Pe fundalul crizei bancare, companiile non-bancare și-au dublat cota de piață

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde lei maximul istoric, iar în acest an estimăm că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar.

Pe acest fundal urmărim o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei o creștere de 3,4 miliarde lei comparativ cu același an de referință 2013.

Drept consecință în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Fin01

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei –patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori  îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conecta pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două – trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici.

Fin02

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori  cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. Noi de minim 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Fin03

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde lei o creștere cu minim 760 milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Fin04

Aparent avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de Bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb ele oferă acest credite companiilor de MciroFinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele iferite de companiile de MicroFinanțare nu sunt supravegheate de Banca Națională. Drept consecință o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Națională, pleacă spre sectorul non-Bancar care nu este supravegheat de banca Națională.

Însă în opina noastră motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-Bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul Bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.

Advertisements

Povara prostiei noastre, sau costurile şi efectele anti-reformei din 2003 (publicat 2003, ajustat și republicat 2004, reajustat și republicat 2017)

Rezumat

Anti-reforma din 2003 a provocat majorarea numărului de birocrați în teritoriu cu 11.776 persoane.

Peste 80% din această creștere s-a datorat majorării numărului reprezentanților Guvernului în teritoriu.

În același timp numărul mediu de funcționari în primării s-a redus cu 25% fapt ce a înrăutățit enorm funcționalitatea lor.

Creșterea numărului de funcționari pe fundalul reducerii masive a numărului populației a crescut povara administrativă pe cap de locuitor de 2 ori.

Pierderile anuale ale Bugetului Public, datorită umflării nejustificate a aparatului birocratic se ridică la 1,4 miliarde lei.

Fiecare zi de întârziere a reforme aduce pierderi bugetare de 4 milioane lei.

Grija falsă față de cetățeni

Efectele reformei administrativ-teritorială din 2003 au fost altele decât cele declarate în susținerea necesității reformei, iar impactul financiar negativ este fără precedent în scurta Istorie a Republicii Moldova

Principal teză a fost apropierea guvernării de către cetățeni. În realitatea am asista la umflarea aparatului Administrației publice centrale în regiunile țării, creșterea funcționarilor publici în structurile raionale și paralizarea activităților primăriilor prin reducerea numărului de funcționari în fiecare primăriei. Ori anume primăria este văzută ca autoritatea de bază la nivel local și se bucură de cea mai mare încredere în rândul populației.

În urma reformei din 2003 numărul de funcțioanri a crescut cu 11.776 persoane, însă cel mai mult majorarea sa realizat din contul Structurilor desconcetrate ale guvernului (+62%), apoi ale celor raionale (+32%)

Primăriile, care au fost declarate ca prioritate în procesul de reformă și-au majorat numărul de angajați cu doar 11%. Aceasta în condiția când numărul de primării a crescut  cu aproximativ 40% de la 647 în 2003 la 898 primării în prezent. Numărul mediu de funcționari în primării sa redus cu 25% de la 11,4 persoane în 2003 la 9,2 în prezent. Drept consecință statele de personal în primării sunt incomplete, numărul de angajați nu permit autorităților locale să-și realizeze pe deplin competențele.

Reforme_01

Estimările noastre din 2003 se bazau pe necesitățile de creștere de personal, pentru asigurarea funcționalității sistemului la situația de până la reforme  în condițiile fărâmițării lui în raioane mici și primării mult mai mici decât până în 2003.

Însă Guvernul și-a majorat atât numărul de structuri în teritoriu, cât și numărul de personal mult peste estimările noastre. Pentru a compensa cumva acest exces de personal, guvernul a limitat numărul de angajați atât la nivel de raion cât și primării. La nivel de raion chiar dacă numărul de funcționari a crescut cu 1.325 persoane sau 32% sunt cu mult mai puțini decât minimul necesar conform estimărilor noastre. Iar cel mai mult au avut de suferit primăriile unde numărul de angajați în prezent este cu cel puțin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei funcționalități comparabile cu cea de până la 2003.

Noi scădem ei se înmulțesc.

Un alt aspect este lipsa oricărei corelații dintre numărul funcționarilor și numărul populației. De fapt corelația există numai că invers. Numărul populației scade continuu iar cea a funcționarilor crește nestingherit.

Astfel în această perioadă, conform datelor a două recensăminte a populației numărul de cetățeni din Moldova s-a redus cu circa 385 mii. Tot în această perioadă conform Centrului de Cercetări Demografice peste 600 mii de cetățeni s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare.

Aparent paradoxal dar la o reducere cu 40% a numărului de locuitori real existenți în țară, numărul birocraților din teritoriu a crescut cu aproape 45%.

Reforme_02

Astfel numărul lor pe capul nostru a crescut de 2 ori de la 7,9 funcționari la 1.000 de locuitori până la 16,1. Campion la acest capitol sunt serviciile guvernului din teritoriu.

Cât ne costă ”fericirea”

Actualizat la ziua de azi costurile suplimentare de menținere a acestui aparat umfalt de funcționari pentru 14 ani de funcționare de la reforma din 2003 se ridică la 20 miliarde lei. Suma anuală excesivă plătită pentru cei 11.776 funcționari în plus se ridică la 1,4 miliarde lei anual. Am ieșit din considerentele că costul unui funcționar sunt de 120 mii lei anual, 100 mii lei costurile legate de retribuirea muncii și plăților aferente în bugetele de asigurare socială și medicală, iar 20% restul cheltuielilor de întreținere a unui funcționar, cum ar fi birou, lumină, căldură, consumabile, etc.

Reforme_03

Campion la pierderi este Guvernul, care datorită umflării aparatului său din teritoriu pierde anual peste 1,1 miliarde lei.

În loc de concluzie

Avem un sistem de administrare care a provocat disfuncționalitate la nivel de primării, a umflat numărul de funcționari a structurilor guvernamentale cu costuri exagerate și capacități ale primăriilor de a-și organiza activitatea internă mult mai slabă decât până în 2003.

Toate aceste majorări au avut loc pe fundalul crizei demografice și economice, când numărul populației a scăzut la un nivel fără precedent în istoria țării.

Sarcina primordială a guvernului este să-și optimizeze la maxim structurile sale în teritoriu. Este necesar de redus numărul de funcționari cel puțin cu 40%.

Apoi este necesar împreună cu autoritățile publice locale de purces la reforma sistemului de organizarea a autorităților locale, având drept scop creșterea capacității de funcționare a primăriilor și asigurarea funcționalității lor în conformitate cu competențele deținute și necesitățile actuale ale societății.

Resurse:

  1. Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
  2. HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016
  3. RAPORT CU PRIVIRE LA FUNCŢIA PUBLICĂ ŞI STATUTUL FUNCŢIONARULUI PUBLIC pentru anul 2014
  4. Costurile pentru un funcționar le-am estimate în baza Notei informative a Ministerului Justiției la proiectul de buget pentru anul 2016

Aprecierea cu 8,5% a leului față de dolarul american lovește dur în bugetul de stat, exportatori și veniturile din remitențe ale populației.

Anul 2017 a început promițător. În primele trei luni ale anului au fost înregistrate progrese la majoritatea indicatorilor.

Exporturile au crescut cu 26,8% de la 416,5 milioane USD în primele trei luni ale anului 2016 la 528,2 milioane USD în primele trei luni ale anului 2017. La fel și veniturile fiscale ale bugetului de stat au crescut cu 25,8% de la 6,3 miliarde lei în 2016 la peste 8 miliarde lei 2017. Remitențele și ele chiar dacă mai modest totuși au înregistrat o creștere de 7,8% de la 246,2 milioane USD în primele trei luni din 2016 la peste 265 milioane USD în primele trei luni ale lui 2017.

2016

Ianuarie-Martie

2017

Ianuarie-Martie

Creșterea
Exporturi, mil USD 416,5 528,2 +26,8%
Impozite la buget, mil Lei 6364 8006 +25,8%
Remitențe, mil USD 246,2 265,5 +7,8%

Însă lovitura a venit de acolo de unde nu ne așteptam. Aprecierea valutei naționale față de dolarul american a lovit și lovește dur asupra tuturor acestor indicatori.

Astfel de la aprecierea cu 8,5% a valutei naționale față de dolarul SUA față de luna decembrie a anului 2016 are de suferit bugetul de stat, exportatorii și cetățenii simpli.

Doar săptămâna aceasta de pe urma aprecierii leului bugetul de stat va pierde 30 milioane lei, exportatorii vor pierde peste 65 milioane lei, iar cetățenii vor rata peste 30 milioane lei de la convertirea veniturilor lor provenite din remitențe.

Evident aceste pierderi ar trebuie să fie compensate de scăderea prețurilor la mărfurile și produsele din țară, însă acest fenomen, dacă și va avea loc, atunci va fi cu mare întârziere și cu un impact extrem de mic.

Această apreciere a leului arată starea muribundă a economiei, incapacitatea ei de a absorbi intrările de valută în țară. În consecință aceste intrări de valută se vor finaliza cu creșterea importurilor și a deficitului balanței comerciale.

Iar până atunci aprecierea valutei aduce pierderi de cel puțin 120 milioane lei săptămânal bugetului, cetățenilor și agenților economici. Dacă situația se va menține și-n continuare așa, atunci pierderile totale până la finele anului se vor ridica la 4 miliarde lei. Dintre care pierderile bugetului de stat vor fi de peste un miliard de lei, a agenților economici de peste două miliarde lei și a veniturilor populației din remitențe peste un miliard de lei.

Va rezista bugetul?, dar agenții economici?, dar populația?