Împrumuturile interne și FMI țin pe linia de plutire bugetul de stat

Anul acesta 35% sau 19 miliarde lei din totalul cheltuielilor bugetului de stat estimat la 53,8 miliarde lei trebuie să fie acoperite din granturi și Împrumuturi.

Însă în primele 5 luni de zile Guvernul a reușit să obțină doar un împrumut necondiționat de la FMI în volum de 4,3 miliarde lei și să se împrumute pe intern cu 3 miliarde lei.

200701_Buget_01

Pe plan extern Performanța este NULĂ.

Astfel în 5 luni de zile s-a reușit atragerea doar a 94 milioane lei granturi față de 1,15 miliarde lei planificate. Această sumă reprezintă doar 8% din suma planificată și asta fără a ține cont că inițial s-a dorit obținerea a 1,6 miliarde lei sub formă de granturi.

La capitolul împrumuturi situația este și mai proastă. În acest an Guvernul intenționa să se împrumute pe extern cu 17 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde lei pentru restituirea datoriilor mai vechi, iar restul de 14,2 miliarde lei pentru acoperirea necesităților bugetare.

Dacă excludem împrumutul de la FMI, care a fost oferit la peste 120 de țări necondiționat, atunci Moldova se află într-o situație catastrofală. Fără împrumutul de la FMI, Guvernul în acest an trebuie să mai împrumute pe extern alte 12,8 miliarde lei.

În primele 5 luni Guvernul a reușit să împrumute 825 milioane lei pe extern, dar a trebuit să întoarcă datorii mai vechi în mărime de 1,07 miliarde lei. Deci în final Guvernul a fost nevoit 260 de milioane lei din banii FMI săi achite pentru datoriile externe mai vechi.

Ce avem în final: 4,3 miliarde lei de la FMI, 3 miliarde lei împrumuturi interne și -165 milioane lei intrări financiare externe.

Deci pe plan extern în primele 5 luni avem o performanță negativă de – 165 milioane lei și asta în condițiile când bugetul de stat în acest an este dependent de finanțarea externă.

Cu o astfel de ”performanță” pe plan extern, bugetul de stat rămâne cu o gaură neacoperită de minim 11 miliarde lei.

Moldova și-a înrăutățit cu două poziții situația în TOP-ul global a celor mai afectate țări de COVID-19

Săptămâna trecută 21-28 Iunie 2020, situația epidemică pe plan global legată de COVID-19 a continuat să se înrăutățească. Numărul cazurilor active de COVID-19 într-o singură săptămână s-a înrăutățit cu 11,2% și a crescut de șa 484 cazuri săptămâna precedentă la 538 cazuri la data de 28.06.2020.

În aceeași perioadă situația în Moldova s-a înrăutățit și mai tare cu 13,9%, iar numărul de cazuri active a crescut de la 1851 la data de 21.06.2020 până la 2108 cazuri active la 28.06.2020.

200629_COVID-01

În felul acesta Moldova și-a înrăutățit situația în TOP-20 cele mai afectate țări din lume de COVID-19 de la poziția 13 s-a ridicat la poziția a 11. Iar în Europa Moldova ocupă în prezent locul 2 fiind întrecută doar de Belgia.
TOP-20 țări cele mai afectate de COVID-19 timp de o săptămână a rămas practic neschimbat. Primele 3 țări Qatar, SUA și Armenia a rămas aceleași, cu remarcă că în Qatar lucrurile au început să se îmbunătățească.

Două țări Emiratele Arabe Unite și Singapore au ieșit din TOP-20, iar alte două țări Honduras și Gabon au intrat în această săptămână în TOP-20.

200629_COVID-02

Din cele mai afectate TOP-20 țări din lume de COVID-19 situația cea mai precară este în Panama și Honduras unde doar într-o singură săptămână numărul de cazuri active a crescut cu 41,7% și respectiv 38,3%.

Cele mai mari îmbunătățiri ale situației din TOP-20 țări au fost înregistrate în Belarus și Qatar, unde numărul cazurilor active s-au redus cu 21,6% și 17,7%.
Moldova cu 13,9% creștere într-o săptămâna a numărului de cazuri active se află pe locul 7 din cele 20 de țări cele mai afectate de COVID-19.

200629_COVID-03

Numărul de cazuri active de COVID-19 în Moldova în ultima lună a crescut mult mai rapid decât media globală. Drept rezultat la finele lunii mai la noi numărul de cazuri active era de 2,8 ori mai mare decât media globală, iar în prezent această diferență a crescut până la 3,9 ori.

Comunicat: În două luni de pandemie, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei

Preluat de pe IDIS Viitorul


În lunile aprilie-mai 2020, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, exclusiv datorită reducerii creditelor oferite agenților economici, susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în martie 2020 portofoliul de credite bancare, de după frauda bancară, a atins cota maximă de 42 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că apoi a urmat un declin provocat de criza COVID-19. În cazul persoanelor fizice, portofoliul a rămas neschimbat, la maxima istorică de 14,5 miliarde de lei. Iar la persoanele juridice, portofoliul de credite s-a redus de la 27,6 miliarde de lei la 26,5 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că cele mai mari reduceri au avut loc în ramura comerțului, de -0,57 miliarde de lei. La fel, menționează că o atenție deosebită merită analiza creșterii fără precedent a volumului de credite oferite instituțiilor finanțate de la bugetul de stat. Băncile, în lunga lor istorie, practic nici odată nu au creditat instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Unul dintre motive fiind că ele nici nu aveau nevoie de credite.

Expertul în politici economice susține că de regulă instituțiile publice, în caz de necesitate, se creditau de la bugetul de stat. Iar acum datorită crizei, instituțiile publice pentru prima dată sunt nevoite să aplice la credite bancare. Iar acum, din cauza crizei financire, instituțiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare și pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au acreditat cu 140 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cel mai probabil vor urma noi credite și îndatorări ale instituțiilor publice față de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern.

Comunicat: În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate

Preluat de pe: IDIS Viitorul

În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, creșterea semnificativă se explică prin faptul că în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au constituit 135 de milioane de dolari, cea ce este cu 27 de milioane de dolari sau 24% mai mult decât în luna mai 2019.

Veaceslav Ioniță menționează că ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare doar în luna octombrie 2014. De atunci, doar în 2018 am reușit o performanță de 126 de milioane de dolari pe lună, tot în luna mai. „În opinia mea acest record este determinat exclusiv de COVID-19”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nu trebuie uitat faptul că 1/3 din toți banii de peste hotare, cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial. Anual, prin transferuri oficiale, moldovenii primesc aproape 1,2 miliarde de dolari, dar tot anual ei vând pe piața valutară circa 2,1 miliarde de dolari. „Această diferență de 900 de milioane de dolari anual sunt banii care sunt introduși în țară pe căi informale”, spune expertul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în lunile aprilie-mai, datorită carantinei și hotarelor închise, cetățenii moldoveni nu au putut introduce în țară în jur de 150 de milioane de dolari. O parte din acești bani cetățenii au decis să-i transfere oficial pin diverse sisteme de plăți, iar această creștere de transferuri oficiale s-a produs din contul transferurilor neoficiale.

Expertul mai afirmă că transferurile oficiale în lunile aprilie-mai au fost de 227 de milioane de dolari, cu 14 milioane mai mult decât în 2019, când ele au constituit 213 milioane de dolari. Însă vânzările nete de valută în această perioadă au fost aproape de două ori mai mici decât anul trecut și au constituit 259 de milioane de dolari față de 418 milioane anul trecut.

„Putem afirma că aprilie-mai 2020 sunt unicile două luni din istoria transferurilor, când banii au venit aproape exclusiv pe căi oficiale. Prin aceasta și se explică această creștere ”miraculoasă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În lunile aprilie și mai, piața valutară s-a contractat cu peste 42%

În lunile aprilie și mai, perioadă de pandemie, piața valutară din Republica Moldova s-a contractat cu peste 42%. Valoare maximă în istoria țării. Mult mai mult decât a fost în criza din anul 2015, când într-o astfel de perioadă, piața valutară s-a redus cu 31%.

200622_Piata_Valutara_01

Rulajul total al pieței valutare a scăzut cu 543 de milioane de dolari, de la 1,277 de milioane de dolari în 2019 la 734 de milioane de dolari în 2020. Rulajul pieței din lunile aprilie și mai 2020 a fost cel mai mic din ultimii opt ani, de când Banca Națională a Moldovei publică datele lunare. Estimăm că ultima dată așa rulaje mici au fost cel mai probabil tocmai în anul 2010.

Scăderea pieței valutare a avut loc pe toate componentele. Cumpărările de valută de la persoanele fizice s-au redus cu 290 de milioane de lei sau cu 45%, de la 640 de milioane de dolari în 2019 la 350 de milioane de dolari în 2020. Această scădere, a fost influențată de mai mulți factori. Este vorba de faptul că persoanele fizice nu au putut introduce în țară valută din cauza carantinei și a hotarelor închise. De asemenea, persoanele fizice nu au schimbat valută, deoarece majoritatea unităților de comerț nu au funcționat, iar ei nu au avut unde și pentru ce cheltui banii.

La fel, cel mai probabil persoanele fizice acum fac economii de bani și sunt mai prudenți la efectuarea cheltuielilor. Această reducere de consum s-a făcut vizibilă prin scăderea încasărilor bugetare de la impozitele pe consum. Conform estimărilor noastre, bugetul de stat în lunile aprilie-mai a ratat cel puțin 1,2 miliarde de lei din TVA și accize.

Vânzările de valută către persoanele fizice a scăzut cu 93 de milioane de dolari sau cu 42%, de la 219 milioane de dolari în 2019 la 126 de milioane de dolari în 2020. Această scădere se explică prin micșorarea procurărilor realizate în valută de către persoanele fizice și prin reducerea înclinației spre economii în valută a populației.

Vânzările de valută către persoanele juridice s-au redus cu 159 de milioane de dolari sau cu 38%, de la 418 milioane de dolari în 2019 la 259 de milioane de dolari în 2020. Această scădere a cererii de valută din partea persoanelor juridice, cel mai mult a fost determinată de scăderea puternică a importurilor în Republica Moldova. Doar în luna aprilie importurilr au scăzut cu 230 de milioane de dolari, față de perioada similară a anului trecut.

Scăderea fără precedent a ofertei de valută din partea persoanelor fizice nu a creat dezechilibre pe piața valutară, deoarece concomitent a scăzut și cererea de valută. Astfel, piața valutară a scăzut cu peste 40%, dar a rămas în echilibru. De fapt asistăm la un proces de contractare a pieței valutare, determinată de încetinirea vieții economice, provocate de criza de COVID-19.

Rata îmbolnăvirilor de COVID-19 în Moldova s-a accelerat cu 20% în ultima săptămână

COVID-19: Încă o săptămână de noi anti-recorduri.

Săptămâna 15-21 iunie 2020, care a trecut din nefericire a fost plină de noi anti-recorduri.
1. Numărul cazurilor noi de infecție într-o singură săptămână a fost de 2.460 persoane, cea ce este cu 420 persoane sau cu 20% mai mult decât săptămâna trecută, care a fost una tot record.
2. Numărul de noi infectați din săptămâna aceasta a fost de 2,4 ori mai mare decât media săptămânală din luna Mai, lună de vârf în majoritatea țărilor europene.
3. Numărul deceselor a fost unul record de 67 persoane, dar partea promițătoare este că nu a fost înregistrată o creștere față de săptămâna trecută.
4. De asemenea avem o stabilizare a numărului de cazuri noi înregistrate la nivel de 350 de cazuri noi pe zi. Să sperăm că am atins apogeul infecțiilor, dar încă este prematur să afirmăm cu certitudine aceast lucru.
5. Mortalitatea de pe urma COVID-19 sa stabilizat în această lună la nivel de 5,7% cu o ușoară tendință de scădere. Rămâne doar să sperăm că va continua să scadă.

Moldova din păcate rămâne un focar de infecție la nivel de Europa, cea ce crește riscul interdicțiilor de a călători în Europa pentru cetățenii noștri.

Pentru cei interesați mai jos 4 grafice.

200621_COVID_01200621_COVID_02200621_COVID_03200621_COVID_04

Piața auto, cel mai rapid își revine din criză

În Luna aprilie numărul de automobile înregistrase a fost de 2 ori mai mic decât în perioada similara a anului trecut.
Iar în luna mai piața a început să-și revină, numărul de automobile înregistrate a fost cu doar 25% mai mic decât anul trecut în perioada similară.

200616_Auto_01

Dacă ținem cont că în primele 2 luni ale anului am avut creșteri foarte mari, atunci pentru întreaga perioadă situația nu este atât de critică, avem o scădere de doar 12%.

Astfel anul acesta în primele 5 luni ale anului au fost înregistrate 10.185 automobile cu 1.418 mai puțin decât anul trecut, când în perioada similară au fost înregistrate 11.603 automobile.

200616_Auto_02

Cel mai probabil până la sfârșitul verii vom atinge nivelul de vânzări de anul trecut.

Se pare că industria vânzărilor auto cel mai rapid î-și revine din criză. După o cădere de două ori a volumului de vânzări în luna aprilie, recuperarea va dura max. 3 luni.

În concluzie: Moldoveanul nu mănâncă, dar de mașină nu se lasă.

Ce sa întâmplat că a scăzut inflația la produsele alimentare?

Nu sa întâmplat nimic. Da, uneori în Moldova e de ajuns ca să nu se întâmple nimic și deja să fie bine.

Vă mai amintiți criza cartofului din mai 2019? Dar prețul cireșelor? Au explodat atunci prețurile la cartof și alte legume, iar drept consecință prețurile la produsele alimentare într-o lună au crescut cum cresc uneori într-un an.

Au urmat apoi declarații tari, politicienii au promis anchete, investigații, pedepsirea vinovaților, dar nu a urmat nimic.

200612_IPC_01

Bine că în acest an șmecherii nu au repeta isprava de anul trecut. Deoarece nu au repetat, iată și scăderea bruscă a inflației la produsele alimentare, dar oricum încă rămâne ridicată la nivel de 7,8% în valoare anuală.

În ultimii 15 ani, doar în 3 ani prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult de 10% anual, în 2007, 2015 și 2019.

200612_IPC_02

Prețurile mari la produsele alimentare lovesc cel mai mult în persoanele cu venituri mici în special pensionarii. Pentru ei inflația nu este creșterea prețurilor la automobile, dar la produsele alimentare.

În 2019 prețurile la produsele alimentare au crescut de 2,3 ori mai mult decât a fost indexată pensia. Drept consecință anul trecut pensionarii au putu procura mai puține produse alimentare decât un an înainte. În ultimii 15 ani de 5 ori pensia a fost indexată mai puțin decât au crescut prețurile la produsele alimentare. Aceasta sa întâmplat în 2010, 2013, 2015, 2017 și 2019. Cel mai greu pentru pensionari a fost perioada de după jaful bancar. Odată la doi ani, pensia se indexa mai puțin decât creșteau prețurile la produsele alimentare.

Deputați CDU susțin forțele autentic europene din Republica Moldova

Mai mulți deputați creștin-democrați (CDU), partidul cancelarului german Angela Merkel, au dorit să se informeze în regim on-line despre evoluțiile la zi în Republica Moldova, invitându-l pe cunoscutul economist Veaceslav Ioniță, să relateze starea de lucruri din economie, investițiile germane, politicile guvernului în sectorul sănătății publice și implementarea Acordului de Asociere UE-RM.
De mai mulți ani, Veaceslav Ioniță reprezintă o sursă consistentă de informații pentru deputații europeni.
Deputatul Joachim Pfeiffer, Membru marcant al CDU și negociator din partea CDU la formarea mai multor coaliții de guvernare în Germania, cu începere din 2005, alături de deputatul CDU, Nikolas Lobel, au cerut date pentru a cunoaște cât de grav este afectată RM, în contextul pandemiei. Reprezentanții CDU sunt îngrijorați de lipsa de progres al guvernului RM în ceea ce privește condițiile formulate de Comitetul Comun de Cooperare pentru Implementarea Acordului de Asociere, din 15 februarie, 2020.
Deputații CDU au susținut că, ”Germania a fost și rămâne cel mai fidel partener vestic pentru RM, pregătit să ofere tot sprijinul necesare pentru ca RM să se integreze în UE. Astăzi, în RM, există cca 400 companii germane, care au creat și menționat peste 12 mii locuri de muncă în ultimii 10 ani, care asigură cca 1/3 din toate exporturile RM, în special în domeniul industriilor automobilistice.
Germania este direct interesată ca RM să fie bine guvernată, cooperând punctual și responsabil cu UE, pentru că doar în în acest fel rezultatele înregistrate după 2014 vor putea fi consolidate și întărite.
În acest moment, deputații CDU au solicitat mai multe informații despre cum pot depăși partidele parlamentare impasul în care s-a ajuns în ultimele săptămâni. Deputatul Nikolas Lobel s-a interesat în mod special care-s soluțiile politice concrete pentru a depăși izolarea, în care din păcate se găsesc relațiile externe ale RM. Domnia Sa a reiterat suportul pentru cetățenii RM și, în special. pentru liderii naționali, Andrei Năstase, Maia Sandu și Igor Munteanu, care pot face o diferență în recuperarea democratică a RM și depășirea responsabilă a condiționalităților neonorate.
Joachim Pfeiffer a cerut să transmită un mesa publicului din RM, susținând că anume crizele întăresc caracterele și principiile, iar beneficiile pe termen scurt pot provoca daune majore. Celor trei lideri, Năstase, Sandu și Munteanu, deputații germani le-au transmis să fie principiali, pro-activi, fără a evita să-și asume răspundere pentru ce se întâmplă în țară. Nimeni nu va schimba RM dacă nu o veți face voi.

200528_Germania_01
On-line conferință: Joachim Pfeiffer deputat CDU, Germani, Veaceslav Ioniță expert economic, Moldova

200528_Germania_02

După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.