau salariu egal cu cel primit în anul 1945, de după război.
191217_Evolutia_Salariu_01

Apoi au urmat alți 8 ani de stagnare când veniturile reale ale populației au crescut nesemnificativ. De fapt populația Moldovei timp de 10 ani sa aflat într-o sărăcie similară cu cea de după anul 1945, cea ce și a determinat exodul masiv al populației.

În următorii 10 ani de zile a urmat cea mai mare creștere a veniturilor populației Moldovei cunoscute de noi. Astfel în doar 10 ani veniturile reale ale populației au crescut de 3 ori, iar recordul absolut a fost atins în perioada 2000-2005 când în 5 ani de zile veniturile salariale ale moldovenilor s-au dublat.

În anul 2014 veniturile salariale ale moldovenilor au depășit maxima istorică atinsă anterior în perioada sovietică în anul 1982.

Veniturile salariale reale ale moldovenilor în prezent sunt de 5 ori mai mari decât în anul 1993

În prezent salariile moldovenilor în valoare reală sunt cu 35% mai mari decât în perioada sovietică și de 5 ori mai mari decât în anul 1993.

Începând cu anul 2000 până în prezent, veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 8%.

În perioada sovietică 1945-1985 veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 3,3% anual.

În economia de piață cu toate neajunsurile ei, veniturile reale ale populației cresc de 2,5 ori mai rapid decât în economia sovietică.

191217_Evolutia_Salariu_02

În TOP-ul creșterilor salariale domină perioadele de după criză, cea ce este explicabil. Baza este foarte joasă și este mai ușor să asiguri creșterea.
Dacă excludem primele 4 perioade post-criză, atunci cea mai mare creștere salarială în Moldova va fi înregistrată în perioada 2016-2020, când salariul real timp de 5 ani va înregistra o creștere de cel puțin 30%

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Optimizările de personal, redistribuirea veniturilor și reducerea poverii fiscale majorează salariile bugetarilor

Cheltuielile cu remunerarea muncii ale Bugetului Public Național în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei în creștere cu 7% față de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani și ca valoare, dar și ca ritm de creștere.
181114_Salariu_Bugetari
Evident apare întrebarea, cum este posibilă majorarea semnificativă de salarii în astfel de condiții.

În opinia noastră acest lucru se va realiza datorită a trei factori:

În primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajați ale autorităților centrale. Astfel, conform proiectului de buget se presupune reducerea cu 15% a numărului de unități în organele autorităților publice centrale, de la 68.651 unități în 2018 la 59.968 unități în 2019. Reducerea cu 8.683 unități a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit și concedierea a acestui număr de persoane. Multe unități erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unități.

În al doilea rând majorările cele mai esențiale vor fi realizate în favoarea celor cu cele mai mici venituri. De fapt vorbim despre o redistribuire în interiorul bugetarilor, cei cu venituri mici vor avea majorări în parte din contul celor cu venituri mari.

În al treilea rând din contul reducerii poverii fiscale. Astfel 750 milioane lei contribuții sociale și 150 milioane lei impozite pe venit, nu vor fi transferați în bugetul de stat, dar vor fi primiți sub formă de salarii de către bugetari. Cei drept această sumă Guvernul oricum o plătește sub formă de acoperire a deficitului Fondului de Asigurări Sociale, care în 2019 crește cu 1,5 miliarde lei.

De fapt trebuie să spunem că fondul de salarii în sectorul bugetar în 2019 va fi 14,95 miliarde lei plus 900 milioane lei, achitate indirect de Guvern prin reduceri fiscale.

Investiți în educația copiilor, ea mărește șansele de angajare.

Tinerii cu studii au cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

180905_Forta_Munca

Pe data de 3 septembrie Biroul Național de Statistică a publicat un comunicat ”Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul lI  2018”.

Cea ce se aruncă în ochi este legătura directă dintre șansele de angajare și studiile pe care le are un tânăr.

Un mic calcul matematic ne arată că șansele de angajare a unui tânăr cu studii superioare sunt de două ori mai mari decât a unui fără studii superioare și de 4 ori mai mari decât a celui fără nici un fel de studii.

Astfel în mediul urban, între tinerii cu vârsta de 25-34 ani, care reprezintă categoria celor care au intrat acum activ în câmpul muncii peste 53% din ei au studii superioare.

Aici reamintim că doar 30% din tineri decid să meargă la facultate. Deci 30% din tineri cu studii superioare, ocupă 54% din locurile de muncă vacante. Cea ce înseamnă că șansa lor de angajare este de 2 ori mai mare decât a celor fără studii superioare.

Vreau să atrag atenția că alți 27% din tinerii din grupa de vârstă 25-34 ani au studii speciale sau profesionale.

Drept rezultat, la jumătate din tinerii Moldovei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, care au doar studii gimnaziale sau liceale le revin mai puțin de 20% din locurile de muncă disponibile din mediul urban.. Acești tineri au cele mai mici șanse de a se încadra în câmpul muncii în mediul urban. După cum am menționat mai sus șansa lor de angajare este de 4 ori mai mică decât a celor cu studii superioare.

Știu că învățământul universitar din Moldova este blamat, calitatea studiilor merită toate criticile noastre, dar un fapt rămâne cert: cel cu studii superioare are cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6107

 

 

 

Salariul moldovenilor în ultimii 57 ani (1960-2017)

Am recalculat salariul din Moldova începând cu anul 1960, la valoarea Leul din anul 2017, pentru a înțelege mai bine cum au evaluat veniturile noastre salariale pe parcursul a 57 de ani.

În URSS inflație oficial nu era, dar mărfurile încet, încet dispăreau. în special după 1983, pentru aceasta am calculat și salariul ținând cont de ”inflația ascunsă” din URSS.

180812_Evolutia_Salariu

În 2017 salariul mediu în Moldova a constituit 5.697 lei, cea ce era de 2,5 ori mai mult decât acum 57 de ani în urmă.

Venitul salarial maximal în RSSM a fost atins în anul 1984, după acea salariul formal crește, dar nu prea aveai ce face cu banii.

Independența Moldovei a început cu scăderea de 2 ori într-un singur an a veniturilor salariale și de aproape 4 ori comparativ cu maxima anului 1984. Să nu uităm că poporul sovietic nu știa ce-i asta inflație, din acest motiv în anul 1991 populația considera că veniturile lor au scăzut de 5 ori !!!

Au urmat 10 ani de criză, când veniturile reale ale populației au rămas aproape neschimbate.

Nivelul anului 1960 a fost trecut doar în 2003. Am avut nevoie de 43 de ani să ne întoarcem de unde ne-am pornit.

Maxima sovietică din 1984 a fost trecută în 2013, sau am avut nevoie de doar 10 ani comparativ cu 24 ani în perioada sovietică.

Fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare în următoarele 6 luni

180730_CAUTAM-ALTA-TARA-620x264

Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că în acest an fiecare al 5-lea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele 6 luni cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al 6-lea moldovean.

Dacă anul trecut tinerii era grupul cu cele mai mari intenții de plecare, 28% față de cei cu vârstă mijlocie 17%, atunci în acest an situația sa schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare cu 30%, însă a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara. Astfel în rândul persoanelor cu vârstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%.

Din persoanele apte de muncă anul acesta 24,4% sau fiecare a 4-a persoană intenționează să plece în următoarele luni comparativ cu 19,9% sau fiecare a 5-a persoană în 2017.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie – 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

180730_Migratia