Statistici dramatice: Trei factori care determină scăderea continuă a numărului de studenți în universități

În anul academic 2019/20 urmărim aceeași tendință din ultimii 13 ani de reducere a numărului de studenți. Astfel, în acest an numărul lor a atins cota minimă din ultimii 24 de ani de 56,8 mii de studenți cu 3,8 mii mai puțin decât acum un an. Am ajuns la nivelul anului 1995/96 când de fapt a început creșterea accelerată a numărului de studenți în Moldova.

Aceeași tendință de diminuare a numărului de studenți se urmărește și pe malul Stâng al Nistrului. Doar că în Stânga Nistrului acest proces a început cu 3-4 ani mai târziu și afectează în cel mai mult învățământul privat. În stânga Nistrului numărul maxim de studenți a fost atins cu doi ani mai târziu decât în Dreapta Nistrului în anii 2008/09, când numărul de studenți s-a ridicat la 19,2 mii persoane. În prezent în Stânga Nistrului numărul de studenți s-a redus până la 10,8 mii persoane cu 0,8 mii mai puțin decât în anul precedent. Reducerea din ultimii 4 ani a numărului de studenți din Stânga Nistrului are loc exclusiv din instituțiile private de învățământ. Dacă în 2008/09 ponderea studenților în învățământul privat din Stânga Nistrului era de 32%, atunci în prezent ponderea lor a ajuns la doar 10%. Cel mai probabil în 2-3 ani învățământul privat superior din Stânga Nistrului va dispărea.

În Moldova noi asistăm nu doar la reducerea numărului de studenți din universități, dar și la scăderea ponderii lor în societate. Astfel numărul de studenți la o mie de locuitori s-a redus de 1,8 ori de la 39 de studenți la 1.000 de locuitori, până la 21,3 studenți.

Reducerea numărului de studenți din instituțiile superioare de învățământ are loc sub influenta a 3 factori de bază:

  1. Reducerea dramatică a numărului de copii din Republica Moldova. Astfel în ultimii 13 ani numărul de copii de vârsta universitară s-a redus cu circa 150 mii persoane de al 364 mii în 2006/07 la circa 210 mii în prezent.
  2. Scade numărul de copii care decid să meargă într-o instituție superioară de învățământ. Aici statul trebuie să intervină cu soluții alternative educaționale pentru tineri. Soluția este învățământul dual astfel, ca tinerii să obțină o profesie în alte forme educaționale.
  3. Plecarea tinerilor la studii peste hotare. În condițiile când conform ultimilor 3 sondaje IDIS Viitorul, peste 70% din părinți declară că nu văd viitorul copiilor lor în Republica Moldova nu este de mirare că mulți din ei decid să meargă la studii peste hotare. Aici se adaugă și percepția că studiile superioare din Moldova sunt de o calitate îndoielnică.       

În opinia noastră statul nu trebuie să ignore aceste tendințe clare din învățământul superior. Pentru aceasta el trebuie să regândească tot ce înseamnă politicile sale în acest domeniu. Să concentreze resursele bugetare pentru domeniile prioritare în special: pregătirea specialiștilor pentru sectorul bugetar și ramurile strategice ale economiei naționale.

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit

Cum ”sufletele moarte” din sec. XXI influiențează relațiile Bugetare dintre Guvern și Autoritățile Publice Locale

633 de mii de locuitori sau 23,6% din numărul lor real, care de fapt nu există sunt utilizați în calcularea transferurilor bugetare de la Guvern către Raioane și Primării.

Elementul de bază care determină relațiile bugetare între Guvern, Primării și Raioane este numărul populației. Astfel baza fiscală locală, transferurile de la bugetul de stat, finanțarea educației, transferuri din fondul rutier se efectuează în dependență de numărul de locuitori dintr-un Raion sau Primărie.
Iar aici apar primele dificultăți pentru Ministerul Finanțelor, deoarece conforma datelor oficiale populația stabilă în Moldova este de 3.543 mii locuitori. Însă conform altui indicator: Populația prezentă noi suntem 3.315 mii locuitori.
Iar aici nu se termină indicatori. Recent Biroul Național de Statistică a elaborat un nou indicator: populația cu reședință obișnuită, conform căruia noi suntem 2.682 mii locuitori.
În opinia mea ultimul indicator este cel mai apropiat de realitate, însă rămâne întrebarea care este numărul populației de care trebuie să țină cont Ministerul Finanțelor în relațiile cu autoritățile publice locale.
Dacă ne uităm pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor ei utilizează indicatorul: Numărul Populației prezente, care conform datelor operate de Minister este de 3.315 mii locuitori.
Deci diferența dintre populația mai mult sau mai puțin reală 2.682 mii locuitori și cea utilizată de Minister în relațiile bugetare este de 23,6%. Altfel spus raioanele și primăriile raportează o populație cu 23,6% mai mare decât este în realitate pentru a beneficia de transferuri și baza fiscală diferită, adică un fel de ”Suflete moarte” ale sec. XXI.
Însă aceasta problemă nu este o durere de cap a Guvernului, dar a Primăriilor și Raioanelor.
Dacă aceste ”suflete moarte” sunt repartizate egal pe întreg teritoriu țării, atunci nu e o problemă pentru nimeni, dar dacă nu, atunci unele primării și raioane sunt privilegiate în comparație cu alții. De fapt vorbim cât de corect sunt repartizate 23,6% din buget alocate sufletelor moarte egal la toți sau nu.
La capitolul finanțarea educației situația este mult mai bună. Diferența de populație în grupa de vârsta preșcolară și școlară este de doar 9%. Aici datele sunt mult mai exacte, dar totuși vorbim de Un miliard de lei, care este distribuit într-o ceață destul de mare, privilegiind pe unii și nedreptățind pe alții.
O altă provocare este Fondul Rutier, care merge la nivel local strict după numărul populației. Deci din cele peste 700 milioane lei, 165 milioane revin ”sufletelor moarte”, care sunt și ele repartizate după un principiu greu de estimat.
Deci nu Guvernul, dar Primăriile și Raioanele trebuie să fie cointeresate în stabilirea exactă a numărului populației din Moldova și fiecare localitate în parte. În caz contrar avem o repartizare neclară a circa 2 miliarde lei între autoritățile locale, unde ce onești pierd, iar cei șmecheri câștigă.
Guvernul alocă o sumă fixă pentru autoritățile locale, iar numărul populației de fapt este criteriul în conformitate cu care fiecare autoritate obține anumită sumă de bani. Deci competiția este între Raioane și Primării. Adică: cine și cât va primi din suma fixă alocată de Guvern.

Creșterea veniturilor populației, creditele ipotecare și prețurile stabile au înviorat piața imobiliară

Evoluția de pe piața imobiliară din Chișinău pentru mulți este o enigmă. Am auzit de zeci de ori aceleași întrebări: pentru cine atâtea construcții? Cine cumpără, dacă toată lumea a plecat din țară?

Întrebările au și un substrat factologic. În ultimii cinci ani numărul mediu de apartamente date în exploatare anual este de peste 5 mii sau de două ori mai mult decât acum zece ani. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în Chișinău anul acesta se va apropia de 15.000 apartamente sau cu 50% mai mult decât acum 5 ani în urmă când se vindeau pe an sub 10 mii de apartamente.

Cine mișcă piața imobiliară din Chișinău? care sunt factorii care determină evoluția de pe această piață?

Avem de-a face cu cinci factori fundamentali, care mișcă piața. Cunoașterea lor va permite atât cetățenilor cât și firmelor de construcție să-și revadă strategia lor în domeniul construcțiilor/vânzărilor/achiziționărilor de apartamente.

I. Migrația internă.
Da oamenii continuă să plece din țară, însă nu din Chișinău. În timp ce populația țării scade continuu, populația or. Chișinău în 10 ani de zile a crescut cu 30 mii persoane, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creștere se datorează migrației interne și înseamnă pentru or. Chișinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Și asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani în Chișinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, așa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră.

II. Schimbarea comportamentului social.
Nu știam cum să definesc un fenomen fără precedent care are loc în țara noastră, dar în mod special în or. Chișinău, din acest motiv l-am denumit comportament social. Ce am în vedere? În ultimii 10 ani comportamentul populației or. Chișinău s-a schimbat mai mult decât în precedenții sute de ani. Tinerii se căsătoresc mult mai târziu, chiar dacă nu sunt căsătoriți preferă să locuiască separat, iar dacă se căsătoresc preferă să nu aibă copii în primii ani de căsnicie, iar când decid să aibă copii, atunci numărul lor se limitează la un copil sau maxim 2 copii. Ce avem în rezultat? În anul 2006 în or. Chișinău ponderea familiilor de o persoană era de 17%, iar în prezent s-a dublat ajungând la aproape 33%. Iar alte 35% sunt familiile formate din două persoane. Numărul de familii din cinci persoane și mai mult, practic sunt pe cale de dispariție și ponderea lor s-a redus în doar 12 ani de trei ori de la 7,6% în 2006 la 2,8% în 2018.
Drept consecință, chiar dacă populația or. Chișinău a crescut cu doar 30 mii persoane, numărul de familii, sub influența schimbării comportamentului social s-a majorat cu 96 mii.
181214_Constructii_01
Doar anul acesta numărul de gospodării în or. Chișinău se va majora cu aproape 20 mii, față de 5 mii apartamente noi date în exploatare.
Creșterea numărului de gospodării se datorează exclusiv micșorării numărului de membri într-o gospodărie.
Acest lucru a schimbat cardinal cererea pe piața imobiliară. Dacă 15 ani în urmă doar 10% din apartamentele vândute era cu una și două camere. În prezent ele au ajuns la 70%.
181214_Constructii_02
Acum 15 ani un apartament construit avea în mediu peste 120 m2, iar în prezent a ajuns la sub 70 m2. Acest fapt are o singură explicație logică: creșterea fără precedent a numărului de gospodării formate din 1 sau 2 persoane, care evident preferă apartamente cu spații mici.
Dacă luăm în calcul și prețurile la apartamente, atunci în prezent companiile trebuie să vândă trei apartamente pentru a obține aceeași sumă de bani de la vânzarea unui singur apartament acum 10-15 ani în urmă.

III. Stabilizarea la nivelul de jos a prețurilor.
Piața imobiliară din Moldova a cunoscut o explozie a prețurilor până în anul 2008, când ele au crescut de șase ori în doar zece ani, atingând nivelul record de 867 EURO/m2 în anul 2008. Apoi în urma crize imobiliare, ele s-au prăbușit până la nivelul de 525 EURO/m2 și deja al doilea an consecutiv s-au stabilizat la acest nivel.
181214_Constructii_03
Pe termen mediu prețurile vor începe să crească, dar în prezent companiile de construcții se confruntă cu necesități enorme de lichidități. Multe din ele nu au rezistat crizei și au falimentat, altele au avut și continuă să aibă probleme cu întoarcerea creditelor la bancă. Băncile evită să crediteze companiile de construcții, drept consecință, cererea sporită de apartamente nu a dus la majorarea prețurilor, deoarece companiile preferă să obțină lichidități cât mai rapid posibil. În opinia noastră 2017-2019 sunt anii cu cele mai mici prețuri la apartamente, cel mai probabil după 2020 prețurile vor începe a crește.

IV. Creșterea veniturilor populației.
Să nu uităm că apartamentele se tranzacționează în Euro, din acest motiv veniturile populației trebuie examinate recalculate în Euro. După cum am anticipat încă din primăvară, datorită creșterii salariilor în lei și aprecieri Leului moldovenesc față de Euro, salariul mediu recalculat în Euro, în acest an va constitui în jur de 320 Euro/Lună.
181214_Constructii_04
Doar aprecierea valutei naționale din ultimii doi ani de zile a făcut apartamentele mai ieftine cu peste 10%. Drept consecință efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament, este mult mai mic decât acum 10 ani.
181214_Constructii_05
Astfel, pentru procurarea unui apartament de 70 m2 acum 12 ani era nevoie de 36 salarii medii anuale, iar anul acesta indicatorul s-a redus de 3,8 ori până la 9,5 salarii medii anuale. Altfel spus efortul financiar depus de o familie este de aproape patru ori mai mic în prezent decât acum 10-15 ani.

V. Accesarea împrumuturilor ipotecare.
Creșterea veniturilor recalculate în Euro nu rezolvă problema procurării de imobile, deoarece economiile sunt prea mici, pentru a rezolva problema.
O soluție a devenit creditele ipotecare, iar conjunctura este una extrem de favorabilă: 1) băncile se confruntă cu un surplus de lichidități fără precedent, 2) băncile foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte cât și ponderea mare a creditelor neperformante înregistrate la agenții economici 3) persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la ei sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice.
În aceste condiții băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Într-un singur an creditele au crescut cu peste un miliard de lei.
181214_Constructii_06
Doar în luna octombrie volumul de credite ipotecare a crescut cu 180 milioane lei, comparativ cu primele nouă luni ale anului 2017.
Dacă luăm în calcul și sectorul nebancar, atunci observăm că industria de construcții a primit în acest an o injecție financiară din partea băncilor, mai mare decât oricând.
Anume acești cinci factori sunt fundamentali în înțelegerea a cea ce se întâmplă în sectorul construcțiilor și care sunt tendințele pe următorii ani.

Investiți în educația copiilor, ea mărește șansele de angajare.

Tinerii cu studii au cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

180905_Forta_Munca

Pe data de 3 septembrie Biroul Național de Statistică a publicat un comunicat ”Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul lI  2018”.

Cea ce se aruncă în ochi este legătura directă dintre șansele de angajare și studiile pe care le are un tânăr.

Un mic calcul matematic ne arată că șansele de angajare a unui tânăr cu studii superioare sunt de două ori mai mari decât a unui fără studii superioare și de 4 ori mai mari decât a celui fără nici un fel de studii.

Astfel în mediul urban, între tinerii cu vârsta de 25-34 ani, care reprezintă categoria celor care au intrat acum activ în câmpul muncii peste 53% din ei au studii superioare.

Aici reamintim că doar 30% din tineri decid să meargă la facultate. Deci 30% din tineri cu studii superioare, ocupă 54% din locurile de muncă vacante. Cea ce înseamnă că șansa lor de angajare este de 2 ori mai mare decât a celor fără studii superioare.

Vreau să atrag atenția că alți 27% din tinerii din grupa de vârstă 25-34 ani au studii speciale sau profesionale.

Drept rezultat, la jumătate din tinerii Moldovei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, care au doar studii gimnaziale sau liceale le revin mai puțin de 20% din locurile de muncă disponibile din mediul urban.. Acești tineri au cele mai mici șanse de a se încadra în câmpul muncii în mediul urban. După cum am menționat mai sus șansa lor de angajare este de 4 ori mai mică decât a celor cu studii superioare.

Știu că învățământul universitar din Moldova este blamat, calitatea studiilor merită toate criticile noastre, dar un fapt rămâne cert: cel cu studii superioare are cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6107

 

 

 

Fiecare al 4-lea moldovean apt de muncă intenționează să plece peste hotare în următoarele 6 luni

180730_CAUTAM-ALTA-TARA-620x264

Sondajului realizat de CBX-AXA la comanda IDIS Viitorul în luna iulie 2018, People Watch: Calitatea vieții și migrația arată că în acest an fiecare al 5-lea moldovean intenționează să plece din țară în următoarele 6 luni cu 25% mai mult față de anul trecut când intenția de plecare era manifestată de fiecare al 6-lea moldovean.

Dacă anul trecut tinerii era grupul cu cele mai mari intenții de plecare, 28% față de cei cu vârstă mijlocie 17%, atunci în acest an situația sa schimbat. Tinerii continuă să domine ca grup de intenție de plecare cu 30%, însă a crescut cu 60% intenția celor de vârstă mijlocie de a părăsi țara. Astfel în rândul persoanelor cu vârstă medie, anul trecut doar 17,1% aveau intenție să plece din țară, iar anul acesta numărul lor a ajuns la 28%.

Din persoanele apte de muncă anul acesta 24,4% sau fiecare a 4-a persoană intenționează să plece în următoarele luni comparativ cu 19,9% sau fiecare a 5-a persoană în 2017.

Cercetarea lansată de IDIS Viitorul ”People Watch” măsoară teme de interes public sporit. Chestionarul a fost făcut pe un eșantion de 1 042 persoane în perioada 29 iunie – 9 iulie curent cu o marjă de eroare de plus, minus 2,8%.

180730_Migratia

De ce a scăzut numărul de studenți în universități?

În ultimii 12 ani numărul de studenți s-a redus de 2 ori de la maxima de 128 mii în anul de studii 2006/07 la minimul din ultimii 20 de ani 63 mii în anul de studii 2018/2019.

180720_Reducerea_studenti

În opinia noastră această reducere este cauzată de două Grupe de factori:

I. Factorii Negativi, au contribuit cu 2/3 la reducerea numărului de studenți sau cu 42-45 mii persoane. Aici includem evoluțiile demografice, scăderea natalității, emigrația, care au dus la acea că numărul de copii în vârsta universitară în ultimii 10-12 ani s-a redus cu peste 130 mii persoane. Respectiv lipsa de copii a dus la lipsa de studenți.

II. Factori pozitivi, au contribuit cu 1/3 la reducerea numărului de studenți sau cu 20-23 mii persoane. Chiar dacă datorită acestor factori numărul de studenți s-a redus esențial, noi îi considerăm ca factori pozitivi. Asupra lor mă voi axa mai detaliat.

Sub factori pozitivi noi subînțelegem: 1) îmbunătățirea procesului de examinare la bacalaureat și 2) trecerea la învățământul universitar de două nivele.

II.1. Îmbunătățirea procesului de examinare al bacalaureat a redus cu circa 5 mii numărul de studenți în universități și noi privim aceasta ca factor pozitiv. Ori universitățile în goana după contracte au eliminat orice filtru de admitere și la universitate erau primiți ABSOLUT toți. Rata de admitere se apropia de 100%, cea ce este alogic. Filtrul de selecție la admitere lipsea în totalmente. Anume BAC-ul a devenit un filtru, care a substituit lipsa de selecție din universități. Interesant este că elevii cu BAC în proporție de 80-95% merg la facultate. Deci BAC-ul a devenit un fel de examen de admitere la universitate.

II.2. Trecerea la sistemul universitar de II trepte a rezolvat o altă problemă a învățământului superior: rata de promovare. Ori în dorința de a nu pierde contractele de studii s-a ajuns la absurd: rata de promovare a studenților se apropie de 100% indiferent de faptul dacă studentul există sau nu. Cea ce a transformat învățământul superior într-o grădină de creștere a diplomelor. Implementare educației universitare în 2 trepte a devenit un alt filtru, prin care are loc o selecție a studenților. Astfel doar 30-40% din studenții care finalizează primul ciclu de studii se decid să continue și ciclul II.

Factorii pozitivi au creat două filtre administrative, prin care sunt excluși cam 20-23 mii de studenți. Aceste filtre înlocuiesc LIPSA TOTALĂ de filtre de selecție din universități. Dacă nu existau aceste două filtre deja puteam spune că învățământul universitar din Moldova a murit.