A fost deblocată finanțarea externă a Republicii Moldova

Săptămâna aceasta Guvernul Moldovei a obținut de la Comisia Europeană 14,5 milioane Euro, echivalent a 284,7 milioane lei, sub formă de granturi pentru acoperirea necesităților bugetare. Această sumă de bani a venit după o perioadă lungă, de aproape doi ani de suspendare a finanțării.
Această sumă este de 10 ori mai mare decât media lunară din ultimii 1,5 ani.
190726_Granturi_01
După o perioadă de 4 ani de reducere continuu a granturilor obținute de Moldova, datorită înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în prezent atestăm pentru prima dată la o creștere semnificativă a finanțării. Avem toții indicii să considerăm că finanțarea va continua pe parcursul lunilor următoare.
Astfel în 2018 a fost atins minimul istoric în cea ce privește suportul extern din ultimii 12 ani. Ultima dată Moldova a primit asistență externă sub nivelul de anul trecut tocmai în anul 2006. Atunci asistența externă a constituit 315 milioane lei, față de 365 milioane lei în 2018.
190726_Granturi_02
În 2019 în primele 5 luni ale anului Moldova a obținut 132,9 milioane lei granturi. Pentru luna iunie încă nu avem datele oficiale, iar în iulie suma a fost de 2 ori mai mare decât în primele 5 luni.
Dacă raportăm la Produsul Intern Brut, suma granturilor obținute de Guvernul Moldovei pentru necesitățile bugetare în 2018 au constituit 0,2% de 15 ori mai puțin decât în anul 2014, când a fost atinsă maxima istorică de 3% din PIB. Raportat la PIB susținerea externă din 2018 a fost cea mai mică din ultimii 20 ani. Acest nivel scăzut poate fi comparat doar cu anul 2003, în perioadă de izolare externă promovată de conducerea comunistă de atunci. Însă și atunci susținerea externă a fost mai mare decât în 2018 și a constituit 0,3% din PIB.

Advertisements

În 2018 Moldova a depășit cea mai profundă criză bancară din istoria sa

În 2018 surplus de lichidități din sistemul bancar a Moldovei a atins nivelul record de 28 miliarde lei, motivele acestui fenomen în analiza de mai jos. Doi indicatori fundamentali: 1) Depozitele comparativ cu Creditele 2) Creditele raportat la PIB, ne arată că această criză a fost una fără precedent.

1901_criza_banci_03
După volumul de credite raportat la PIB criza din 2014 a fost de trei ori mai puternică și de două ori mai lungă decât cea din 2009. Atunci căderea a fost de 14% și a durat trei ani. În 2014 căderea a fost de 43% și a durat 5 ani. În anul 1998 căderea a fost de 32% și a durat doar un an.
1901_criza_banci_02

Dacă analizăm evoluția depozitelor și creditelor din sistemul bancar, observăm foarte ușor că lovitura primită în 2014 a fost una fără precedent de la formarea sistemului bancar.

Până în anul 2014 sistemul bancar își exercita fără probleme funcțiile sale de bază, acumulări de resurse și oferirea de credite. Volumul de depozite și credite era aproximativ egal, iar surplusul de lichidități a fost de doar 1% – media pentru 15 ani.

Însă după 2014 la capitolul acumulări de depozite, sistemul bancar și-a revenit relativ rapid. Depozitele au scăzut doar pe o perioadă scurtă cu doar 2 miliarde lei, de la 52 miliarde lei începutul anului 2015 la 50 miliarde lei începutul 2016. Pentru anii 2013-2015 au fost excluse depozitele fictive dintre bănci, pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Din 2016 depozitele au crescut constant ajungând la 63,5 miliarde lei, sau cu 13,5 miliarde lei mai mult decât acum trei ani. În 2016-2017 ele au crescut cu circa 5 miliarde lei anual, iar în 2018 am avut o stagnare pe parcursul întregului an și au înregistrat o creștere bruscă doar în trimestrul IV.

Cât privește activitatea de creditare a economiei aceasta a fost cel mai grav afectată. Astfel, până în februarie 2018 volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenților economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei de la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei începutul 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenților economici. Pe toată această perioadă creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit.
1901_criza_banci_01

Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creștere revine unei singure bănci MAIB, care și-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuși, în 2018 surplusul de lichidități în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute cât și în valori relative. Astfel, surplusul de lichidități a ajun la 28,2 miliarde lei, cea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor.

Acumulările masive de bani și capacitățile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie și a forțat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei și a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătățire a raportului credite raportat la PIB și a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară și să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la nivelul record de la independență – 42,5%.

Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să  majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

180910_01

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

180910_02

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

180910_03

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

180910_04

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Ce urmează

Cel mai probabil rata rezervelor obligatorii, fără precedent, este una de scurtă durată. Opinia noastră se bazează pe câteva argumente: 1) În prezent s-a accelerat cererea de valută din partea persoanelor juridice, pe fundalul stabilizării ofertei din partea persoanelor fizice. Acest lucru va scădea din presiunea asupra leului exercitat pe piața valutară. 2) Cel mai probabil după 5 ani de cădere continuă a activității de creditare a economiei de către sectorul bancar în a doua jumătate a anului 2018 vom asista la o ușoară creștere a creditării, cea ce va reduce din excesul de lei în sistemul bancar 3) În ajun de alegeri anticipăm o temperare a ritmului de creștere a depozitelor în lei în sistemul bancar, fapt care iarăși va reduce din presiunea existentă. Dacă acești 3 factori se for accentua în luna septembrie – noiembrie, atunci cel mai probabil BNM va revedea în scădere rata rezervelor obligatorii în perioada imediat următoare.

Un aspect care urmează de a fi investigat

Cea ce urmează de investigat este cine sunt cei care creează exces de valută pe piața valutară și exces de lei pe piața financiară. Situația din prezent amintește perioada 2006-2009, când am asistat la același tablou, intrări de valută în țară, surplus de lichidități și procurări masive de valută în preajma alegerilor. Atunci BNM a consumat 1/3 din rezervele sale valutare.

Suplimenta pentru analiza noastră cele 3 bănci lichidate (BEM, BS, UB) ne-au oferit o informație utilă pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în sistemul bancar moldovenesc. Astfel, mai mult de jumătate din depozite din acele 3 bănci erau deținute de mai puțin de 8 mii de persoane, mărimea media a depozitelor cărora era de 500 mii lei. Piața financiară și valutară este opacă, concentrată și dependentă de un număr restrâns de persoane.

Comportamentul jucătorilor pe piața valutară și a depozitelor bancare nu seamănă a comportamentului unui gasterbeiter, care aduce valută acasă o schimbă în lei și o depune în bănci. Cel mai probabil avem de afacere cu un grup restrâns de persoane, care intervin pe piața valutară și cea bancară, iar comportamentul lor seamănă cu investitorilor care sunt siguri de recuperarea investiției.

Cine și câți sunt cei care joacă piețele noastre valutare și financiare trebuie să fie subiect de investigație nu doar a BNM, dar și a altor structuri ale statului. Acest apel l-am făcut în atât 2007 cât și acum în 2018.

 

Leul se apreciază față de USD și EURO deja 32 de luni consecutiv. Care sunt cauzele și ce urmează?

  1. Leul moldovenesc se apreciază continuu timp de 32 de luni consecutiv începând cu ianuarie 2016
  2. Față de USD leul s-a apreciat cu 23% de la 20,31 Lei/USD în ianuarie 2016 până la 16,53 lei/USD în prima săptămână din august 2018
  3. În această perioadă leul s-a apreciat față de Euro cu 15% de la 22,08 Lei/Euro până la 19,22 Lei/Euro
  4. Cursul valutar în Moldova se duce doar după USD, iar față de Euro se stabilește în dependență de evoluția cursului USD/Euro pe piața internațională. În perioada analizată Euro s-a apreciat față de USD cu 8% de la 1,09 USD/Euro până la 1,16 USD/Euro.
  5. Leul a cunoscut în acești 2 ani și jumătate câteva deprecieri ușoare față de Euro în perioadele când Euro se aprecia mai accelerat față de USD.
  6. În perioada 2014-2015 cererea Netă de Valută a fost cu 800 milioane USD mai mare decât Oferta, fapt ce a dus la deprecierea valutei naționale.
  7. In primul trimestru 2016 cererea și oferta de valută s-a echilibrat la nivel de 1,76 miliarde USD în valoare anuală.
  8. În perioada 2016-2018(tr.II) Oferta Netă de valută a fost cu 665 milioane USD mai mare decât cererea. Această situație s-a datorat creșterii mai accelerate a ofertei din partea persoanelor fizice decât a cererii de valută din partea persoanelor juridice. Această ofertă excesivă a dus la aprecierea valutei naționale.
  9. Cea mai mare presiune pe piața valutară, prin ofertă excesivă de valută sa întâmplat în trimestrul II și III din 2016 urmat de trimestrul II,III și IV din 2017.
  10. În 2018 presiunea pe piața valutară a scăzut considerabil, datorită creșterii mai accelerate a cererii, în special în trimestrul II, când cererea de valută a atins nivelul record de 546 milioane USD, comparativ cu media de 400 milioane USD din ultimii 2,5 ani. Piața valutară în trimestrul II din 2018 a avut un comportament atipic perioadei 2015-2017 și a fost asemănătoare trimestrului II din 2014 înainte de alegeri.
  11. Ce va fi mai departe? Greu de prognozat deoarece v-om asista la 2 fenomene cu efecte diametral opuse. 1) Legea privind amnistia capitalului cel mai probabil va genera noi intrări de valută în piață și creșterea ofertei de valută, 2) experiența ultimilor 15 ani arată că în preajma alegerilor unii jucători decid să retragă valuta de pe piață și creează o cerere ridicată. Tind să cred că aceste două tendințe diametral opuse se v-or compensa una pe alta și pe final nu v-om asista la perturbații majore pe piața valutară.
  12. În opinia mea Leul moldovenesc până la alegeri va avea o rată stabilă cu o ușoară înclinație de apreciere față de USD și Euro.180807_Piata_Valutara

Boom al achitărilor cu cardul: În doi ani moldovenii vor achita mai mult decât în 18 ani

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s

Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.

Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.

Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.

Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.

Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.

Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: https://veaceslavionita.wordpress.com/2017/09/11/volumul-operatiunilor-cu-cardul-in-2017-vor-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei/

cardbom

În august Guvernul a întors mai mulți bani față de cât a primit

Astfel dacă în luna iulie Guvernul a reușit să atragă 17,8% din resurse financiare externe sau 1,52 miliarde lei față de 8,56 miliarde de lei planificate. Însă în luna August am înregistrat un regres. Volumul total de resurse atrase din extern s-a redus la 1,23 miliarde lei sau 14,4% din suma planificată.

În august Guvernul a reușit să obțină 60 milioanele lei sub formă de credite, însă a rambursat de 6 ori mai mult sau 357 milioane lei pentru creditele luate anterior. Astfel în loc să obțină resurse suplimentare în buget, Guvernul a fost nevoit să aloce pe lângă cele 60 milioane contractate, altele 297 milioane lei din buget, pentru rambursarea datoriilor la creditele mai vechi.

Drept consecință volumul net de credite contractate în acest an sa redus de la 1,38 miliarde lei în luna iulie la 1,08 miliarde lei în luna august.

Fin01

Granturi: batem pasul pe loc

În luna august Guvernul a reușit să obțină granturi în mărime de 11,3 milioane lei. Astfel pentru primele 8 luni ale anului, Guvernul a reușit să atragă resurse financiare sub formă de granturi în mărime totală de 148,7 milioane lei sau 4,9% din totalul planificat pe acest an de 3.033  milioane lei.

Cel mai probabil în acest an vom avea un rezultat mai prost decât în anul 2016, care a fost un dezastru total la capitolul atragerea de granturi. Vă reamintesc că în anul 2016 Guvernul a ratat peste 2,4 miliarde lei Granturi. Astfel dacă inițial a planificat să obțină 3,8 miliarde lei resurse financiare sub formă de granturi pentru bugetul de stat, în final a reușit să obțină doar 1,37 miliarde lei.

Cel mai probabil ratările de granturi în acest an vor depăși 2 miliarde lei, cea ce înseamnă 4,5 miliarde lei pentru ultimii 2 ani.

Fin02

În primele 8 luni ale anului Guvernul a realizat planul de atragere a resurselor financiare externe în proporție de 14,4%. A reușit să obțină 1,23 miliarde lei față de 8,56 miliarde lei planificați.

Fin03

Ca și anul trecut la capitolul împrumuturi stăm mai bine, iar la capitolul granturi suntem într-o izolare totală. Aici trebuie să reamintesc că Programul Guvernului SUA ”Provocările Mileniului” în sumă de aproape 270 milioane USD s-a finalizat și trebuia să înceapă etapa a doua cu un buget cel puțin dublu, însă contextul în care se află Moldova descurajează SUA să înceapă finanțarea. Cam așa stau lucrurile și cu restul donatorilor.

Fără să ne facem tema pe acasă este imposibil să sperăm la obținerea de granturi oricât de optimist nu le-am planifica noi în bugetul de stat.

Tot aici vreau să menționez că și la capitolul împrumuturi stăm bine exclusiv datorită susținerii din partea României, care nu pune accent politic și oferă finanțare cu condiționalități mai mult de formă. Ultima tranșă din creditul de 150 milioane de euro oferită de România va îmbunătăți parțial performanța Guvernului la atragerea resurselor financiare externe, însă Moldova urmează să-și rezolve deficiența de comunicare cu toți partenerii. E prea puțin să-ți construiești politica bugetară doar în baza unor relații speciale avute cu România. E bine, dar prea puțin. Fără România și la împrumuturi riscam să ajungem într-un blocaj total.

 

Pe fundalul crizei bancare, companiile non-bancare și-au dublat cota de piață

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde lei maximul istoric, iar în acest an estimăm că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar.

Pe acest fundal urmărim o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei o creștere de 3,4 miliarde lei comparativ cu același an de referință 2013.

Drept consecință în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Fin01

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei –patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori  îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conecta pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două – trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici.

Fin02

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori  cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. Noi de minim 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Fin03

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde lei o creștere cu minim 760 milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Fin04

Aparent avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de Bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb ele oferă acest credite companiilor de MciroFinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele iferite de companiile de MicroFinanțare nu sunt supravegheate de Banca Națională. Drept consecință o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Națională, pleacă spre sectorul non-Bancar care nu este supravegheat de banca Națională.

Însă în opina noastră motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-Bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul Bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.