Statistici dramatice: Trei factori care determină scăderea continuă a numărului de studenți în universități

În anul academic 2019/20 urmărim aceeași tendință din ultimii 13 ani de reducere a numărului de studenți. Astfel, în acest an numărul lor a atins cota minimă din ultimii 24 de ani de 56,8 mii de studenți cu 3,8 mii mai puțin decât acum un an. Am ajuns la nivelul anului 1995/96 când de fapt a început creșterea accelerată a numărului de studenți în Moldova.

Aceeași tendință de diminuare a numărului de studenți se urmărește și pe malul Stâng al Nistrului. Doar că în Stânga Nistrului acest proces a început cu 3-4 ani mai târziu și afectează în cel mai mult învățământul privat. În stânga Nistrului numărul maxim de studenți a fost atins cu doi ani mai târziu decât în Dreapta Nistrului în anii 2008/09, când numărul de studenți s-a ridicat la 19,2 mii persoane. În prezent în Stânga Nistrului numărul de studenți s-a redus până la 10,8 mii persoane cu 0,8 mii mai puțin decât în anul precedent. Reducerea din ultimii 4 ani a numărului de studenți din Stânga Nistrului are loc exclusiv din instituțiile private de învățământ. Dacă în 2008/09 ponderea studenților în învățământul privat din Stânga Nistrului era de 32%, atunci în prezent ponderea lor a ajuns la doar 10%. Cel mai probabil în 2-3 ani învățământul privat superior din Stânga Nistrului va dispărea.

În Moldova noi asistăm nu doar la reducerea numărului de studenți din universități, dar și la scăderea ponderii lor în societate. Astfel numărul de studenți la o mie de locuitori s-a redus de 1,8 ori de la 39 de studenți la 1.000 de locuitori, până la 21,3 studenți.

Reducerea numărului de studenți din instituțiile superioare de învățământ are loc sub influenta a 3 factori de bază:

  1. Reducerea dramatică a numărului de copii din Republica Moldova. Astfel în ultimii 13 ani numărul de copii de vârsta universitară s-a redus cu circa 150 mii persoane de al 364 mii în 2006/07 la circa 210 mii în prezent.
  2. Scade numărul de copii care decid să meargă într-o instituție superioară de învățământ. Aici statul trebuie să intervină cu soluții alternative educaționale pentru tineri. Soluția este învățământul dual astfel, ca tinerii să obțină o profesie în alte forme educaționale.
  3. Plecarea tinerilor la studii peste hotare. În condițiile când conform ultimilor 3 sondaje IDIS Viitorul, peste 70% din părinți declară că nu văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova nu este de mirare că mulți din ei decid să meargă la studii peste hotare. Aici se adaugă și percepția că studiile superioare din Moldova sunt de o calitate îndoielnică.       

În opinia noastră statul nu trebuie să ignore aceste tendințe clare din învățământul superior. Pentru aceasta el trebuie să regândească tot ce înseamnă politicile sale în acest domeniu. Să concentreze resursele bugetare pentru domeniile prioritare în special: pregătirea specialiștilor pentru sectorul bugetar și ramurile strategice ale economiei naționale.

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare în următoarele 6 luni

180730_CAUTAM-ALTA-TARA-620x264

Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că în acest an fiecare al 5-lea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele 6 luni cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al 6-lea moldovean.

Dacă anul trecut tinerii era grupul cu cele mai mari intenții de plecare, 28% față de cei cu vârstă mijlocie 17%, atunci în acest an situația sa schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare cu 30%, însă a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara. Astfel în rândul persoanelor cu vârstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%.

Din persoanele apte de muncă anul acesta 24,4% sau fiecare a 4-a persoană intenționează să plece în următoarele luni comparativ cu 19,9% sau fiecare a 5-a persoană în 2017.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie – 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

180730_Migratia