Moldova ocupă locul 9 de la coadă după cheltuielile militare în 2016

Conform Stockholm International Peace Research Institute cheltuielile militare ale lumii în 2016 au constituit 1,64 trilioane USD, dintre care Statelor Unite le revin peste 37% sau 611 miliarde USD.

Primele 10 țări alocă peste 75% sau 1,24 trilioane USD din totalul cheltuielilor militare ale lumii.

Republica Moldova a alocat în 2016 pentru cheltuielile militare 29,7 milioane USD, cea ce constituie 0,0018% din totalul cheltuielilor globale. Cu aceste alocații Moldova ocupă locul 137 din 145 țări monitorizate de institut.

Mai puțin decât noi cheltuie doar 8 țări ale lumii.

1709_Cheltuieli militare

Advertisements

Volumul operațiunilor cu cardul în 2017 vor atinge suma record de 47 miliarde lei

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s (2)

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 milioane carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean.

Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcați de o creștere rapidă a operațiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operațiunilor abia de depășea 200 milioane lei, cea ce raportat la PIB reprezenta doar 1,1%. Au urmat alți cinci ani de creștere accelerată a peții cardurilor bancare, care în 2007 la 10 ani de la implementare a ajuns la 8,2 miliarde lei cea ce reprezenta deja 15,3% din PIB.

În 2017 volumul plăților cu cardul bancar conform estimărilor noastre vor înregistra cifra record de 47 miliarde lei o creștere față de anul precedent cu circa 30%, ceea ce înseamnă că moldovenii trec de la salariul în plic la remunerarea pe card.

Însă cardul chiar dacă a intrat puternic în viața moldovenilor, el totuși încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri cardurile bancare sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate sau mutat la bancomate. Cetățenii noștri vor achita cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiți, restul sunt scoși de la bancomat iar achitările se fac după tradiția cash în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă și cultura financiară slabă, precum și sărăcia populației marea majoritate a cărora se deservesc la piețe, unde achitările cu cardul lipsesc.

Totuși situația se îmbunătățește an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va crește cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în acest an. Această creștere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei.

Atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu pe gratis. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianți un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.

Achitarea cu cardul este convenabilă pentru toți:

  1. Statul câștigă prin diminuarea economiei tenebre și trecerea în alb a tranzacțiilor comerciale.
  2. Cetățeanul câștigă prin comoditate și timp. Doar așteptarea în rând pentru achitarea facturilor lunare cât înseamnă.
  3. Băncile au dezvoltat această piață în speranța că de la serviciile fără bani de scoaterea numerarului din bancomate, piața va evolua la achitările cu cardul, unde băncile vor avea de câștigat în jur de 2% din suma tranzacțiilor

1709_Ionita_Card_01

1709_Ionita_Card_02

Sursa: BNM, până în 2005 estimările autorului în baza datelor BNM

Introducerea monedei de 2 lei ne va simplifica viața cu 33,4%

BNM planifică să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă concomitent cu introducerea unei noi monede de 2 lei.

54528_large_25976800

Scopul este de a economisi sume importante de bani deoarece bancnota de 1 leu are o pondere infimă ca valoare în totalitatea banilor din circulație, însă se uzează cel mai des, iar costurile de deservire a ei sunt comparative cu costurile de înlocuire a tuturor celorlalte monede luate împreună.

Însă pe lângă economiile BNM, idea introducerii unei monede de 2 lei, va simplifica enorm eforturile noastre în momentul achitării primirii unor sume de bani. Cei care plătesc sau trebuie să primească 4 lei înțeleg despre ce vorbesc.

În sistemul actual 1,5,10,20,50 lei pentru efectuarea unei tranzacții utilizăm în mediu 3,72 bancnote. Introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție la 2,92 unități monetare, sau cu 27,4% mai puțin.

Evident, monedele de 1,2 lei vor fi utilizate în tranzacții mici până la 10 lei. În acest caz eficiența crește și mai tare de la 2,6 unități monetare ajungem la 1,8 sau cu 44,4% mai puține unități monetare.

În mediu introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție 33,4% lucru care evident trebuie să ne bucure pe toți.

Vreau să atrag atenția BNM că moneda este un element important de imagine a țării. Turiștii obișnuiesc să-și ea ca amintire monedele țărilor pe care le-eu vizitat. Sper foarte mult c[ monedele noi de 1,2 lei nu vor fi două bucăți de metal, dar vor avea un disign și o valoare numismatică demnă unei țări europene.

Iar emiterea lor se va face cu regularitate și de fiecare dată cu o tematică nouă. Astfel, ca să devină obiect de colecție pentru numismați.

Aprecierea cu 8,5% a leului față de dolarul american lovește dur în bugetul de stat, exportatori și veniturile din remitențe ale populației.

Anul 2017 a început promițător. În primele trei luni ale anului au fost înregistrate progrese la majoritatea indicatorilor.

Exporturile au crescut cu 26,8% de la 416,5 milioane USD în primele trei luni ale anului 2016 la 528,2 milioane USD în primele trei luni ale anului 2017. La fel și veniturile fiscale ale bugetului de stat au crescut cu 25,8% de la 6,3 miliarde lei în 2016 la peste 8 miliarde lei 2017. Remitențele și ele chiar dacă mai modest totuși au înregistrat o creștere de 7,8% de la 246,2 milioane USD în primele trei luni din 2016 la peste 265 milioane USD în primele trei luni ale lui 2017.

2016

Ianuarie-Martie

2017

Ianuarie-Martie

Creșterea
Exporturi, mil USD 416,5 528,2 +26,8%
Impozite la buget, mil Lei 6364 8006 +25,8%
Remitențe, mil USD 246,2 265,5 +7,8%

Însă lovitura a venit de acolo de unde nu ne așteptam. Aprecierea valutei naționale față de dolarul american a lovit și lovește dur asupra tuturor acestor indicatori.

Astfel de la aprecierea cu 8,5% a valutei naționale față de dolarul SUA față de luna decembrie a anului 2016 are de suferit bugetul de stat, exportatorii și cetățenii simpli.

Doar săptămâna aceasta de pe urma aprecierii leului bugetul de stat va pierde 30 milioane lei, exportatorii vor pierde peste 65 milioane lei, iar cetățenii vor rata peste 30 milioane lei de la convertirea veniturilor lor provenite din remitențe.

Evident aceste pierderi ar trebuie să fie compensate de scăderea prețurilor la mărfurile și produsele din țară, însă acest fenomen, dacă și va avea loc, atunci va fi cu mare întârziere și cu un impact extrem de mic.

Această apreciere a leului arată starea muribundă a economiei, incapacitatea ei de a absorbi intrările de valută în țară. În consecință aceste intrări de valută se vor finaliza cu creșterea importurilor și a deficitului balanței comerciale.

Iar până atunci aprecierea valutei aduce pierderi de cel puțin 120 milioane lei săptămânal bugetului, cetățenilor și agenților economici. Dacă situația se va menține și-n continuare așa, atunci pierderile totale până la finele anului se vor ridica la 4 miliarde lei. Dintre care pierderile bugetului de stat vor fi de peste un miliard de lei, a agenților economici de peste două miliarde lei și a veniturilor populației din remitențe peste un miliard de lei.

Va rezista bugetul?, dar agenții economici?, dar populația?

Agenții economici de bună credință pleacă din sistemul bancar

Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

În perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele.

Din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obținute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.170320_Credite_Dubioase_Compromise

De politica monetară în Moldova trebuie să se ocupe Procuratura Anticorupție dar nu Banca Națională

Orice nenorocire nu vine singură. În anul 2014 după jaful bancar, asupra Moldovei s-au abătut și alte cataclisme economice: leul sa depreciat, prețurile au explodat, remitențele sau redus, exporturile au scăzut, activitatea economică a încetinit, iar populația a sărăcit și mai tare.

În plus la toate acestea Banca Națională a venit cu rețeta sa clasică de înăsprire a politicii monetare. Rezervele obligatorii pentru mijloacele atrase în lei s-au majorat fără precedent de la 14% la 35%, iar rata de bază a crescut de peste 5 ori de la 3,5%  până la 19,5%. Toate aceste acțiuni nu au rămas fără urmări: economia a fost desecată de bani, masa monetară s-a redus de la 62,3% din PIB în 2013 până la 52,4% în 2015. Astfel prin politicile sale BNM a sustras din economie peste 13 miliarde lei. Banii au devenit extrem de scumpi iar băncile au fost descurajate enorm să facă acumuleze depozite în lei.2017-01-25-11-56-28-2

Cetățenii s-au speriat de deprecierea leului și au redus economiile în lei în favoarea celor în valută străină, iar politica BNM doar a intensificat acest proces.2017-01-25-11-55-24-2

BNM are explicații standard. Politica monetară, doar reflectă situația din economie. Dacă BNM nu ar interveni, atunci ar avea loc o înfierbântare a economiei și ar crește rata creditelor neperformante. Asta în teorie, dar în practică lucrurile sunt mult mai nuanțate.2017-01-25-11-55-38-2

Pentru aceasta să analizăm situația cu creditele oferite de băncile comerciale, separându-le în creditele oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

Astfel, la situația din decembrie 2016, volumul creditelor acordate persoanelor fizice pentru consum, procurări de imobil și inițierea unei afaceri s-au ridicat la 6,48 miliarde lei.  Din aceste credite 3,5% sunt credite neperformante sau compromise.

Tot în această perioadă volumul creditelor oferite agenților economici se ridică la 29,1 miliarde lei. Ponderea creditelor neperformante sau compromise este de 3,5 ori mai mare decât în cazul persoanelor fizice și atinge nivelul mediu de 12,4%. În domeniul construcțiilor și serviciilor ele ating o cota alarmantă: de 31,1% și respectiv 40%.2017-01-25-11-54-46-2

Cum se face că împrumuturile neperformante oferite agenților economici sunt de 3,5 ori mai mari decât cele oferite persoanelor fizice, iar pe anumite ramuri chiar de 10 ori mai mari. Oare persoanele fizice nu tot în Moldova locuiesc.

Explicația este una destul de banală.

În cazul persoanelor fizice, creditele sunt mici, iar decizia de creditare se ia la nivelul ierarhic inferior al băncilor de regulă la nivel de ofițeri de credit. Aici în cel mai riguros mod se respectă toate exigențele legale și procedurile interne ale băncilor: gajul este gaj, clientul este verificat până la piele și el trece toate cercurile iadului până obține un credit de câteva mii de lei. Cei care au luat un credit ca persoane fizice înțeleg despre ce vorbesc.

Altfel stau lucrurile în cazul companiilor mari. În Moldova nimeni nu dorește să discute că există o relație coruptă între agenții economici mari și conducerea de vârf a  băncilor comerciale. Astfel, poate fi explicată această discrepanță enormă între creditele neperformante oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

La persoanele juridice creditele neperformante la nivel de 5-7% au o explicație economică. Iar tot ce este peste acest nivel se explică fie prin incapacitate managerială fie prin  acțiuni ilegale ale conducerii de vârf a băncilor comerciale.

BNM trebuie să relaxeze în continuare politica monetară prin reducerea rezervelor obligatorii de la 35% la max. 20% și să continue diminuarea ratei de bază având ca țintă la nivelul de 3,5% față de 9% cât este în prezent.

Or, lupta cu creditele neperformante în Moldova nu trebuie realizată prin intermediul înăspririi politicii monetare, dar prin intermediul Procuratorii Anticorupție. De ce până în prezent noi nu auzim de cazuri de condamnare a lucrătorilor bancari, pentru fraude cu credite? Cazul BEM, BS și UB oferă toate explicațiile necesare.

Inacțiunea organelor de urmărire penală, forțează BNM să intervină ea. Astfel pentru fraudele unora, plătim noi toți cu costuri ridicate pentru credite și bariere enorme de accesare a lor.

Nu BNM, dar Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de politica monetară în Moldova, cel puțin pentru următorii 2-3 ani.

 

 

 

 

Reforma sistemului de pensionare: misiune aproape imposibilă

Boul care trage, este bătut mai tare (proverb românesc)

images

Trebuie să constatăm că sistemul nostru de pensionare a falimentat și fără reforme profunde este imposibil de menținut în continuare. Doar două cifre vă dau, pentru a nu explica prea mult. În 15 ani de zile în Moldova numărul de salariați s-a redus cu 174 mii persoane, iar numărul de pensionari a crescut cu 63 de mii. Dacă în 2002 la 10 salariați reveneau puțin peste 5 pensionari, atunci în prezent la 10 salariați avem aproape 7,5 pensionari. Și asta – doar pensionarii pentru limita de vârstă. Dacă adăugăm la ei și alte categorii de pensionari în număr total de 164 de mii, atunci tabloul devine și mai trist: la 10 salariați avem 10 pensionari. Să nu uităm că numărul salariaților s-a redus nu din contul birocraților și bugetarilor, dar din contul celor ocupați în sectorul real al economiei. Altfel spus, în prezent, la 10 salariați din sectorul real al economiei avem 22!!! de persoane întreținute, dintre care 6 sunt bugetari iar restul 16 pensionari. Cum s-ar zice am ajuns…

Evident se cere de făcut ceva. Dar ce?

Eu propun trei acțiuni aproape imposibil de realizat:

  1. Includerea persoanelor auto-angajate în sistemul de asigurări sociale. Conform datelor oficiale pe lângă populația oficial angajată, mai avem 380 mii persoane, ocupate în economie, fără careva contracte de muncă și fără poliță de asigurare socială. Ei constituie peste 50% din numărul salariaților din economie. Aproape nimeni din ei nu-și procură poliță de asigurare. Unul din motive este inechitatea și inegalitatea cu cei care lucrează oficial. Contribuțiile celor angajați oficial diferă enorm în dependență de salariul primit. Iar pentru cei care activează pe cont propriu statul oferă un sistem extrem de rigid de asigurare, unic pe întreg teritoriul republicii. În astfel de condiții, o persoană auto-angajată dintr-o zonă rurală este obligată să achite o poliță de asigurare socială de cel puțin 2 ori mai mare decât un salariat din satul lui. Este imperativ să implementăm minim 3-4 trepte de poliță de asigurări sociale, pornind de la salariul minim garantat până la salariul mediu pe țară. Paralel, să înăsprim pedeapsa pentru cei care evită să se asigure. Scopul ideal ar fi să includem pe toți cei 380 mii în sistemul de asigurări sociale, sau cel puțin 50-80 mii în următorii 2-3 ani. Această acțiune ca impact financiar, este de câteva ori mai mare decât propunerea Guvernului de a mări vârsta de pensionare.
  2. Reducerea ponderii salariilor în plic. E o problemă veșnică a Moldovei. Majoritatea celor angajați, primesc o parte considerabilă de venit în plic, neoficial, fără a contribui la sistemul de asigurări sociale. Nici un guvern nu a reușit să identifice o măsură eficientă de luptă cu acest fenomen. Oamenii de afaceri propun un mecanism de stimulare economică de legalizare a salariilor. Companiile care majorează cu 10-20% fondul de salarizare per angajat să primească pentru 2-3 ani reduceri la plata contribuțiilor sociale. Nu este cel mai ideal mecanism de combatere a salariilor în plic, dar de altul mai bun nu am auzit.
  3. Crearea locurilor de muncă. Știu că nu descopăr America cu această propunere, dar este o acțiune prioritară. Suntem unica țară de pe glob, unde numărul salariaților din sectorul real al economiei este mai mic decât numărul celor care lucrează peste hotarele țării. Avem oficial angajați doar 1/3 din populația de vârstă aptă de muncă. Dacă am repeta performanța țării vecine în atragerea investițiilor străine în economie, atunci, raportat la realitățile noastre ar trebui să avem câte 25 mii de locuri de muncă noi create pe an. De ce nu se întâmplă acest lucru? E o altă temă de discuție.

Efectul acestor politici ar avea un impact financiar incomparabil mai mare decât toate reformele sistemului de pensionare propuse în prezent de Guvern. Dar…,

În concluzie, avem două posibilități: ori atragem în sistemul asigurărilor sociale mai multe persoane, ori pe cei care deja plătesc îi forțăm să plătească/contribuie mai mult. Boul care trage este bătut mai tare (proverb românesc).