Boom al achitărilor cu cardul: În doi ani moldovenii vor achita mai mult decât în 18 ani

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s

Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.

Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.

Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.

Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.

Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.

Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: https://veaceslavionita.wordpress.com/2017/09/11/volumul-operatiunilor-cu-cardul-in-2017-vor-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei/

cardbom

Advertisements

În august Guvernul a întors mai mulți bani față de cât a primit

Astfel dacă în luna iulie Guvernul a reușit să atragă 17,8% din resurse financiare externe sau 1,52 miliarde lei față de 8,56 miliarde de lei planificate. Însă în luna August am înregistrat un regres. Volumul total de resurse atrase din extern s-a redus la 1,23 miliarde lei sau 14,4% din suma planificată.

În august Guvernul a reușit să obțină 60 milioanele lei sub formă de credite, însă a rambursat de 6 ori mai mult sau 357 milioane lei pentru creditele luate anterior. Astfel în loc să obțină resurse suplimentare în buget, Guvernul a fost nevoit să aloce pe lângă cele 60 milioane contractate, altele 297 milioane lei din buget, pentru rambursarea datoriilor la creditele mai vechi.

Drept consecință volumul net de credite contractate în acest an sa redus de la 1,38 miliarde lei în luna iulie la 1,08 miliarde lei în luna august.

Fin01

Granturi: batem pasul pe loc

În luna august Guvernul a reușit să obțină granturi în mărime de 11,3 milioane lei. Astfel pentru primele 8 luni ale anului, Guvernul a reușit să atragă resurse financiare sub formă de granturi în mărime totală de 148,7 milioane lei sau 4,9% din totalul planificat pe acest an de 3.033  milioane lei.

Cel mai probabil în acest an vom avea un rezultat mai prost decât în anul 2016, care a fost un dezastru total la capitolul atragerea de granturi. Vă reamintesc că în anul 2016 Guvernul a ratat peste 2,4 miliarde lei Granturi. Astfel dacă inițial a planificat să obțină 3,8 miliarde lei resurse financiare sub formă de granturi pentru bugetul de stat, în final a reușit să obțină doar 1,37 miliarde lei.

Cel mai probabil ratările de granturi în acest an vor depăși 2 miliarde lei, cea ce înseamnă 4,5 miliarde lei pentru ultimii 2 ani.

Fin02

În primele 8 luni ale anului Guvernul a realizat planul de atragere a resurselor financiare externe în proporție de 14,4%. A reușit să obțină 1,23 miliarde lei față de 8,56 miliarde lei planificați.

Fin03

Ca și anul trecut la capitolul împrumuturi stăm mai bine, iar la capitolul granturi suntem într-o izolare totală. Aici trebuie să reamintesc că Programul Guvernului SUA ”Provocările Mileniului” în sumă de aproape 270 milioane USD s-a finalizat și trebuia să înceapă etapa a doua cu un buget cel puțin dublu, însă contextul în care se află Moldova descurajează SUA să înceapă finanțarea. Cam așa stau lucrurile și cu restul donatorilor.

Fără să ne facem tema pe acasă este imposibil să sperăm la obținerea de granturi oricât de optimist nu le-am planifica noi în bugetul de stat.

Tot aici vreau să menționez că și la capitolul împrumuturi stăm bine exclusiv datorită susținerii din partea României, care nu pune accent politic și oferă finanțare cu condiționalități mai mult de formă. Ultima tranșă din creditul de 150 milioane de euro oferită de România va îmbunătăți parțial performanța Guvernului la atragerea resurselor financiare externe, însă Moldova urmează să-și rezolve deficiența de comunicare cu toți partenerii. E prea puțin să-ți construiești politica bugetară doar în baza unor relații speciale avute cu România. E bine, dar prea puțin. Fără România și la împrumuturi riscam să ajungem într-un blocaj total.

 

Pe fundalul crizei bancare, companiile non-bancare și-au dublat cota de piață

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde lei maximul istoric, iar în acest an estimăm că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar.

Pe acest fundal urmărim o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei o creștere de 3,4 miliarde lei comparativ cu același an de referință 2013.

Drept consecință în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Fin01

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei –patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori  îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conecta pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două – trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici.

Fin02

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori  cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. Noi de minim 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Fin03

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde lei o creștere cu minim 760 milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Fin04

Aparent avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de Bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb ele oferă acest credite companiilor de MciroFinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele iferite de companiile de MicroFinanțare nu sunt supravegheate de Banca Națională. Drept consecință o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Națională, pleacă spre sectorul non-Bancar care nu este supravegheat de banca Națională.

Însă în opina noastră motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-Bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul Bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.

Moldova ocupă locul 9 de la coadă după cheltuielile militare în 2016

Conform Stockholm International Peace Research Institute cheltuielile militare ale lumii în 2016 au constituit 1,64 trilioane USD, dintre care Statelor Unite le revin peste 37% sau 611 miliarde USD.

Primele 10 țări alocă peste 75% sau 1,24 trilioane USD din totalul cheltuielilor militare ale lumii.

Republica Moldova a alocat în 2016 pentru cheltuielile militare 29,7 milioane USD, cea ce constituie 0,0018% din totalul cheltuielilor globale. Cu aceste alocații Moldova ocupă locul 137 din 145 țări monitorizate de institut.

Mai puțin decât noi cheltuie doar 8 țări ale lumii.

1709_Cheltuieli militare

Volumul operațiunilor cu cardul în 2017 vor atinge suma record de 47 miliarde lei

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s (2)

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 milioane carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean.

Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcați de o creștere rapidă a operațiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operațiunilor abia de depășea 200 milioane lei, cea ce raportat la PIB reprezenta doar 1,1%. Au urmat alți cinci ani de creștere accelerată a peții cardurilor bancare, care în 2007 la 10 ani de la implementare a ajuns la 8,2 miliarde lei cea ce reprezenta deja 15,3% din PIB.

În 2017 volumul plăților cu cardul bancar conform estimărilor noastre vor înregistra cifra record de 47 miliarde lei o creștere față de anul precedent cu circa 30%, ceea ce înseamnă că moldovenii trec de la salariul în plic la remunerarea pe card.

Însă cardul chiar dacă a intrat puternic în viața moldovenilor, el totuși încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri cardurile bancare sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate sau mutat la bancomate. Cetățenii noștri vor achita cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiți, restul sunt scoși de la bancomat iar achitările se fac după tradiția cash în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă și cultura financiară slabă, precum și sărăcia populației marea majoritate a cărora se deservesc la piețe, unde achitările cu cardul lipsesc.

Totuși situația se îmbunătățește an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va crește cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în acest an. Această creștere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei.

Atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu pe gratis. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianți un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.

Achitarea cu cardul este convenabilă pentru toți:

  1. Statul câștigă prin diminuarea economiei tenebre și trecerea în alb a tranzacțiilor comerciale.
  2. Cetățeanul câștigă prin comoditate și timp. Doar așteptarea în rând pentru achitarea facturilor lunare cât înseamnă.
  3. Băncile au dezvoltat această piață în speranța că de la serviciile fără bani de scoaterea numerarului din bancomate, piața va evolua la achitările cu cardul, unde băncile vor avea de câștigat în jur de 2% din suma tranzacțiilor

1709_Ionita_Card_01

1709_Ionita_Card_02

Sursa: BNM, până în 2005 estimările autorului în baza datelor BNM

Introducerea monedei de 2 lei ne va simplifica viața cu 33,4%

BNM planifică să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă concomitent cu introducerea unei noi monede de 2 lei.

54528_large_25976800

Scopul este de a economisi sume importante de bani deoarece bancnota de 1 leu are o pondere infimă ca valoare în totalitatea banilor din circulație, însă se uzează cel mai des, iar costurile de deservire a ei sunt comparative cu costurile de înlocuire a tuturor celorlalte monede luate împreună.

Însă pe lângă economiile BNM, idea introducerii unei monede de 2 lei, va simplifica enorm eforturile noastre în momentul achitării primirii unor sume de bani. Cei care plătesc sau trebuie să primească 4 lei înțeleg despre ce vorbesc.

În sistemul actual 1,5,10,20,50 lei pentru efectuarea unei tranzacții utilizăm în mediu 3,72 bancnote. Introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție la 2,92 unități monetare, sau cu 27,4% mai puțin.

Evident, monedele de 1,2 lei vor fi utilizate în tranzacții mici până la 10 lei. În acest caz eficiența crește și mai tare de la 2,6 unități monetare ajungem la 1,8 sau cu 44,4% mai puține unități monetare.

În mediu introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție 33,4% lucru care evident trebuie să ne bucure pe toți.

Vreau să atrag atenția BNM că moneda este un element important de imagine a țării. Turiștii obișnuiesc să-și ea ca amintire monedele țărilor pe care le-eu vizitat. Sper foarte mult c[ monedele noi de 1,2 lei nu vor fi două bucăți de metal, dar vor avea un disign și o valoare numismatică demnă unei țări europene.

Iar emiterea lor se va face cu regularitate și de fiecare dată cu o tematică nouă. Astfel, ca să devină obiect de colecție pentru numismați.

Aprecierea cu 8,5% a leului față de dolarul american lovește dur în bugetul de stat, exportatori și veniturile din remitențe ale populației.

Anul 2017 a început promițător. În primele trei luni ale anului au fost înregistrate progrese la majoritatea indicatorilor.

Exporturile au crescut cu 26,8% de la 416,5 milioane USD în primele trei luni ale anului 2016 la 528,2 milioane USD în primele trei luni ale anului 2017. La fel și veniturile fiscale ale bugetului de stat au crescut cu 25,8% de la 6,3 miliarde lei în 2016 la peste 8 miliarde lei 2017. Remitențele și ele chiar dacă mai modest totuși au înregistrat o creștere de 7,8% de la 246,2 milioane USD în primele trei luni din 2016 la peste 265 milioane USD în primele trei luni ale lui 2017.

2016

Ianuarie-Martie

2017

Ianuarie-Martie

Creșterea
Exporturi, mil USD 416,5 528,2 +26,8%
Impozite la buget, mil Lei 6364 8006 +25,8%
Remitențe, mil USD 246,2 265,5 +7,8%

Însă lovitura a venit de acolo de unde nu ne așteptam. Aprecierea valutei naționale față de dolarul american a lovit și lovește dur asupra tuturor acestor indicatori.

Astfel de la aprecierea cu 8,5% a valutei naționale față de dolarul SUA față de luna decembrie a anului 2016 are de suferit bugetul de stat, exportatorii și cetățenii simpli.

Doar săptămâna aceasta de pe urma aprecierii leului bugetul de stat va pierde 30 milioane lei, exportatorii vor pierde peste 65 milioane lei, iar cetățenii vor rata peste 30 milioane lei de la convertirea veniturilor lor provenite din remitențe.

Evident aceste pierderi ar trebuie să fie compensate de scăderea prețurilor la mărfurile și produsele din țară, însă acest fenomen, dacă și va avea loc, atunci va fi cu mare întârziere și cu un impact extrem de mic.

Această apreciere a leului arată starea muribundă a economiei, incapacitatea ei de a absorbi intrările de valută în țară. În consecință aceste intrări de valută se vor finaliza cu creșterea importurilor și a deficitului balanței comerciale.

Iar până atunci aprecierea valutei aduce pierderi de cel puțin 120 milioane lei săptămânal bugetului, cetățenilor și agenților economici. Dacă situația se va menține și-n continuare așa, atunci pierderile totale până la finele anului se vor ridica la 4 miliarde lei. Dintre care pierderile bugetului de stat vor fi de peste un miliard de lei, a agenților economici de peste două miliarde lei și a veniturilor populației din remitențe peste un miliard de lei.

Va rezista bugetul?, dar agenții economici?, dar populația?