TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

Pe data de 20 mai în cele mai mari două orașe din Moldova, mun. Chișinău și mun. Bălți vor avea loc alegeri locale.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste două municipii pentru țara noastră, am selectat TOP-10 date statistice, care sunt oferite cu mare amabilitate de Biroul Național de Statistică.

Știați că în aceste două municipii ….

1.       Este concentrată peste 75% din activitatea economică a țării

Astfel din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, mun. Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți 16 miliarde lei sau puțin peste 6%.

Ionita_Chisinau_Balti_01

 

2.       Aici activează aproape 70% din salariații oficial angajați în economia națională

Din totalul d e 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt angajați în mun. Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_02

3.       Aici sunt plătite peste 75% din totalul salariilor oficiale

Din cele 18,3 miliarde lei salarii oficial plătite, 12,3 miliarde lei sau

Ionita_Chisinau_Balti_03

4.       Aproape 80% din comerțul cu amănuntul este realizat în aceste 2 municipii

Ionita_Chisinau_Balti_04

5.       Peste 80% din lucrările de construcții

Din totalul de 8,2 miliarde lei lucrări de construcții, peste 6,3 miliarde lei sau 77% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 0.3 miliarde lei sau 3,7% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_05

6.       Salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei pe restul teritoriul țării salariul mediu este de doar 4.000 lei.

Ionita_Chisinau_Balti_06

7.       Peste 70% din investiții

Din cele 19,7 miliarde lei investiții în active materiale pe termen lung 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_07

8.       Cheltuielile de consuma ale populației din mun. Chișinău sunt cu 60% mai mari decât în restul țării

În mediu locuitorii dinafara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți acest indicator este cu 16% mai mult și constituie  2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare.

Ionita_Chisinau_Balti_08

9.       Mărimea medie a pensia în mun. Chișinău este cu 42% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% decât restul cetățenilor.

Ionita_Chisinau_Balti_09

10.   Peste 55% din totalul capacităților de primire turistică.

Ionita_Chisinau_Balti_10

Deja singuri decideți cât de mare este miza acestor alegeri locale anticipate

Advertisements

Turism rural: Moldovenii ”cuceresc” pensiunile din țară

Turism_Rural

Conform datelor furnizate recent de Biroul Național de Statistică în ultimii doi ani avem o creștere spectaculoasă a Turismului Rural (numărului de turiști care vizitează Pensiunile Agro, Eco, Rurale din țară). Numărul lor anual este de 2 ori mai mare decât media anuală din precedenții zece ani. Cel mai probabil în 2017 v-om înregistra o ușoară scădere comparativ cu 2016, totuși numărul de turiști care merg la odihnă în zonele rurale rămâne dublu față de perioadele anterioare.

tur1

Moldovenii, principalii clienți ai industriei Turismului Rural

Acum 15 ani, când primii entuziaști au început dezvoltarea turismului rural toți ne gândeam la europenii, care v-or veni la noi să vadă viața de la țară. În primii ani așa și era, însă mai apoi s-a văzut că moldovenii stabiliți în orașe duc dorul vieții de la țară. În prezent 85-90% din turiștii care merg în Pensiuni rurale sunt moldovenii, care fug de zgomotul orașului și vor să-și reamintească de copilăria de la țară. Pentru ei trebuie de gândit atât zonele de odihnă, cât și strategiile publicitare din domeniul Turismului Rural.

tur2

Turismul Rural de la odihnă programată la escapadă de 1-2 zile.

În primii ani de activitate a Pensiunilor Agro, Eco, Rurale clienții lor erau persoanele care veneau în vacanță de 7-10 zile. În prezent Turismul Rural este mai degrabă o escapadă de 1-2 zile, pentru locuitorii din orașe. Turismul Rural nu concurează cu alte forme de odihnă și turism ale moldovenilor sau străinilor. Oamenii care vin la Pensiuni, de regulă, sunt cei care își organizează o mini-vacanță suplimentară la vacanța de bază. Mai mult, cercetările aprofundate sper să confirme ipoteza noastră că majoritatea celor care vin sunt clienți permanenți. Deci, strategia de dezvoltare a Turismului Rural, trebuie să se axeze pe creșterea bazei numerice de clienți. Iar odată venit el devine clientul fidel și permanent al Turismului Rural.

tur3

Turismul Rural un turism de vară.

Rata de ocupare în Pensiunile Agro, Eco, Rurale este sub 20% anual, un nivel destul de scăzut, care prin eforturi comune a operatorilor din industrie trebuie ridicat cel puțin la nivel de 30%.

Punctul vulnerabil al Turismului Rural este factorul sezonier. Astfel în perioada de vară gradul de ocupare a Pensiunilor ajunge la 40%, un nivel acceptabil pentru o afacere în domeniul dat, dar în perioada de primăvară indicatorul scade de două ori ajungând la doar 20%. Însă o adevărată problemă este perioada toamnă-iarnă când ocuparea pensiunilor este de doar 7-11%. Pensiunile noastre nu au dezvoltat încă un concept de odihnă menit să atragă vizitatorii pe timp de iarnă. Aceasta trebuie să fie una din preocupările de bază a celor care doresc să promoveze Turismul Rural în Moldova.

tur4

Concluzii

  1. Turismul Rural este ramura cu cele mai bune perspective de dezvoltare în Moldova
  2. Principalii clienți pe termen lung sunt moldovenii stabiliți în orașe în mod special cei din Chișinău
  3. Turismul Rural este o formă complimentară de odihnă și nu concurează cu alte forme de odihnă selectate de moldoveni.
  4. Clienții de bază în Turismul Rural, sunt cei care decid să facă o escapadă de week-end sau o mini-vacanță de 1-2 zile
  5. În prezent Pensiunile noastre nu au o soluție de odihnă pentru timp de iarnă, fapt ce duce la pierderea a minim 15 mii de clienți anual

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică

 

Boom al achitărilor cu cardul: În doi ani moldovenii vor achita mai mult decât în 18 ani

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s

Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.

Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.

Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.

Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.

Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.

Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: https://veaceslavionita.wordpress.com/2017/09/11/volumul-operatiunilor-cu-cardul-in-2017-vor-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei/

cardbom

Aprecierea valutei naționale provoacă ratări enorme de venituri exportatorilor moldoveni

export_27396100_57014800

Astfel, în primele 8 luni ale anului exportatorii au ratat circa 1,7 miliarde lei venituri datorită aprecierii valutei naționale cu 12,4% de la 20,16 Lei/USD în decembrie 2016 la 18,14 Lei/USD în august 2017. Valuta națională continuă să se aprecieze și conform estimărilor noastre până la finele anului, exportatorii vor rata alte 2,3 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări totale de 4 miliarde lei în acest an.

ratari

Din ce motiv leul se apreciază?

În 2017 înregistrăm o creștere a întrărilor de valută în țară atât din remitențe cât și de la exporturi. Totodată, cererea de valută rămâne a fi scăzută. Importurile sunt cu peste un miliard USD mai mici decât maxima din 2014. Reducerea importurilor este cauzată de doi factori majori: 1) scăderea prețurilor pe piața mondială la resursele energetice, cea ce ne permite economii substanțiale de valută, 2) reducerea consumului atât a gospodăriilor casnice cât și a agenților economici.

Din ce cauză BNM nu intervine?

BNM a intervenit, procurările de valută sunt de 2 ori mai mari în acest an decât în 2016. BNM are procurate de pe piață peste 330 mil USD și va procura masiv și-n următoarele luni. Însă BNM nu poate accelera acest proces, deoarece și așa volumul de lei aflați în circulație este mult peste capacitatea economiei de a absorbi acești bani. BNM este între ciocan și nicovală și manevrează  în așa mod încât să nu permită aprecierea și mai puternică a valutei naționale pe de o parte și să nu creeze surplus excesiv de lei pe de altă parte.

Ce urmează?

Leu va continua să aibă poziții puternice până la finele anului, apoi cel mai probabil va înregistra începând cu primele luni ale anului 2018 o ușoară depreciere. Deprecierea va fi cauzată de doi factori: 1) scumpirea lentă a produselor energetice pe plan internațional 2) restabilirea consumului populației și înviorarea activității economice. Acești factori vor duce la creșterea cererii de valută și respectiv vor contribui la deprecierea lentă a valutei naționale.

Până atunci exportatorii noștri continuă să suporte pierderi, însă aceste pierderi parțial sunt compensate de avantajele avute în 2015-1016 atunci când am asistat la o depreciere puternică a valutei naționale. Deci vorbim mai degrabă de ratări de venituri, decât de pierderi.

Pentru cetățeni recomand calm și nici un fel de mișcări bruște legate de vânzarea/procurarea valutei.

Sursa: BNM.md, Statistica.md, estimări și prognoze personale

Drama operatorilor de telefonie: Explozia convorbirilor provoacă reducerea veniturilor

tel_0

Explozia convorbirilor în rețea se datorează utilizării tehnologiilor moderne, care oferă posibilitatea convorbirilor gratuite în cu o persoană din oricare colț al lumii.

Internetul mobil și telefoanele inteligente și-au făcut datoria. Anul acesta moldovenii vor vorbi în rețea 34,5 miliarde minute sau de 3 ori mai mult decât în anul 2014, an care pe drept poate fi considerat anul ”eliberării” de operatori de telefonie.

tel1

Telefonia fixă înregistrează scădere deja 10 ani consecutiv. Însă primii ani această scădere se datora creșterii accelerate a telefoniei mobile.

Din 2016 înregistrăm un fenomen mai nou: a început să scadă și volumul de minute vorbite prin intermediul telefoniei mobile. Acum operatorii de telefonie mobilă încep să simtă și ei cea ce a simțit cândva operatorul de telefonie fixă.

tel2

Noi vorbim mai mult, iar ei câștigă mai puțin. Piața telefoniei ca volum de bani încasați scade deja al șaptelea an consecutiv, cea ce este mai nou, pentru prima dată în 2016 au început să scadă veniturile și la operatorii de telefonie mobilă. Iar acest proces doar se va amplifica în următorii 2-3 ani grație tehnologiilor de comunicare și creșterii calității de conexiune la Internet.

Noile tehnologii ne fac mai vorbăreți, dacă 5 ani în urmă în mediu moldovenii vorbeau 10 minute pe zi, atunci în 2017 vom vorbi aproape de 4 ori mai mult sau 39,4 minute pe zi. Însă această creștere spectaculoasă se datorează exclusiv convorbirilor ”gratis” din rețea. Noi din inerție continuăm să mai vorbim prin intermediul rețelelor de telefonie fixă și mobilă, însă deja al 3 an la rând numărul de minute vorbite prin intermediul telefoniei tradiționale scade continuu.

tel3

De aici și se nasc frustrările operatorilor de telefonie atât fixă cât și mobilă. Ei înțeleg prea bine că acest ”coșmar” e doar începutul. Tehnologiile noi își îndeplinesc cu succes misiunea, iar comunicarea dintr-un lux al anilor 90 devine ceva obișnuit și fără mari costuri pentru consumatori.

 

Povara prostiei noastre, sau costurile şi efectele anti-reformei din 2003 (publicat 2003, ajustat și republicat 2004, reajustat și republicat 2017)

Rezumat

Anti-reforma din 2003 a provocat majorarea numărului de birocrați în teritoriu cu 11.776 persoane.

Peste 80% din această creștere s-a datorat majorării numărului reprezentanților Guvernului în teritoriu.

În același timp numărul mediu de funcționari în primării s-a redus cu 25% fapt ce a înrăutățit enorm funcționalitatea lor.

Creșterea numărului de funcționari pe fundalul reducerii masive a numărului populației a crescut povara administrativă pe cap de locuitor de 2 ori.

Pierderile anuale ale Bugetului Public, datorită umflării nejustificate a aparatului birocratic se ridică la 1,4 miliarde lei.

Fiecare zi de întârziere a reforme aduce pierderi bugetare de 4 milioane lei.

Grija falsă față de cetățeni

Efectele reformei administrativ-teritorială din 2003 au fost altele decât cele declarate în susținerea necesității reformei, iar impactul financiar negativ este fără precedent în scurta Istorie a Republicii Moldova

Principal teză a fost apropierea guvernării de către cetățeni. În realitatea am asista la umflarea aparatului Administrației publice centrale în regiunile țării, creșterea funcționarilor publici în structurile raionale și paralizarea activităților primăriilor prin reducerea numărului de funcționari în fiecare primăriei. Ori anume primăria este văzută ca autoritatea de bază la nivel local și se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației.

În urma reformei din 2003 numărul de funcțioanri a crescut cu 11.776 persoane, însă cel mai mult majorarea sa realizat din contul Structurilor desconcetrate ale guvernului (+62%), apoi ale celor raionale (+32%)

Primăriile, care au fost declarate ca prioritate în procesul de reformă și-au majorat numărul de angajați cu doar 11%. Aceasta în condiția când numărul de primării a crescut  cu aproximativ 40% de la 647 în 2003 la 898 primării în prezent. Numărul mediu de funcționari în primării sa redus cu 25% de la 11,4 persoane în 2003 la 9,2 în prezent. Drept consecință statele de personal în primării sunt incomplete, numărul de angajați nu permit autorităților locale să-și realizeze pe deplin competențele.

Reforme_01

Estimările noastre din 2003 se bazau pe necesitățile de creștere de personal, pentru asigurarea funcționalității sistemului la situația de până la reforme  în condițiile fărâmițării lui în raioane mici și primării mult mai mici decât până în 2003.

Însă Guvernul și-a majorat atât numărul de structuri în teritoriu, cât și numărul de personal mult peste estimările noastre. Pentru a compensa cumva acest exces de personal, guvernul a limitat numărul de angajați atât la nivel de raion cât și primării. La nivel de raion chiar dacă numărul de funcționari a crescut cu 1.325 persoane sau 32% sunt cu mult mai puțini decât minimul necesar conform estimărilor noastre. Iar cel mai mult au avut de suferit primăriile unde numărul de angajați în prezent este cu cel puțin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei funcționalități comparabile cu cea de până la 2003.

Noi scădem ei se înmulțesc.

Un alt aspect este lipsa oricărei corelații dintre numărul funcționarilor și numărul populației. De fapt corelația există numai că invers. Numărul populației scade continuu iar cea a funcționarilor crește nestingherit.

Astfel în această perioadă, conform datelor a două recensăminte a populației numărul de cetățeni din Moldova s-a redus cu circa 385 mii. Tot în această perioadă conform Centrului de Cercetări Demografice peste 600 mii de cetățeni s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare.

Aparent paradoxal dar la o reducere cu 40% a numărului de locuitori real existenți în țară, numărul birocraților din teritoriu a crescut cu aproape 45%.

Reforme_02

Astfel numărul lor pe capul nostru a crescut de 2 ori de la 7,9 funcționari la 1.000 de locuitori până la 16,1. Campion la acest capitol sunt serviciile guvernului din teritoriu.

Cât ne costă ”fericirea”

Actualizat la ziua de azi costurile suplimentare de menținere a acestui aparat umfalt de funcționari pentru 14 ani de funcționare de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Suma anuală excesivă plătită pentru cei 11.776 funcționari în plus se ridică la 1,4 miliarde lei anual. Am ieșit din considerentele că costul unui funcționar sunt de 120 mii lei anual, 100 mii lei costurile legate de retribuirea muncii și plăților aferente în bugetele de asigurare socială și medicală, iar 20% restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar, cum ar fi birou, lumină, căldură, consumabile, etc.

Reforme_03

Campion la pierderi este Guvernul, care datorită umflării aparatului său din teritoriu pierde anual peste 1,1 miliarde lei.

În loc de concluzie

Avem un sistem de administrare care a provocat disfuncționalitate la nivel de primării, a umflat numărul de funcționari a structurilor guvernamentale cu costuri exagerate și capacități ale primăriilor de a-și organiza activitatea internă mult mai slabă decât până în 2003.

Toate aceste majorări au avut loc pe fundalul crizei demografice și economice, când numărul populației a scăzut la un nivel fără precedent în istoria țării.

Sarcina primordială a guvernului este să-și optimizeze la maxim structurile sale în teritoriu. Este necesar de redus numărul de funcționari cel puțin cu 40%.

Apoi este necesar împreună cu autoritățile publice locale de purces la reforma sistemului de organizarea a autorităților locale, având drept scop creșterea capacității de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății.

Resurse:

  1. Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
  2. HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016
  3. RAPORT CU PRIVIRE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC pentru anul 2014
  4. Costurile pentru un funcționar le-am estimate în baza Notei informative a Ministerului Justiției la proiectul de buget pentru anul 2016

Volumul operațiunilor cu cardul în 2017 vor atinge suma record de 47 miliarde lei

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s (2)

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 milioane carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean.

Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcați de o creștere rapidă a operațiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operațiunilor abia de depășea 200 milioane lei, cea ce raportat la PIB reprezenta doar 1,1%. Au urmat alți cinci ani de creștere accelerată a peții cardurilor bancare, care în 2007 la 10 ani de la implementare a ajuns la 8,2 miliarde lei cea ce reprezenta deja 15,3% din PIB.

În 2017 volumul plăților cu cardul bancar conform estimărilor noastre vor înregistra cifra record de 47 miliarde lei o creștere față de anul precedent cu circa 30%, ceea ce înseamnă că moldovenii trec de la salariul în plic la remunerarea pe card.

Însă cardul chiar dacă a intrat puternic în viața moldovenilor, el totuși încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri cardurile bancare sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate sau mutat la bancomate. Cetățenii noștri vor achita cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiți, restul sunt scoși de la bancomat iar achitările se fac după tradiția cash în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă și cultura financiară slabă, precum și sărăcia populației marea majoritate a cărora se deservesc la piețe, unde achitările cu cardul lipsesc.

Totuși situația se îmbunătățește an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va crește cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în acest an. Această creștere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei.

Atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu pe gratis. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianți un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.

Achitarea cu cardul este convenabilă pentru toți:

  1. Statul câștigă prin diminuarea economiei tenebre și trecerea în alb a tranzacțiilor comerciale.
  2. Cetățeanul câștigă prin comoditate și timp. Doar așteptarea în rând pentru achitarea facturilor lunare cât înseamnă.
  3. Băncile au dezvoltat această piață în speranța că de la serviciile fără bani de scoaterea numerarului din bancomate, piața va evolua la achitările cu cardul, unde băncile vor avea de câștigat în jur de 2% din suma tranzacțiilor

1709_Ionita_Card_01

1709_Ionita_Card_02

Sursa: BNM, până în 2005 estimările autorului în baza datelor BNM