După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

Rezervele Valutare ale BNM au atins maxima istorică de 3,119 miliarde USD

Precedentul record a fost înregistrat în decembrie 2019 când activele oficiale de rezervă au ajun la 3,065 miliarde USD. Apoi a urmat o scădere de 180 milioane USD și în aprilie 2020 rezervele BNM s-au redus până la 2,885 miliarde USD.

Rezervele au crescut datorită banilor oferiți de Fondul Monetar Internațional în sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM.
În prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a guvernului de către sectorul bancar. Trebuie să reamintim că BNM din decembrie 2019 a început procesul de relaxare a politicii monetare. În aprilie 2020, în scopul diminuării efectelor negative ale COVID-19, BNM a permis băncilor comerciale să reeșaloneze creditele peroanelor fizice, apoi a permis și a celor juridice, fără a înrăutăți calitatea portofoliului de credite. Suplimentar BNM a interzis băncilor comerciale să plătească dividende acționarilor, obligându-le să mențină tot profitul din 2019 pentru eventualele necesități din 2020. Toate aceste măsuri urmăresc drept scop încurajarea creditării de către bănci a economiei și reducerea la maxim a efectelor COVID-19 asupra procesului de creditare.

200504_Rezerve_Obligatorii_01

În ajunul crizei, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei

În luna martie 2020, volumul creditelor din economie au atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asocviații de econmii și împtrumuturi.

200422_Credite_01

Precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile domnau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.

Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de creditre s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.

Apoi urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.

În prezent Moldova are toate șanse să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:

1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;

2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;

3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori diținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020 cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultatre de plată;

4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.

Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.

Vânzările de apartamente din primele trei luni ale anului, cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți

În primul trimestru al anului 2020, vânzările/procurările de apartamente au fost de 7354, record absolut pentru perioada ianuarie-martie. Vânzările din primele trei luni ale anului curent au fost cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți.Conform datelor Agenției Serviciilor Publice, tranzacțiile pe piața imobiliară din Moldova cresc pentru al 14-lea trimestru consecutiv.
Drept rezultat în valori anuale, piața imobiliară a trecut pentru prima dată de 30 de mii de apartamente anual, înregistrând în primul trimestru a anului curent – 31029 de apartamente vândute/cumparate pentru ultimele 12 luni. Acest volum de tranzacții este dublu față de vânzările tradiționale anuale ale Moldovei din ultimii zece ani, reamintim că cota de 20 de mii de apartamente anual a fost depășită în ultimul trimestru a anului 2018.
Piața imobiliară continuă să fie concentrată în municipiul Chișinău, unde au loc aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamentele.

200409_Imobiliare_01

Numărul de apartamente procurate în ipotecă a înregistrat o ușoară scădere ajungând la 9,5 mii de apartamente în valoare anuală, comparativ cu 9,7 mii în 2019. Pe fundalul creșterii numărului de tranzacții, cota apartamentelor vândute în ipotecă a scăzut destul de semnificativ. Astfel, anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 acest indicator s-a redus cu până la 30%. Oamenii continuă să cumpere tot mai activ apartamente, dar cu un interes mai scăzut față de creditele ipotecare.
Cu toate acestea băncile oferă tot mai multe oportunități de finanțare pentru cetățeni, iar volumul creditelor ipotecare în februarie 2020 au atins cota de 6,5 miliarde de lei, record absolut pentru sistemul bancar. Contractarea noilor credite ipotecare este similar cu cel din 2019, dar piața imobiliară crește mult mai rapid, din acest motiv băncile rămân în urma pieții imobiliare.
Însă și așa portofoliul de credite pentru ramura construcțiilor din sistemul bancar a ajuns la cota sa miximă de 18% record istoric absolut. Precedentul record a fost înregistrat în 2008, când băncile au oferit ramurii construcțiilor 14,7% din totalul creditelor.

200409_Imobiliare_02

Deși piața imobiliară este în creștere deja pe parcursul a 3,5 ani, prețul la apartamente rămâne relativ constat. În 2019 a fost înregistrată o ușoară creștere a prețului, în vară, dar acum prețul s-a reîntors la nivelul începutului anului 2019. În prezent un apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău costă în mediu 36,2 mii euro, cea ce este cu 1,1 mii euro mai puțin decât în vara anului 2019.

200409_Imobiliare_03

Datorită prețului stabil și creșterii veniturilor recalculat în euro ale cetățenilor moldoveni, efortul financiar pentru procurarea unui apartament este în continuă scădere. În primul trimestru, pentru prima dată în istoria țării, el a coborât sub nivelul de opt ani. Astfel, în prezent pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău este nevoie de 7,9 salarii medii anuale. Media europeană este de 6,9 salarii anuale pentru un apartament de 70 m2.

200409_Imobiliare_04

Piața imobiliară și în 2020 rămâne atractivă pentru tranzacții și sper că această criză dictată de COVID-19 nu va avea un impact major asupra pieții imobiliare.

Guvernul în 2019 nu a reușit să-și onoreze obligațiile sale cu 3,3 miliarde lei

Astfel cheltuielile bugetare au fost executate la nivel de 43 miliarde lei, față de 46,3 miliarde rectificat în vară. Reamintim că atunci Guvernul a redus cu aproximativ 1,3 miliarde lei cheltuielile bugetare, față de cele planificate inițial. Deci față de planul de la începutul anului, bugetul de stat nu a fost executat cu 4,6 miliarde lei la capitolul cheltuieli, iar față de cel rectificat cu 3,3 miliarde lei.

Imposibilitatea onorării obligațiilor bugetare este determinată de doi factori majori: 1) acumulări mai mici în bugetul de stat din impozite și taxe, 2) imposibilitatea atragerii resurselor externe.

Veniturile bugetare au fost executate cu 675 milioane lei mai puțin decât după rectificarea din vară, iar față de planificarea inițială cu 2,2 miliarde lei mai puțin. Cele mai mari ratări sunt de la TVA, care s-a acumulat cu 492 milioane lei mai puțin și Accize cu 74 milioane lei mai puțin.

Este îngrijorător faptul că impozitul pe venit la persoanele juridice în 2019 a fost colectat mult mai puțin decât planificarea inițială și a fost la nivelul anului 2018 fără a înregistra careva creșteri.

Dar cele mai mari ratări sunt la atragerea finanțării externe sub formă de împrumuturi. Guvernul a reușit să contacteze împrumuturi în volum de 475 milioane lei, față de 3.476 milioane lei planificat. Anume ratările din împrumuturile externe de 3 miliarde lei au determinat impozabilitatea onorării obligațiunilor legale ale guvernului.

Principalele domenii care au fost afectate de imposibilitatea guvernului de a-și onora obligațiunile bugetare sunt:

Investițiile capitale și activele nefinanciare, care de fapt de fiecare dată cad primele jertfă a reducerilor cheltuielilor bugetare.

Bunurile și serviciile nu au fost executate cu 434 milioane lei și cel mai probabil vorbim de datorii restante ale instituțiilor bugetare. Nu cred că vorbim despre optimizări ale cheltuielilor, deoarece aceste cheltuieli și așa au fost reduse în vară cu alte 375 milioane lei.

Autoritățile locale nu au primit din bugetul de stat 430 milioane lei. Cei drept aici trebuie să menționăm că transferurile către autoritățile publice locale în vară au fost majorate cu 1,18 miliarde lei, de la 11,15 miliarde lei inițial, până la 12,76 miliarde lei după rectificarea din vară. Aceste majorări au fost dictate de majorările salariale implementate în sectorul bugetar, iar transferurile reduse, cel mai probabil au creat dificultăți la autoritățile locale în onorarea obligațiunilor lor față de salariații bugetari.

Cheltuielile de personal, care nu au fost executate cu 317 milioane lei. Și aici cel mai probabil vorbim de restanțe salariale și nu de optimizări, deoarece cheltuielile de persoanl în vară au fost reduse cu 424 milioane lei. Deci tot ce a putut fi optimizat s-a optimizat încă din vară.

Executarea bugetului pe 2019 este un semnal puternic de avertisment pentru 2020. El arată clar: fără o relație bună cu partenerii externi în 2020 este IMPOSIBIL DE EXECUTAT Bugetul de Stat și cel Public.

200131_Ratari_Bugetare

Piața imobiliară e pe val. Performanțe peste cele mai optimiste așteptări în 2019

Volumul tranzacțiilor cu apartamente în 2019 a atins un record absolut pentru Republica Moldova atingând cifra de 28.674 apartamente mult peste cele mai optimiste prognoze realizate de noi anterior. Astfel, în 2019 piața de vânzare/cumpărare a apartamentelor a crescut cu peste 40%, creștere fără precedent.

200115_Piata_Imobiliara_01

Această creștere se datorează în special municipiului Chișinău, unde vânzările de apartamente au înregistrat o cifră record de 22.187 apartamente cea ce este mai mult decât recordul de anul trecut pe țară. Astfel, aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamente din Moldova au loc în mun. Chișinău.

200115_Piata_Imobiliara_02

Un alt factor care a determinat creșterea pieței imobiliare din Republica Moldova sunt creditele ipotecare în baza cărora în 2019 au fost procurate aproape 10 mii de apartamente. Băncile comerciale din Moldova în ultimii doi ani s-au focusat puternic pe creditare persoanelor fizice în special prin oferirea creditelor imobiliare.

200115_Piata_Imobiliara_03

Astfel, portofoliul de credite bancare a crescut în doi ani cu peste 100% de la 3,2 miliarde lei în 2017 la aproximativ 7 miliarde lei în 2019.

200115_Piata_Imobiliara_04

Un alt factor care a influențat piața imobiliară este creșterea accesibilității procurării unui apartament. După 10 ani de cădere continuă în 2019 pentru prima dată prețul la apartamente a încetat să scadă și chiar a înregistrat o ușoară creștere. Astfel în mediu în mun. Chișinău prețul unui apartament de 70 m2 a crescut cu 400 de Euro de la 36,6 mii euro în 2018 la 37 mii Euro în 2019. Însă această creștere s-a temperat la finele anului, cea ce ne face să credem că în 2020 prețurile vor rămâne stabile cu o posibilă ușoară creștere.

200115_Piata_Imobiliara_05

Însă această creștere nesemnificativă a prețurilor la apartamente nu a influențat deloc accesul la apartamente. Efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în 2019 a devenit cu 10% mai ușor față de 2018. Dacă în 2018 pentru procurarea unui apartament erau necesare 9,4 salarii medii anuale, atunci în 2019 acest indicator a atins minimul istoric ce 8,5 salarii medii anuale.

Creșterea accesibilității apartamentelor se datorează creșterii nominale a salariului în lei și a cursului valutar stabil a leului față de Euro, monedă în care de regulă se tranzacționează apartamentele. În 2019 salariul mediu anual recalculat în Euro a crescut cu 600 de Euro, de la 3,9 mii Euro anual în 2018 la circa 4,5 mii Euro anual în 2019.

200115_Piata_Imobiliara_06

După accesibilitatea apartamentelor determinate în salarii medii anuale plătite pentru procurarea unui apartament Moldova se apropie de media țărilor europene, unde acest indicator constituie 6,9 salarii medii anuale.

Record pe piața financiară, volumul de credite a depășit nivelul de 50 miliarde lei

În luna octombrie 2019, pentru a doua oară în istoria Moldovei volumul de credite în economie a depășit suma de 50 miliarde lei. Prima dată acest record a fost stabilit acum 5 ani în urmă în octombrie 2014, când pentru o singură lună volumul total al creditelor din economie s-a ridicat la 51,6 miliarde lei. Apoi a urmat cea mai lungă și profundă criză bancară din istoria țării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde lei până la nivelul de 39 miliarde lei. De un an și jumătate asistăm la o creștere continuu iar în luna decembrie a acestui an anticipăm că volumul de credite din economie va atinge maxima istorică depășind nivelul din 2014.

191121_Credite_Economie_01

Totuși vorbim de o recuperarea nominală a creditării economiei. Fiecare din noi înțelege că 50 miliarde lei din 2019 nu pot fi comparați cu 50 miliarde lei din 2014. Pentru a putea analiza cum sau schimbat lucrurile în valori reale este necesar să utilizăm un alt indicator: volumul de credite raportat la PIB.
Din această perspectivă în octombrie 2014 creditele au atins cota de 38,6% din PIB. Apoi a urmat o prăbușire de 1,8 ori, iar în februarie 2018 acest indicator a atins cota minimă din ultimii 15 ani de 21,8% din PIB.

191121_Credite_Economie_05

În prezent am recuperat doar 10% din prăbușire, iar în valori comparative nivelul anului 2014 îl vom atinge nu mai devreme de anul 2025. Acestea sunt costurile plătite de societate pentru criza bancară din 2014: 3,5 ani de prăbușire și cel puțin 7 ani pentru recuperarea completă.

Un alt aspect important care descrie cum își revine economia din criză este cum am recuperat noi nominal această prăbușire din 2014-2018. Recuperarea s-a realizat din contul instituțiilor nebancare și creditării persoanelor fizice.
Dacă în 2014 instituțiile nebancare dețineau doar 7% din piață cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituțiile nebancare și-au majorat de 3 ori cota de piață până la nivel de aproximativ 21% și au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde lei. Băncile la rândul său în 2014 dețineau un portofoliu de credite de 48 miliarde lei, care s-a redus până la 32,1 miliard lei în februarie 2018. Într-un an și jumătate băncile au recuperat deja 8 miliarde lei din cea ce au pierdut, dar portofoliul lor de credite rămâne în continuare cu 8 miliarde lei mai mic decât maxima istorică din 2014. Trebuie să menționez că în analiza noastră noi nu am luat în calcul creditele fictive dintre băncile falimentate implicate în frauda bancară din 2014.

Al doilea aspect important în analiza recuperării pieței financiare o reprezintă structura clienților. În octombrie 2014 principalul client al instituțiilor financiare erau persoanele juridice, care aveau contractate credite în volum de 43,3 miliarde lei sau 84% din totalul creditelor. Persoanele fizice pe parcursul anilor nu jucau un rol semnificativ în cea ce privește contractarea creditelor. Până la criza bancară cota lor reprezenta 14-16% din volumul total de credite. Criza bancară, care a provocat și criza economică nu doar a redus volumul de credite în economie, dar a schimbat esențial și structura lor. Creditele oferite persoanelor juridice în cei 3,5 ani de prăbușire a pieței s-au redus cu 17,6 miliarde lei sau de 1,7 ori de la 43,3 miliarde lei în 2014 la 25,7 miliarde lei în februarie 2018. În prezent asistăm la o revenire lentă a creditării agenților economici de către sectorul financiar, volumul de credite a crescut cu 3 miliarde lei și a atins nivelul de 28,7 miliarde lei în octombrie 2019, dar această recuperare reprezintă doar 12% din prăbușirea care a avut loc în 2014-2018.

191121_Credite_Economie_03

Locomotiva recuperării sectorului financiar au fost și rămân persoanele fizice, care și-au crescut în acești 5 ani volumul creditelor contractate de 2,6 ori sau cu 13,4 miliarde lei, de la 8,3 miliarde lei în octombrie 2014 până la 21,7 miliarde lei în octombrie 2019.

Ponderea persoanelor fizice în contractare creditelor crește continuu și a atins nivelul de 43,1% din totalul creditelor oferite de instituțiile financiare și dinamica rămâne în continuare în favoarea persoanelor fizice. Persoanele fizice continuă să contacteze credite mult mai activ decât persoanele juridice.

Unica modificare care s-a făcut observată în 2019 este schimbarea preferințelor în sursa de creditare a persoanelor fizice. Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituții nebancare în special companii de micro-finanțare, atunci începând cu 2019 tot mai clar se observă migrația persoanelor fizice către bănci. Prin această se explică și faptul că companiile nebancare în 2019 pentru prima dată de după criza bancară nu și-au majorat cota de piață. Băncile comerciale rapid și-au focusat atenția spre persoanele fizice. Acum se duce o luptă pe viață și moarte pentru persoanele fizice ca clienți a companiilor financiare și după toate aparențele băncile au început să câștige teren în fața companiilor nebancare.