Fluxul Ilicit de Capital în comerțul extern a Moldovei se ridică la 1,4 miliarde USD anual

Fluxul Ilicit de Capital în comerțul extern al Republicii Moldova se ridică la 1,4 miliarde USD anual. Acest fapt este scos în evidență de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care a analizat noul raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, publicat pe 3 martie, anul curent şi în baza căruia economistul a revizuit datele privind fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani se atestă o ușoară creștere a fluxului ilicit de capital raportat la volumul comerțului extern, iar acest fapt obligă să fie reevaluate în creștere estimările anterioare.

200309_FIC_01

Fluxurile Ilegale de Capital se realizează prin patru scheme devenite clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.

Jumătate din suma de 1,4 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă prima schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre de la 600 la 700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici, care nu observă anumite tranzacții.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor, însă aici trebuie de menționat faptul că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. „Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD”.

A doua schemă, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară între 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă, participă activ și companiile de stat și că în acest caz este vorba nu doar de evaziune fiscală, dar și de delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară.
„Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal.

Totodată, prin achiziții la prețuri exagerate companiile de stat și cele reglementate în 10 ani de zile au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde USD. Aceștia sunt banii noștri, care prin diverse scheme au fost delapidați și scoși din țară.

200309_FIC_03

A treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane USD, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară, se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat.

De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului ilicit în țară. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Aceasta ulterior, la preț normal, vinde marfa unui cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, putem afirma că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru diverse achiziții și finanțarea partidelor politice.

Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).

200309_FIC_02

Dacă ”înălbim” exporturile spre Federația Rusă, atunci ele ar crește de două ori

Volumul real al exporturilor moldovenești în Federația Rusă sunt aproximativ de 2 ori mai mari decât cele oficial declarate.

Dacă ne uităm la statistica oficială a Republicii Moldova, atunci noi în ultimii 3 ani am exportat în Federația Rusă bunuri în valoare de 725 mil USD. Însă dacă apelăm la datele oficiale ale Federației Ruse, atunci ei au importat de la noi bunuri în valoare de 1.085 mil USD.

Deci volumul exporturilor Moldovenești în Federația Rusă, doar prin contrapunerea datelor oficiale este cu 50% mai mare decât cel oficial declarat. Iar în realitate el este și mai mare.

De fapt asistăm la un comerț ”neobservat” cu Federația Rusă de sute de milioane USD anual.

Pentru a ilustra mai bine acest fenomen am luat exporturile la principalele produse Moldovenești în Federația Rusă din anul 2018. Astfel noi am exportat mere în volum de 46,8 milioane USD, iar Rusia a importat de la noi de 106,7 mil. USD. Cireșe și alte sâmburoase noi am exportat de 15,6 mil. USD, iar Rusia a importat de 43,8 mil. USD. Struguri am exportat de 9,5 mil. USD, iar Rusia a importat de 34,9 mil. USD. Astfel doar pe aceste 3 poziții tarifare noi am exportat Marfă de 72 mil USD, iar Rusia a importat de la noi de 185,4 mil USD, sau de 2,6 ori mai mult.

200226_Export_Rusia_01

Acest fenomen este denumit în limbajul economic Flux Ilegal de Capital, care în Moldova în prezent este estimat la nivel de 1,2 miliarde USD anual. Despre aceasta am scris detaliat anul trecut, cine dorește găsiți articolul și emisiunea IDIS Viitorul aici: http://viitorul.org/ro/content/republica-moldova-scap%C4%83-printre-degete-12-miliarde-de-usd-anual-companiile-de-stat

Fluxul Ilegal de Capital este caracteristic țărilor cu instituții slabe și neputincioase în contracararea lui. Fluxul Ilegal de Capital alimentează corupția, economia tenebră, evaziunea fiscală și tranzacții cu capital de proveniență ”gri”.

Evident acest fenomen se întâlnește și în relațiile economice cu alte state, dar cel mai clar se vede în relația cu Federația Rusă.

Recomandarea mea este una: pentru a lupta cu economia tenebră și evaziunea fiscală, Moldova trebuie să consolideze capacitatea Serviciilor Vamale, Fiscale și a Centrului Național Anticorupție în contracararea Fluxului Ilegal de Capital.