Comunicat: Moldovenii țin în bănci, la depozite fără dobândă, aproape 23 de miliarde de lei și ratează anulal 940 de milioane de lei venituri

Preluat de pe IDIS Viitorul

Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.

200701_Depozite_01

Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei. Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.

Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.

200701_Depozite_02

Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:

1. Educația financiară slabă și atenție scăzută la administrarea depozitelor în bănci;

2. Neîncrederea în sistemul bancar și frica de a plasa banii sub formă de depozite la termen;

3. Cardurile bancare, care au devenit omniprezente. Majoritatea cetățenilor primesc veniturile pe carduri bancare. Ei nu scot imediat banii, cum procedau câțiva ani în urmă, dar nici nu-i schimbă la depozit la termen. De fapt, băncile sau transformat în portofelul moldovenilor, unde permanent sunt 5-7 miliarde de lei, banii de buzunar ai moldovenilor. Bani care nu le aduc venituri, dar nici nu pot fi investiți de bănci. Vedem acești bani în statisticile BNM, dar nu avem mare folos de la ei.

Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.

„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.

Deputați CDU susțin forțele autentic europene din Republica Moldova

Mai mulți deputați creștin-democrați (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel, au dorit să se informeze în regim on-line despre evoluțiile la zi în Republica Moldova, invitându-l pe cunoscutul economist Veaceslav Ioniță, să relateze starea de lucruri din economie, investițiile germane, politicile guvernului în sectorul sănătății publice și implementarea Acordului de Asociere UE-RM.
De mai mulți ani, Veaceslav Ioniță reprezintă o sursă consistentă de informații pentru deputații europeni.
Deputatul Joachim Pfeiffer, Membru marcant al CDU și negociator din partea CDU la formarea mai multor coaliții de guvernare în Germania, cu începere din 2005, alături de deputatul CDU, Nikolas Lobel, au cerut date pentru a cunoaște cât de grav este afectată RM, în contextul pandemiei. Reprezentanții CDU sunt îngrijorați de lipsa de progres al guvernului RM în ceea ce privește condițiile formulate de Comitetul Comun de Cooperare pentru Implementarea Acordului de Asociere, din 15 februarie, 2020.
Deputații CDU au susținut că, ”Germania a fost și rămâne cel mai fidel partener vestic pentru RM, pregătit să ofere tot sprijinul necesare pentru ca RM să se integreze în UE. Astăzi, în RM, există cca 400 companii germane, care au creat și menționat peste 12 mii locuri de muncă în ultimii 10 ani, care asigură cca 1/3 din toate exporturile RM, în special în domeniul industriilor automobilistice.
Germania este direct interesată ca RM să fie bine guvernată, cooperând punctual și responsabil cu UE, pentru că doar în în acest fel rezultatele înregistrate după 2014 vor putea fi consolidate și întărite.
În acest moment, deputații CDU au solicitat mai multe informații despre cum pot depăși partidele parlamentare impasul în care s-a ajuns în ultimele săptămâni. Deputatul Nikolas Lobel s-a interesat în mod special care-s soluțiile politice concrete pentru a depăși izolarea, în care din păcate se găsesc relațiile externe ale RM. Domnia Sa a reiterat suportul pentru cetățenii RM și, în special. pentru liderii naționali, Andrei Năstase, Maia Sandu și Igor Munteanu, care pot face o diferență în recuperarea democratică a RM și depășirea responsabilă a condiționalităților neonorate.
Joachim Pfeiffer a cerut să transmită un mesa publicului din RM, susținând că anume crizele întăresc caracterele și principiile, iar beneficiile pe termen scurt pot provoca daune majore. Celor trei lideri, Năstase, Sandu și Munteanu, deputații germani le-au transmis să fie principiali, pro-activi, fără a evita să-și asume răspundere pentru ce se întâmplă în țară. Nimeni nu va schimba RM dacă nu o veți face voi.

200528_Germania_01
On-line conferință: Joachim Pfeiffer deputat CDU, Germani, Veaceslav Ioniță expert economic, Moldova

200528_Germania_02

În ajunul crizei, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei

În luna martie 2020, volumul creditelor din economie au atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asocviații de econmii și împtrumuturi.

200422_Credite_01

Precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile domnau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.

Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de creditre s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.

Apoi urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.

În prezent Moldova are toate șanse să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:

1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;

2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;

3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori diținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020 cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultatre de plată;

4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.

Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.

Harta salariilor din Republica Moldova: În dreapta Nistrului câștigul lunar e cu 50% mai mare față de stânga Nistrului

Cele mai dramatice schimbări în remunerarea muncii în Transnistria s-au petrecut în ultimii patru ani. Astfel, în 2015 salariul mediu din Transnistria era cu 40% mai mare decât în partea dreaptă a Nistrului. Iar în 2019 situația s-a inversat, deja în dreapta Nistrului salariul a ajuns cu 50% mai mare decât în stânga Nistrului.

200109_Salariul_mediu

Pe parcursul a 20 de ani cu mici excepții salariul mediu pe ambele maluri ale Nistrului era la același nivel. Totul a început să schimbe după anul 2013, când pretinsele autorități din Transnistria au decis menținerea artificială a cursului valutar. Pe de o parte acest lucru a îmbunătățit condițiile salariale ale angajaților, unde salariul a crescut mult mai rapid decât în dreapta Nistrului. Însă menținerea artificială a cursului valutar în Transnistria s-a realizat din contul epuizării rezervelor valutare, care la începutul anului 2016 au atins o valoare negativă. Din acest motiv din 2016 banca centrală din Transnistria nu mai publică datele privind rezervele valutare, doar informează că ele continuă sa fi negative. Menținerea artificială a cursului valutar a lovit dur asupra exporturilor, care în cinci ani s-au redus cu 1/3 de la 700 mil USD în 2012 la 530 mil USD în 2016. În această perioadă am asistat nu doar la reducerea exporturilor dar și la scoaterea de capital din Transnistria. Menținerea artificială a cursului valutar și salariile majorate din Transnistria au fost plătite din contul exportatorilor, ceea ce ia forțat pe mulți să scoată capitalul.

În 2016 după ce banca centrală din stânga Nistrului a epuizat toate rezervele valutare a fost nevoită să deprecieze rubla transnistreană, care în doi ani s-a depreciat cu 70% față de Leul moldovenesc. Această depreciere dramatică a lovit puternic asupra bunăstării populației și a salariului, care recalculat în lei a înregistrat o reducere de 50% în doar doi ani.

Însă această măsură nu a fost suficientă, din acest motiv banca centrală din Transnistria a fost nevoită să înăsprească politica valutară din regiune, obligând agenții economici să vândă o parte din veniturile valutare.

În anul 2019 în lipsa rezervelor valutare, banca centrală din Transnistria a luat iarăși o decizie riscantă de a menține cursul valutar. Pe de o parte această decizie a îmbunătățit situația cu remunerarea muncii din regiune, care după doi ani de cădere dramatică a înregistrat o creștere în 2019. Pe de altă parte, această creștere a salariului cade pe umerii exportatorilor, care și așa nu și-au revenit încă după precedenta menținere artificială a cursului valutar.

De fapt, pretinsele autorități din stânga Nistrului sunt într-o situație destul de complicată: au un pacient, economia locală într-o stare gravă, iar unciile instrumente de intervenție sunt ciocanul într-o mână și toporul în alta. Dilema este care din aceste două instrumente să le utilizezi pentru a ridica pacientul în picioare.

Cel mai probabil în 2020 banca centrală din Transnistria va fi nevoită să permită deprecierea ușoară a rublei locale cu nu mai puțin cu 10-15%.

Lecția din stânga Nistrului este simplă: populismul nu ține mult, iar într-un final pentru populismul autorităților plătesc oamenii cu veniturile lor.

În 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei

În ultimii 20 de ani Moldova a beneficiat de un suport financiar extern în mărime de 37,8 miliarde lei, dintre care 56% sau 21,3 miliarde lei sub formă de granturi și 16,5 miliarde lei creșterea netă a împrumuturilor externe. Tot în această perioadă cheltuielile Bugetului de Stat au constituit 388 miliarde lei, iar 9,7% au fost acoperite din sursele externe, mai exact 5,5% din granturi și 4,2% din împrumuturi. Astfel fiecare al 10-lea leu cheltuit de Guvern în ultimii 20 de ani a fost din surse externe.
191118_Suport_Financiar_Extern_01

Luăm granturi că să întoarcem împrumuturi
În opinia mea o perioadă interesantă este 2001-2006, când suportul extern în Bugetul de stat a fost ZERO, dar cu o nuanță interesantă. În această perioadă noi am obținut 1,4 miliarde lei sub formă de granturi și totodată am redus datoria externă a Moldovei cu 1,34 miliarde lei. De fapt am luat granturi pentru a întoarce împrumuturile externe.

Doar granturi fără împrumuturi
Anii 2007-2008 sunt anii când Moldova s-a bucurat de un suport extern în mărime de 2,2 miliarde lei, dintre care 93% sau 2,04 miliarde lei a fost sub formă de granturi. Amintim că această perioadă a fost precedată de angajamentele pro-europene ale guvernării de atunci și suportul european nu a întârziat să vină.

Buget menținut de suportul extern
Criza din 2008 a lovit puternic Republica Moldova și fără un suport extern ar fi fost imposibil onorarea obligațiilor Guvernului față de cetățeni. În anul 2010 cheltuielile Bugetului de Stat în proporție de 24% au fost acoperite din surse externe. Este mărimea record a suportului financiar extern, fiecare al patrulea leu cheltuit de Guvern a provenit din Granturi sau împrumuturi externe.

Epoca de Aur a suportului extern
Perioada 2011-2014 poate fi considerată epoca de aur a suportului financiar extern. Moldova a beneficiat de 13,1 miliarde lei suport extern, dintre care 71% sau 9,34 miliarde lei sub formă de granturi și doar 3,76 miliarde lei sub formă de împrumuturi. În anul 2014 Granturile au atins nivelul record de 3% din PIB, indicator de 2,5 ori mai mare decât media în toți cei 20 de ani. Apropierea de Uniunea Europeană și disponibilitatea UE de a ne ajuta se vede foarte clar în graficul atașat la articol.

Epoca împrumuturilor
După jaful bancar din 2014 și prestația proastă a autorităților în recuperarea banilor furați, autoritățile Moldovei și-au pierdut credibilitatea față de partenerii externi, iar în perioada 2016-2017 suportul extern a fost dominat de împrumuturi. Astfel Moldova a beneficiat de un suport financiar extern de 9,6 miliarde lei, dintre care 75% sau 7,2 miliarde lei sub formă de împrumuturi și doar 2,4 miliarde lei sub formă de granturi.

Izolarea Moldovei pe plan extern
În istoria Moldovei perioada 2018-2019 va fi descrisă ca perioadă de izolare financiară și politică externă. Suportul financiar extern până în septembrie 2019 se ridică la doar 1,37 miliarde lei, cea ce constituie 1,5% din cheltuielile Bugetului de Stat, valoare minimă de după 2008. Este perioada când Moldova nu poate accesa nu doar granturi dar și împrumuturi externe. Sper foarte mult că acest blocaj extern va fi depășit cu succes în perioada imediat următoare.

Moldova fără suport extern poate supraviețui, dar nu se poate dezvolta
Poate Moldova să supraviețuiască fără suport financiar extern? De supraviețuit da, de dezvoltat nu.
În lipsa uni suport financiar extern Guvernul poate să-și onoreze obligațiile sale sociale, salariale și de întreținere curentă a instituțiilor. Însă acest lucru se realizează din contul investițiilor în infrastructură. Altfel spus toți banii îi ”mâncăm” și ne distrugem infrastructura. Drept ilustrație voi da Fondul Rutier.
191118_Suport_Financiar_Extern_02
În strategia noastră de dezvoltare a drumurilor naționale Moldova s-a bucurat de un suport financiar extern, dar și sa obligat să aloce 80% din accize pentru drumuri. Această obligațiune noi am îndeplinit-o doar 3 ani de zile (2012-2014), apoi am redus cota defalcată de 2,5 ori până la 32% în loc de 80%. Drept consecință în 5 ani de zile am ”mâncat” 5,1 miliarde lei, bani care conform legii trebuiau să fie direcționați către drumuri. Doar în 2019 Fondul Rutier va obține cu 1,63 miliarde lei mai puțin decât prevede cadrul legal existent și angajamentele noastre față de partenerii externi. Tot în această perioadă suportul extern conform strategiei elaborate împreună cu parteneri noștri trebuia să fie în mărime de 12 miliarde lei, iar în realitate noi am obținut doar sume nesemnificative.
Deci în 5 ani de zile noi am lipsit infrastructura rutieră de 17 miliarde lei investiții, dintre care 5,1 miliarde i-am sustras pentru plata pensiilor și salariilor.
Pe alte capitole investiționale situația este la fel. Deci fără suport financiar extern Moldova este nevoită ca toți banii destinați dezvoltării infrastructurii să-i sustragă pentru plăți sociale.

Restabilirea relațiilor cu partenrii extern și buna guvernare sunt prioritățile de bază ale fostei, actualei și viitoarei guvernări
Fără de această Moldova nu are nici o șansă să scape de eticheta celei mai sărace țări din Europa.

Avuția moldovenilor se ridică la 36,8 miliarde USD cu 1 miliard USD mai mult decât acum 5 ani în urmă

Avuția globală este calculată și estimată de muți ani de zile de diverse centre de cercetare. Am considerat oportun să calculez avuția moldovenilor reieșind din datele publice disponibile și estimările mele în calitate de economist. Este prima încercare, unde m-am străduit să introduc principalele elemente care formează avuția populației ținând cont de analizele internaționale.. Sper să fie interesant.

În 2019 avuția moldovenilor se ridică la 36,8 miliarde USD, iar peste 62% din totalul avuției îl constituie locuințele, care însumează 22,8 miliarde USD. Mai mult de jumătate din valoarea locuințelor sau 12,7 miliarde USD este concentrată în mun. Chișinău.
După locuințe urmează construcțiile comerciale care valorează circa 5,3 miliarde USD. Astfel construcțiile rezidențiale și comerciale reprezintă 76% din totalul avuției moldovenilor.
Depozitele bancare constituie 3,7 miliarde USD, apoi urmează terenurile agricole cu 3,4 miliarde USD și finalizează lista avuțiilor capitalul acționar, care constituie doar 1,6 miliarde USD.
191105_Avutia_01
Pe plan global avuția omenirii este estimată la 372 trilioane USD, dintre care locuințele valorează 162 trilioane USD sau 43%, față de 62% în Republica Moldova.
Avuția medie a unui moldovean este de 13,7 mii USD, cea ce este de 3,6 ori mai puțin decât media globală care se ridică la 50 mii USD per locuitor al planetei.
Dacă raportăm al PIB, avuția moldovenilor tot este mai mică decât media globală. Astfel avuția globală în prezent este de 4,9 ori mai mare decât PIB-ul glob. în Moldova avuția este de doar 3,2 ori mai mare decât PIB-ul.
Dacă ne uităm în profil teritorial, atunci avuția unui locuitor al or. Chișinău depășește 34 mii USD cea ce este de aproape 5 ori mai mult decât a locuitorilor din afara Chișinăului, care dețin o avuție medie de circa 7,2 mii USD.
191105_Avutia_02
Evoluția avuției moldovenilor din ultimii 5 ani observăm o creștere cu 1,7 miliarde USD a valorii locuințelor și o scădere semnificativă a Depozitelor bancare. De fapt depozitele bancare în 2014 constituiau 65,4 miliarde lei egal cu volumul lor din 2019 când ele au ajuns la 66 miliarde lei. Cea ce a influențat scăderea lor este deprecierea leului moldovenesc față de USD de la 14 lei/USD în 2014 la 17,75 lei/USD în 2019.
Tot cursul valutar a influențat negativ și capitalul acționar, care în lei s-a majorat de la 26,8 miliard lei în 2014 la 28,5 miliarde lei în 2018, dar deprecierea leului moldovenesc a diminuat capitalul acționar cu 300 milioane USD. Capitalul acționar în Moldova este foarte mic comparativ cu media globală datorită pieței foarte slabe. În condițiile dezvoltării pieței de capital, sau crearea de platforme comune cu țările din regiune capitalul acționar din Moldova poate înregistra creșteri spectaculoase de 2-3 ori în perspectiva câtorva ani de zile.
În concluzie, avuția moldovenilor ca și avuția restului populației de pe glob este bazată în primul rând pe locuințe apoi pe alte construcții nelocuibile. De fapt industria construcțiilor este principala ramură, care formează avuția unei națiuni.

Iarna blândă și tarifele mai mici, mi-au redus în 2018 factura la gaz de 1,7 ori comparativ cu 2016

În 2016 factura pentru gazul natural a fost de 13.300 lei pentru întregul an, iar in 2018 de doar 7.900 lei sau cu 5.400 lei mai puțin decât acum doi ani în urmă. Aceasta reducere se datorează câtorva factori:

IARNA BLÂNDĂ.

Datorită iernii mai blânde consumul de gaz in 2018 a fost cu 27% mai mic decât în 2016, cea ce mi-a adus economii de 1.600 lei sau 30% din toate economiile pentru factura la gaz.

Tarifele mai mici la gazul natural mi-au adus economii de 3.800 lei, iar ele sau redus sub influența a altor doi factori.

APRECIEREA VALUTEI NAȚIONALE.

In doi ani leului sa aprecia față de USD cu peste 18%. Această apreciere se datorează cetățenilor noștri care au trimis din ce în ce mai mulți bani acasă. Surplusul de valută pe piața valutară în această perioada a fost de peste 700 milioane USD, cea ce a dus la aprecierea leului. In rezultat acest factor mi-a adus economii de 1.300 lei la factura de gaz sau 25% din toate economiile din 2018.

SCĂDEREA PREȚULUI LA PETROL

Prețul la gazele naturale livrate Moldovei sunt direct dependente de prețul la petrol pe piața internațională. La noi autoritățile au “uitat” să reducă prețurile atunci când prețul la petrol pe piețele Internationale sau redus de aproape 3 ori. Dar bine că și-au amintit măcar acum în ajun de alegeri 🙂 Datorită conjucturii Internationale favorabile la prețul petrolului. Am economisit la factura 2.500 lei in acest an, sau 45% din toate economiile.

O singură întrebare mă frământă: unde au dispărut banii economisiț? 

Mierea moldovenească – noua vedetă a exporturilor. Livrări pe piața comunitară de 14 milioane USD

Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă și entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele trei ingrediente necesare pentru apariția unei noi ramuri de export în Moldova: Mierea de Albini.
miere

Mierea de Albini niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual.

Totul s-a schimbat odată cu liberalizarea comerțului cu UE și suportul din partea Guvernului SUA a apicultorilor noștri. În ultimii ani exporturile au crescut de zece ori ajungând la 14 milioane USD anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 80% din exporturile noastre.
miere3

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice.

Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de Albini Ecologică.

Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să  majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

180910_01

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

180910_02

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

180910_03

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

180910_04

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Ce urmează

Cel mai probabil rata rezervelor obligatorii, fără precedent, este una de scurtă durată. Opinia noastră se bazează pe câteva argumente: 1) În prezent s-a accelerat cererea de valută din partea persoanelor juridice, pe fundalul stabilizării ofertei din partea persoanelor fizice. Acest lucru va scădea din presiunea asupra leului exercitat pe piața valutară. 2) Cel mai probabil după 5 ani de cădere continuă a activității de creditare a economiei de către sectorul bancar în a doua jumătate a anului 2018 vom asista la o ușoară creștere a creditării, cea ce va reduce din excesul de lei în sistemul bancar 3) În ajun de alegeri anticipăm o temperare a ritmului de creștere a depozitelor în lei în sistemul bancar, fapt care iarăși va reduce din presiunea existentă. Dacă acești 3 factori se for accentua în luna septembrie – noiembrie, atunci cel mai probabil BNM va revedea în scădere rata rezervelor obligatorii în perioada imediat următoare.

Un aspect care urmează de a fi investigat

Cea ce urmează de investigat este cine sunt cei care creează exces de valută pe piața valutară și exces de lei pe piața financiară. Situația din prezent amintește perioada 2006-2009, când am asistat la același tablou, intrări de valută în țară, surplus de lichidități și procurări masive de valută în preajma alegerilor. Atunci BNM a consumat 1/3 din rezervele sale valutare.

Suplimenta pentru analiza noastră cele 3 bănci lichidate (BEM, BS, UB) ne-au oferit o informație utilă pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în sistemul bancar moldovenesc. Astfel, mai mult de jumătate din depozite din acele 3 bănci erau deținute de mai puțin de 8 mii de persoane, mărimea media a depozitelor cărora era de 500 mii lei. Piața financiară și valutară este opacă, concentrată și dependentă de un număr restrâns de persoane.

Comportamentul jucătorilor pe piața valutară și a depozitelor bancare nu seamănă a comportamentului unui gasterbeiter, care aduce valută acasă o schimbă în lei și o depune în bănci. Cel mai probabil avem de afacere cu un grup restrâns de persoane, care intervin pe piața valutară și cea bancară, iar comportamentul lor seamănă cu investitorilor care sunt siguri de recuperarea investiției.

Cine și câți sunt cei care joacă piețele noastre valutare și financiare trebuie să fie subiect de investigație nu doar a BNM, dar și a altor structuri ale statului. Acest apel l-am făcut în atât 2007 cât și acum în 2018.

 

Anul acesta comerțul extern al Moldovei va înregistra cele mai multe recorduri

Dacă nu se va întâmpla nimic extraordinar, atunci:
1. Prima dată exporturile vor depăși 3 miliarde USD
2. Prima dată importurile vor depăși 6 miliarde USD
3. Prima dată exporturile spre UE vor depăși 2 miliarde USD.
4. Exporturile spre România prima dată vor depși 750 milioane USD, cel mai mare volum exportat vre-o dată de Moldova într-o careva țară.

Despre toate acestea săptămâna viitoare, iar azi doar un grafic.

180908_Export_Tari
Exporturile în ultimii 3 ani înregistrează creștere de peste un miliard de USD. De fapt cel mai mult au crescut în 2017-2018.
Această creștere în proporție de 55% este asigurat de 3 țări: România, Italia și Germania.

Dacă exceptăm Italia, Germania, Polonia și Turcia, atunci exporturile spre România au crescut mai mult decât la restul țărilro din lume.