BNM, mai securizată în fața poftelor Guvernului de a-i lua profitul

Guvernul a aprobat proiectul de lege, prin care o parte din veniturile Băncii Naționale să fie transferate în Bugetul de Stat. Pentru a înțelege impactul posibil al acestei inițiative, am simulat situația cer ar fi fost dacă această lege se aproba acum 20 de ani și am comparat cu cea ce am avut în realitate.

Amintim că ultima dată BNM a transferat bani în Bugetul de stat în anul 2007, însă atunci transferurile să făceau fără a ține cont de gradul de capitalizare a BNM, iar în 2007 au fost realizate transferuri, chiar dacă BNM a înregistrat pierderi.

Astfel, în perioadei monitorizate (2000-2007) BNM a transferat către Guvern 1,35 miliarde Lei, însă acest transferuri necondiționate au crescut riscurile BNM și dacă ne uităm atent, atunci observăm că din 20 de ani doar în 6 ani gradul de capitalizare a BNM a fost mai mare de 4%, iar în alți 6 ani capitalul BNM a fost chiar negativ.

Mecanismul existent în prezent este unul vulnerabil pentru BNM.

Noul mecanism consultat cu FMI este mult mai echilibrat și presupune 3 elemente de bază:

1. BNM transferă din profiturile sale Bugetului de Stat doar când înregistrează profit. În ultimii 20 de ani în 16 ani BNM a înregistrat profit, iar în 4 ani pierderi. Cele mai mari profituri au fost înregistrate în anii 2014-2015, iar cele mai mari pierderi în anul 2008.

2. Capitalizarea BNM să fie mai mare de 4%. În condițiile legii noi din 20 de ani în 13 ani capitalizarea BNM a fost mai mare de 4% și niciodată capitalizarea nu ar fi fost negativă, cum s-a întâmplat în realitate.

3. În caz dacă BNM este capitalizată cu mai puțin de 4% tot profitul BNM merge la capitalizare și în caz de necesitate Guvernul va suplini capitalul BNM până la nivelul de 4%. În condițiile Legii noi Guvernul ar fi trebuit să intervină de 4 ori cu 330 milioane lei.

Deci, prevederile noii legi sunt mult mai echilibrate, Guvernul nu poate solicita iresponsabil de la BNM repartizare de profit și drept consecință capitalizarea BNM în condițiile legii noi este mult mai bună decât în sistemul din ultimii 20 de ani.

Dacă legea ar fi fost adoptată acum 20 de ani, Guvernul ar fi obținut 2,6 miliarde lei venituri nete în bugetul de stat, dintre care 1,9 miliarde lei în anii 2015-2016. Totodată, Guvernul ar fi fost nevoit să intervină de 4 ori cu bani, pentru a suplini Capitalul BNM.

Conform legii existente până în 2007 Guvernul a sustras 1,35 miliarde lei cea ce a determinat înrăutățirea situației de capitalizare a BNM. În condițiile legii noi, în aceeași perioadă Guvernul ar fi avut dreptul să primească doar 325 milioane lei, iar restul profitului BNM trebuia să meargă la capitalizarea BNM.

În condițiile legii noi timp de 15 ani Guvernul ar fi primit de la BNM 941 milioane lei, dar tot în această perioadă trebuia să ofere BNM 330 mil lei. Deci, veniturile nete ale bugetului de stat pentru 15 ani ar fi constituit 611 milioane lei.

Astfel, noul model de relații dintre Guvern și BNM este mult mai echilibrat și creează responsabilitate reciprocă cea ce pe de o parte permite Guvernului să obțină anumite venituri de la BNM, dar și BNM la rândul său va obține garanții legale că nu-i va scădea capitalul sub 4%.

200228_BNM-Gov_01

200228_BNM-Gov_02

200228_BNM-Gov_03

Provocarea bugetului pentru anul 2020. Sunt planificate 9,9 miliarde de lei din granturi și împrumuturi

În 2020 Guvernul intenționează să obțină din granturi și împrumuturi 9,9 miliarde lei, sumă record în toată istoria Republicii Moldova. Guvernul planifică să cheltuie în anul 2020 din Bugetul de Stat 51,5 miliarde lei, dintre care 9,9 miliarde sau 19,2% vor fi acoperite din Granturi și împrumuturi. Această sumă, dacă va fi realizată va fi o sumă record în istoria Moldovei, deoarece în cei 29 de ani de independență cel mai mult Guvernul a obținut din granturi și împrumuturi 6,3 miliarde lei în 2014, dintre care 4 miliarde erau granturi și doar 2,3 miliarde lei împrumuturi.

191129_G_I_BPN

Granturile & Împrumuturile pentru 2020 sunt provocarea de bază a Guvernului Chicu. În funcție de capacitatea lor de a realiza acest obiectiv va depinde în ce măsură vor fi realizate toate obiectivele bugetare.

Cât de realist este să obținem 9,9 miliarde lei din Granturi & Împrumuturi?

Granturi

Granturile în mărime de 1,8 miliarde lei nu pare a fi o sumă atât de mare. Noi în 2014 am reușit să obținem 4 miliarde lei granturi, dar de atunci relațiile noastre cu partenerii externi din nefericire au fost deteriorate puternic. Din acest motiv în anul 2018 granturile obținute de Moldova au constituit doar 365 milioane lei, minimul din ultimii 15 ani. În 2019 după instaurarea Guvernului Sandu am înregistrat o ușoară îmbunătățire a relațiilor. În luna octombrie granturile primite de Moldova deja au atins cota de 842 milioane lei, dintre care 600 milioane lei sau 83% a fost obținute după instaurarea Guvernului Sandu. Este greu de estimat în ce măsură Guvernul Chicu va reuși să îmbunătățească relațiile cu partenerii externi și dacă va reuși să atragă cele 1,8 miliarde lei sub formă de granturi.

Împrumuturi Externe

La capitolul împrumuturi externe Guvernul Chicu în 2020 își propune să bată două recorduri absolute în istoria țării:

1) să se împrumute în valori absolute cu 9,5 miliarde lei. Pentru anul viitor Guvernul are de întors datorii mai vechi în sumă de 3 miliarde lei, iar pentru a obține în Bugetul de Stat 6,5 miliarde lei, trebuie să împrumuți 9,5 miliarde lei, dintre care 3 miliarde lei întorci datoriile mai veche, iar restul îi utilizezi pentru proiectele planificate. Suma de 9,5 miliarde lei total împrumuturi externe, este o sumă record, de două ori mai mare decât recordul precedent din 2016, când Guvernul a reușit să se împrumute cu 4,6 miliarde lei. Suma de 9,5 miliarde lei de asemenea este aproape de 4 ori mai mare decât media din ultimii 10 ani, care constituie 2,5 miliarde lei anual. Deci, când vorbim de împrumuturi externe trebuie să ținem cont că există două cifre: a) Împrumuturi absolute, sau suma totală a împrumuturilor, b) împrumuturi nete, sau cea ce îți rămâne de la banii împrumutați după ce întorci datoriile mai vechi.

2) să atragă 6,5 miliarde lei împrumuturi nete, cea ce este aproape de două ori mai mult decât recordul precedent din 2017 când sa reușit atragerea a 3,5 miliarde lei. Această sumă este de 4 ori mai mare decât media din ultimii 10 ani, care constituie 1,5 miliarde lei.

În opinia mea dacă se va reuși obținerea Împrumuturilor Externe în mărime de 2,5 miliarde lei, vom considera aceasta drept o performanță bună a Guvernului.

Împrumuturi interne

Guvernul intenționează să se împrumute pe piața internă cu 1,6 miliarde lei. Guvernul a reușit o astfel de performanță o singură dată în istoria sa, în 2009, când s-a împrumutat pe piața internă cu 1,7 miliarde lei. însă în următorii 10 ani suma media cu care se împrumuta Guvernul pe piața internă a fost de 570 milioane lei anual sau de 2,8 mai puțin decât se planifică în 2020.

Împrumuturile pe piața internă au și partea bună, dar și partea proastă.

Partea bună a împrumuturilor interne: sunt ușor de accesat și scade din presiunea pe piața financiară. Aici amintim că în prezent băncile din Moldova se confruntă cu exces de lichiditate în mărime de 26 miliarde lei. Banca Națională este nevoită să sustragă sume record de bani, pentru care achită anual dobânzi în valoare de 700 milioane lei. Deci, Guvernul în felul acesta pune în circulație, banii care stau fără folos pe conturile Băncii Naționale și pentru care plătim dobândă.

Partea proastă a împrumuturilor interne: generează consum neacoperit cu nimic. Banii împrumutați de guvern pe intern, merg la consum și imediat pe piața valutară. Guvernul se împrumută în lei, dar noi consumăm produse de import în valută. Din acest motiv împrumutul guvernului pe intern, generează creșterea cererii de valută pe piața valutară. Această cerere poate fi acoperită prin două modalități: 1) din rezervele Băncii Naționale, ceea ce însemnă că vom mânca la anul rezervele BNM. 2) prin deprecierea valutei naționale, cea ce înseamnă creșterea prețurilor.

Din acest motiv creditele interne sunt bune, dar trebuie accesate cu mare precauție. Recomandarea mea este ca această sumă să nu depășească nivelul de 2,5 miliarde lei în anul 2020.

Ce e de făcut când nu ai ce face?

Deci cel mai mare risc pentru Guvernul Chicu este neacumularea acestor 9,9 miliarde lei în buget. Ce soluții există, dacă nu se reușește acumulare de 5-6 miliard lei din Granturi & Împrumuturi. În opinia mea sunt următoarele soluții

Optimizarea cheltuielilor bugetare. Posibilități de optimizări a personalului există, cea ce ar putea aduce economii de 0,5-1 miliard de lei. Anumite optimizări sunt prevăzute pentru 2020. Astfel chiar dacă se planifică o creștere a salariiilor în sectorul bugetar cu 10%, cheltuielile de personal în 2020 vor fi mai mici decât în 2019. Ele se vor reduce cu circa 280 milioane lei, de la 7,28 miliarde lei în 2019 la 7 miliarde lei în 2020.

Îmbunătățirea administrării fiscale. Acest procedeu a fost utilizat în 2016-2017 și a adus suplimentar în primul an 2,5 miliarde lei. Însă îmbunătățirea administrări fiscale însemnă creșterea presiunii fiscale pe mediul de afaceri. Dacă și se va recurge la acest instrument, el trebuie realizat cu mare precauție. La noi mediul de afaceri și așa se află într-o stare deplorabilă. În opinia mea o sumă mai mare de 1 miliard lei din creșterea presiunii fiscal, va crea riscuri majore pentru economie.

Reducerea investițiilor. În perioadă de dificultate financiară, toate Guvernele din Moldova au recurs la acest procedeu de reducere a investițiilor. Politic și practic vorbim, în special în ajun de alegeri, prioritar sunt plățile sociale sub formă de salarii și pensii. Din acest motiv consider că acest instrument va fi instrumentul de bază în 2020 dacă nu se reușește atragerea a 9,9 miliarde lei.

Deci în 2020 avem un Buget cu multe provocări. În primul rând este vorba de capacitatea guvernului de a stabili relații bune de cooperare cu partenerii externi, cea ce iar permite să se apropie de obiectivul propus de a atrage din Granturi & Împrumuturi 9,9 miliarde lei, cea ce constituie aproape 20% din cheltuielile Bugetului de Stat.

În 2020 vom avea 560 de cote de Accize diferite la importul de mașini, când ar fi posibil să avem o singură cotă de TVA de 20%

Una din cele mai evidente modificări la politica fiscală pentru anul 2020 este introducerea unei Accize suplimentare la importul de autoturisme. Prin această măsură guvernul încearcă să reducă din discrepanțele enorme care există în prezent la accizarea mașinilor de import, dar și să majoreze veniturile bugetare cu circa 60 milioane lei.

În prezent persoanele cu venituri mici, care importă o mașină veche de 7 ani cu o valoare de 5 mii Euro achită accize de 116% din valoare mașinii, cea ce este de 18 ori mai mult decât o persoană bogată care procură o mașină nouă de 75 mii euro și achită o acciză de doar 6,4% din valoarea mașinii.

191126_Accize_Masini_01

Sistemul actual de accize este format din 56 de accize diferite în dependență de vârsta mașinii și capacitatea motorului, în 2020 se mai adaugă încă 10 indicatori și drept rezultat v-om avea 560 de accize diferite la importul de mașini în dependență de vârstă/capacitate/preț.

Tot acest sistem incoerent, sofisticat cu sute de accize diferite, inechitabil pentru persoanele cu venituri modeste, poate fi schimbat printr-un sistem obișnuit de impozitare a consumului, adică TVA în valoare de 20% din prețul mașinii importate.

De fapt Acciza la importul de mașini este aplicat în țările producătoare de mașini, care astfel își protejează piața internă și este absolut alogic aplicarea ei în Moldova. Pe parcursul timpului noi am adaptat, complicat, crescut numărul, majorat cotele de Accize la importul de mașini, pentru al face mai echitabil și oricum nu s-a reușit. Totul putea și poate fi rezolvat foarte simplu introducerea TVA în loc de Accize la importul de mașini.

Totuși introducerea TVA în locul Accizei comportă câteva riscuri:

1. Evaziunea fiscală. Creșterea prețului la importul mașinilor scumpe crește riscul evaziunii, prin intermediul înregistrării lor în regiunea din Stânga Nistrului. Guvernul trebuie să se asigure că va putea asigura colectarea impozitelor în cazul majorării lor. În 2020 Guvernul intenționează să majoreze povara fiscală la mașinile foarte scumpe de 2,5 ori de la 6% la 15%. Această majorarea bruscă va crește enorm riscul evaziunii fiscale. Totuși chiar și așa cumpărătorii de mașini foarte scumpe vor achita la import mai puțin decât dacă ar exista TVA de 20% din valoarea mașinii.

2. Ratări de venituri bugetare. Introducerea TVA la importul de mașini va crește povara fiscală pentru mașinile scumpe de 2-3 ori, însă se va reduce de 4-8 ori pentru mașinile ieftine. Dacă ținem cont că 80% din mașinile importate întră în categoria mașinilor ieftene, atunci bugetul de stat riscă să piardă circa 300 milioane lei anual, dacă se decide trecerea de la sistemul actual sofisticat și inechitabil la noul sistem simplu și corect pentru toți. Aceste ”pierderi” bugetare pot fi compensate prin majorarea taxei rutiere sau/și a Accizei la combustibil.

Cert este un lucru: noul mecanism de Accizare a autoturismelor pentru 2020, reduce din discrepanțele enorme existente în prezent și simplifică sarcina pe viitor de trecere la impozitare a importului de mașini cu TVA în loc de Accize.

Sper că anul viitor se va reveni la subiectul TVA la importul de mașini în loc de Accize.

Record pe piața financiară, volumul de credite a depășit nivelul de 50 miliarde lei

În luna octombrie 2019, pentru a doua oară în istoria Moldovei volumul de credite în economie a depășit suma de 50 miliarde lei. Prima dată acest record a fost stabilit acum 5 ani în urmă în octombrie 2014, când pentru o singură lună volumul total al creditelor din economie s-a ridicat la 51,6 miliarde lei. Apoi a urmat cea mai lungă și profundă criză bancară din istoria țării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde lei până la nivelul de 39 miliarde lei. De un an și jumătate asistăm la o creștere continuu iar în luna decembrie a acestui an anticipăm că volumul de credite din economie va atinge maxima istorică depășind nivelul din 2014.

191121_Credite_Economie_01

Totuși vorbim de o recuperarea nominală a creditării economiei. Fiecare din noi înțelege că 50 miliarde lei din 2019 nu pot fi comparați cu 50 miliarde lei din 2014. Pentru a putea analiza cum sau schimbat lucrurile în valori reale este necesar să utilizăm un alt indicator: volumul de credite raportat la PIB.
Din această perspectivă în octombrie 2014 creditele au atins cota de 38,6% din PIB. Apoi a urmat o prăbușire de 1,8 ori, iar în februarie 2018 acest indicator a atins cota minimă din ultimii 15 ani de 21,8% din PIB.

191121_Credite_Economie_05

În prezent am recuperat doar 10% din prăbușire, iar în valori comparative nivelul anului 2014 îl vom atinge nu mai devreme de anul 2025. Acestea sunt costurile plătite de societate pentru criza bancară din 2014: 3,5 ani de prăbușire și cel puțin 7 ani pentru recuperarea completă.

Un alt aspect important care descrie cum își revine economia din criză este cum am recuperat noi nominal această prăbușire din 2014-2018. Recuperarea s-a realizat din contul instituțiilor nebancare și creditării persoanelor fizice.
Dacă în 2014 instituțiile nebancare dețineau doar 7% din piață cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituțiile nebancare și-au majorat de 3 ori cota de piață până la nivel de aproximativ 21% și au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde lei. Băncile la rândul său în 2014 dețineau un portofoliu de credite de 48 miliarde lei, care s-a redus până la 32,1 miliard lei în februarie 2018. Într-un an și jumătate băncile au recuperat deja 8 miliarde lei din cea ce au pierdut, dar portofoliul lor de credite rămâne în continuare cu 8 miliarde lei mai mic decât maxima istorică din 2014. Trebuie să menționez că în analiza noastră noi nu am luat în calcul creditele fictive dintre băncile falimentate implicate în frauda bancară din 2014.

Al doilea aspect important în analiza recuperării pieței financiare o reprezintă structura clienților. În octombrie 2014 principalul client al instituțiilor financiare erau persoanele juridice, care aveau contractate credite în volum de 43,3 miliarde lei sau 84% din totalul creditelor. Persoanele fizice pe parcursul anilor nu jucau un rol semnificativ în cea ce privește contractarea creditelor. Până la criza bancară cota lor reprezenta 14-16% din volumul total de credite. Criza bancară, care a provocat și criza economică nu doar a redus volumul de credite în economie, dar a schimbat esențial și structura lor. Creditele oferite persoanelor juridice în cei 3,5 ani de prăbușire a pieței s-au redus cu 17,6 miliarde lei sau de 1,7 ori de la 43,3 miliarde lei în 2014 la 25,7 miliarde lei în februarie 2018. În prezent asistăm la o revenire lentă a creditării agenților economici de către sectorul financiar, volumul de credite a crescut cu 3 miliarde lei și a atins nivelul de 28,7 miliarde lei în octombrie 2019, dar această recuperare reprezintă doar 12% din prăbușirea care a avut loc în 2014-2018.

191121_Credite_Economie_03

Locomotiva recuperării sectorului financiar au fost și rămân persoanele fizice, care și-au crescut în acești 5 ani volumul creditelor contractate de 2,6 ori sau cu 13,4 miliarde lei, de la 8,3 miliarde lei în octombrie 2014 până la 21,7 miliarde lei în octombrie 2019.

Ponderea persoanelor fizice în contractare creditelor crește continuu și a atins nivelul de 43,1% din totalul creditelor oferite de instituțiile financiare și dinamica rămâne în continuare în favoarea persoanelor fizice. Persoanele fizice continuă să contacteze credite mult mai activ decât persoanele juridice.

Unica modificare care s-a făcut observată în 2019 este schimbarea preferințelor în sursa de creditare a persoanelor fizice. Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituții nebancare în special companii de micro-finanțare, atunci începând cu 2019 tot mai clar se observă migrația persoanelor fizice către bănci. Prin această se explică și faptul că companiile nebancare în 2019 pentru prima dată de după criza bancară nu și-au majorat cota de piață. Băncile comerciale rapid și-au focusat atenția spre persoanele fizice. Acum se duce o luptă pe viață și moarte pentru persoanele fizice ca clienți a companiilor financiare și după toate aparențele băncile au început să câștige teren în fața companiilor nebancare.

În 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei

În ultimii 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei, dintre care 56% sau 21,3 miliarde lei sub formă de granturi și 16,5 miliarde lei creșterea netă a împrumuturilor externe. Tot în această perioadă cheltuielile Bugetului de Stat au constituit 388 miliarde lei, iar 9,7% au fost acoperite din sursele externe, mai exact 5,5% din granturi și 4,2% din împrumuturi. Astfel fiecare al 10-lea leu cheltuit de Guvern în ultimii 20 de ani a fost din surse externe.
191118_Suport_Financiar_Extern_01

Luăm granturi că să întoarcem împrumuturi
În opinia mea o perioadă interesantă este 2001-2006, când suportul extern în Bugetul de stat a fost ZERO, dar cu o nuanță interesantă. În această perioadă noi am obținut 1,4 miliarde lei sub formă de granturi și totodată am redus datoria externă a Moldovei cu 1,34 miliarde lei. De fapt am luat granturi pentru a întoarce împrumuturile externe.

Doar granturi fără împrumuturi
Anii 2007-2008 sunt anii când Moldova s-a bucurat de un suport extern în mărime de 2,2 miliarde lei, dintre care 93% sau 2,04 miliarde lei a fost sub formă de granturi. Amintim că această perioadă a fost precedată de angajamentele pro-europene ale guvernării de atunci și suportul european nu a întârziat să vină.

Buget menținut de suportul extern
Criza din 2008 a lovit puternic Republica Moldova și fără un suport extern ar fi fost imposibil onorarea obligațiilor Guvernului față de cetățeni. În anul 2010 cheltuielile Bugetului de Stat în proporție de 24% au fost acoperite din surse externe. Este mărimea record a suportului financiar extern, fiecare al patrulea leu cheltuit de Guvern a provenit din Granturi sau împrumuturi externe.

Epoca de Aur a suportului extern
Perioada 2011-2014 poate fi considerată epoca de aur a suportului financiar extern. Moldova a beneficiat de 13,1 miliarde lei suport extern, dintre care 71% sau 9,34 miliarde lei sub formă de granturi și doar 3,76 miliarde lei sub formă de împrumuturi. În anul 2014 Granturile au atins nivelul record de 3% din PIB, indicator de 2,5 ori mai mare decât media în toți cei 20 de ani. Apropierea de Uniunea Europeană și disponibilitatea UE de a ne ajuta se vede foarte clar în graficul atașat la articol.

Epoca împrumuturilor
După jaful bancar din 2014 și prestația proastă a autorităților în recuperarea banilor furați, autoritățile Moldovei și-au pierdut credibilitatea față de partenerii externi, iar în perioada 2016-2017 suportul extern a fost dominat de împrumuturi. Astfel Moldova a beneficiat de un suport financiar extern de 9,6 miliarde lei, dintre care 75% sau 7,2 miliarde lei sub formă de împrumuturi și doar 2,4 miliarde lei sub formă de granturi.

Izolarea Moldovei pe plan extern
În istoria Moldovei perioada 2018-2019 va fi descrisă ca perioadă de izolare financiară și politică externă. Suportul financiar extern până în septembrie 2019 se ridică la doar 1,37 miliarde lei, cea ce constituie 1,5% din cheltuielile Bugetului de Stat, valoare minimă de după 2008. Este perioada când Moldova nu poate accesa nu doar granturi dar și împrumuturi externe. Sper foarte mult că acest blocaj extern va fi depășit cu succes în perioada imediat următoare.

Moldova fără suport extern poate supraviețui, dar nu se poate dezvolta
Poate Moldova să supraviețuiască fără suport financiar extern? De supraviețuit da, de dezvoltat nu.
În lipsa uni suport financiar extern Guvernul poate să-și onoreze obligațiile sale sociale, salariale și de întreținere curentă a instituțiilor. Însă acest lucru se realizează din contul investițiilor în infrastructură. Altfel spus toți banii îi ”mâncăm” și ne distrugem infrastructura. Drept ilustrație voi da Fondul Rutier.
191118_Suport_Financiar_Extern_02
În strategia noastră de dezvoltare a drumurilor naționale Moldova s-a bucurat de un suport financiar extern, dar și sa obligat să aloce 80% din accize pentru drumuri. Această obligațiune noi am îndeplinit-o doar 3 ani de zile (2012-2014), apoi am redus cota defalcată de 2,5 ori până la 32% în loc de 80%. Drept consecință în 5 ani de zile am ”mâncat” 5,1 miliarde lei, bani care conform legii trebuiau să fie direcționați către drumuri. Doar în 2019 Fondul Rutier va obține cu 1,63 miliarde lei mai puțin decât prevede cadrul legal existent și angajamentele noastre față de partenerii externi. Tot în această perioadă suportul extern conform strategiei elaborate împreună cu parteneri noștri trebuia să fie în mărime de 12 miliarde lei, iar în realitate noi am obținut doar sume nesemnificative.
Deci în 5 ani de zile noi am lipsit infrastructura rutieră de 17 miliarde lei investiții, dintre care 5,1 miliarde i-am sustras pentru plata pensiilor și salariilor.
Pe alte capitole investiționale situația este la fel. Deci fără suport financiar extern Moldova este nevoită ca toți banii destinați dezvoltării infrastructurii să-i sustragă pentru plăți sociale.

Restabilirea relațiilor cu partenrii extern și buna guvernare sunt prioritățile de bază ale fostei, actualei și viitoarei guvernări
Fără de această Moldova nu are nici o șansă să scape de eticheta celei mai sărace țări din Europa.

Finanțarea externă a Moldovei s-a stopat deja de 3 luni în urmă

Dacă dăm la o parte lirica, atunci trebuie să constatăm un singur lucru: Finanțarea externă a Moldovei s-a stopat deja de 3 luni în urmă.

Pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor lipsesc încă datele pe luna octombrie, dar e suficient și tabloul pentru primele 9 luni ale anului.

Granturi
A fost un grant în luna iulie și cam cu asta ne-am ales. Apoi liniște totală. La ziua de azi avem accesate granturi în volum de 491,6 milioane lei. Este mai mult decât minimul de anul trecut, dar incomparabil mai puțin decât din anii precedenți.

1911_Finantare_Externa_01

Împrumuturi
La împrumuturi externe este la fel de trist. De la începutul anului am primit împrumuturi în volum de 1,9 miliarde lei, dar am întors datorii mai vechi în volum de 1,926 miliarde lei. Respectiv Împrumutul NET la finele lunii septembrie a fost de -26 milioane lei. Spre exemplu în August am întors datorii cu 595 milioane lei mai mult decât am împrumutat. În acest sens cea mai bună lună a fost Aprilie, când am reușit să obținem cu 844 milioane lei mai mult decât am întors înapoi. Iar restul lunilor mai mult am întors datorii mai vechi, decât am împrumutat.
1911_Finantare_Externa_02

Ratări
Aici nu pot să trec cu vederea ratările de granturi din ultimii 5 ani, care se ridică la aproape 22 miliarde lei. Formula de calcul este simplă: cea ce am primit, față de cea ce trebuia să primim. Iar drept bază de calcul servește anul 2014 cânt Moldova a primit granturi în mărime de 3% din PIB.
1911_Finantare_Externa_03

Piața creditelor ne-Bancare pentru prima dată a depășit nivelul de 10 miliarde lei

Creditarea ne-Bancară în Moldova a cunoscut o dezvoltare puternică după criza bancară din 2014. Companiile de Micro-Creditare pe parcursul a 5 ani de zile au ocupat nișa de piață eliberată de către bănci în special la creditarea persoanelor fizice.
Astfel în 5 ani de zile piața creditelor ne-bancare a crescut de 2,6 ori de la 3,9 miliarde lei la finele anului 2014 până la 10,2 miliarde lei în trimestrul III al acestui an.
Această creștere a fost influențată cel mai mult de creditele oferite de companiile de Micro-Creditare, care și-au majorat volumul de credite de peste 3 ori de la 2,4 miliarde lei în 2014 la 7,5 miliarde lei în trimestrul III din 2019.
Companiile ne-Bancare care includ Asociațiile de Economii și Împrumuturi, Companiile de Leasing și Companiile de Micro-Creditare și-au crescut în această perioadă cota de piață de 3 ori. Dacă în octombrie 2014 companiile ne-Bancare dețineau 7% din totalul portofoliului de credite, restul revenind băncilor, atunci în Trimestrul III din 2019 cota companiilor ne-Bancare pe piața creditară se apropie de 21%.
Totuși în 2019 creșterea pieței creditelor ne-bancare sa temperat pe fundalul accelerării creditelor bancare.
Această creștere semnificativă a creditelor ne-Bancare ridică noi provocări pentru autorități. Deseori aceste companii din cauza unei supravegheri slabe induc în eroare consumatorii, care se trezesc cu credite contractate la dobânzi de peste 500% anual. În opinia mea este timpul unei intervenții prudente în reglementarea activității companiilor ne-Bancare în cea ce ține protecția consumatorilor și asigurarea unei informări explicite a lor în procesul de contractare a unui credit.
1911_Credite_ne-Bacare