Optimizările de personal, redistribuirea veniturilor și reducerea poverii fiscale majorează salariile bugetarilor

Cheltuielile cu remunerarea muncii ale Bugetului Public Național în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei în creștere cu 7% față de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani și ca valoare, dar și ca ritm de creștere.
181114_Salariu_Bugetari
Evident apare întrebarea, cum este posibilă majorarea semnificativă de salarii în astfel de condiții.

În opinia noastră acest lucru se va realiza datorită a trei factori:

În primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajați ale autorităților centrale. Astfel, conform proiectului de buget se presupune reducerea cu 15% a numărului de unități în organele autorităților publice centrale, de la 68.651 unități în 2018 la 59.968 unități în 2019. Reducerea cu 8.683 unități a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit și concedierea a acestui număr de persoane. Multe unități erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unități.

În al doilea rând majorările cele mai esențiale vor fi realizate în favoarea celor cu cele mai mici venituri. De fapt vorbim despre o redistribuire în interiorul bugetarilor, cei cu venituri mici vor avea majorări în parte din contul celor cu venituri mari.

În al treilea rând din contul reducerii poverii fiscale. Astfel 750 milioane lei contribuții sociale și 150 milioane lei impozite pe venit, nu vor fi transferați în bugetul de stat, dar vor fi primiți sub formă de salarii de către bugetari. Cei drept această sumă Guvernul oricum o plătește sub formă de acoperire a deficitului Fondului de Asigurări Sociale, care în 2019 crește cu 1,5 miliarde lei.

De fapt trebuie să spunem că fondul de salarii în sectorul bugetar în 2019 va fi 14,95 miliarde lei plus 900 milioane lei, achitate indirect de Guvern prin reduceri fiscale.

Advertisements

Investiți în educația copiilor, ea mărește șansele de angajare.

Tinerii cu studii au cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

180905_Forta_Munca

Pe data de 3 septembrie Biroul Național de Statistică a publicat un comunicat ”Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul lI  2018”.

Cea ce se aruncă în ochi este legătura directă dintre șansele de angajare și studiile pe care le are un tânăr.

Un mic calcul matematic ne arată că șansele de angajare a unui tânăr cu studii superioare sunt de două ori mai mari decât a unui fără studii superioare și de 4 ori mai mari decât a celui fără nici un fel de studii.

Astfel în mediul urban, între tinerii cu vârsta de 25-34 ani, care reprezintă categoria celor care au intrat acum activ în câmpul muncii peste 53% din ei au studii superioare.

Aici reamintim că doar 30% din tineri decid să meargă la facultate. Deci 30% din tineri cu studii superioare, ocupă 54% din locurile de muncă vacante. Cea ce înseamnă că șansa lor de angajare este de 2 ori mai mare decât a celor fără studii superioare.

Vreau să atrag atenția că alți 27% din tinerii din grupa de vârstă 25-34 ani au studii speciale sau profesionale.

Drept rezultat, la jumătate din tinerii Moldovei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, care au doar studii gimnaziale sau liceale le revin mai puțin de 20% din locurile de muncă disponibile din mediul urban.. Acești tineri au cele mai mici șanse de a se încadra în câmpul muncii în mediul urban. După cum am menționat mai sus șansa lor de angajare este de 4 ori mai mică decât a celor cu studii superioare.

Știu că învățământul universitar din Moldova este blamat, calitatea studiilor merită toate criticile noastre, dar un fapt rămâne cert: cel cu studii superioare are cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6107

 

 

 

Salariul moldovenilor în ultimii 57 ani (1960-2017)

Am recalculat salariul din Moldova începând cu anul 1960, la valoarea Leul din anul 2017, pentru a înțelege mai bine cum au evaluat veniturile noastre salariale pe parcursul a 57 de ani.

În URSS inflație oficial nu era, dar mărfurile încet, încet dispăreau. în special după 1983, pentru aceasta am calculat și salariul ținând cont de ”inflația ascunsă” din URSS.

180812_Evolutia_Salariu

În 2017 salariul mediu în Moldova a constituit 5.697 lei, cea ce era de 2,5 ori mai mult decât acum 57 de ani în urmă.

Venitul salarial maximal în RSSM a fost atins în anul 1984, după acea salariul formal crește, dar nu prea aveai ce face cu banii.

Independența Moldovei a început cu scăderea de 2 ori într-un singur an a veniturilor salariale și de aproape 4 ori comparativ cu maxima anului 1984. Să nu uităm că poporul sovietic nu știa ce-i asta inflație, din acest motiv în anul 1991 populația considera că veniturile lor au scăzut de 5 ori !!!

Au urmat 10 ani de criză, când veniturile reale ale populației au rămas aproape neschimbate.

Nivelul anului 1960 a fost trecut doar în 2003. Am avut nevoie de 43 de ani să ne întoarcem de unde ne-am pornit.

Maxima sovietică din 1984 a fost trecută în 2013, sau am avut nevoie de doar 10 ani comparativ cu 24 ani în perioada sovietică.

Fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare în următoarele 6 luni

180730_CAUTAM-ALTA-TARA-620x264

Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că în acest an fiecare al 5-lea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele 6 luni cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al 6-lea moldovean.

Dacă anul trecut tinerii era grupul cu cele mai mari intenții de plecare, 28% față de cei cu vârstă mijlocie 17%, atunci în acest an situația sa schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare cu 30%, însă a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara. Astfel în rândul persoanelor cu vârstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%.

Din persoanele apte de muncă anul acesta 24,4% sau fiecare a 4-a persoană intenționează să plece în următoarele luni comparativ cu 19,9% sau fiecare a 5-a persoană în 2017.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie – 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

180730_Migratia