În august Guvernul a întors mai mulți bani față de cât a primit

Astfel dacă în luna iulie Guvernul a reușit să atragă 17,8% din resurse financiare externe sau 1,52 miliarde lei față de 8,56 miliarde de lei planificate. Însă în luna August am înregistrat un regres. Volumul total de resurse atrase din extern s-a redus la 1,23 miliarde lei sau 14,4% din suma planificată.

În august Guvernul a reușit să obțină 60 milioanele lei sub formă de credite, însă a rambursat de 6 ori mai mult sau 357 milioane lei pentru creditele luate anterior. Astfel în loc să obțină resurse suplimentare în buget, Guvernul a fost nevoit să aloce pe lângă cele 60 milioane contractate, altele 297 milioane lei din buget, pentru rambursarea datoriilor la creditele mai vechi.

Drept consecință volumul net de credite contractate în acest an sa redus de la 1,38 miliarde lei în luna iulie la 1,08 miliarde lei în luna august.

Fin01

Granturi: batem pasul pe loc

În luna august Guvernul a reușit să obțină granturi în mărime de 11,3 milioane lei. Astfel pentru primele 8 luni ale anului, Guvernul a reușit să atragă resurse financiare sub formă de granturi în mărime totală de 148,7 milioane lei sau 4,9% din totalul planificat pe acest an de 3.033  milioane lei.

Cel mai probabil în acest an vom avea un rezultat mai prost decât în anul 2016, care a fost un dezastru total la capitolul atragerea de granturi. Vă reamintesc că în anul 2016 Guvernul a ratat peste 2,4 miliarde lei Granturi. Astfel dacă inițial a planificat să obțină 3,8 miliarde lei resurse financiare sub formă de granturi pentru bugetul de stat, în final a reușit să obțină doar 1,37 miliarde lei.

Cel mai probabil ratările de granturi în acest an vor depăși 2 miliarde lei, cea ce înseamnă 4,5 miliarde lei pentru ultimii 2 ani.

Fin02

În primele 8 luni ale anului Guvernul a realizat planul de atragere a resurselor financiare externe în proporție de 14,4%. A reușit să obțină 1,23 miliarde lei față de 8,56 miliarde lei planificați.

Fin03

Ca și anul trecut la capitolul împrumuturi stăm mai bine, iar la capitolul granturi suntem într-o izolare totală. Aici trebuie să reamintesc că Programul Guvernului SUA ”Provocările Mileniului” în sumă de aproape 270 milioane USD s-a finalizat și trebuia să înceapă etapa a doua cu un buget cel puțin dublu, însă contextul în care se află Moldova descurajează SUA să înceapă finanțarea. Cam așa stau lucrurile și cu restul donatorilor.

Fără să ne facem tema pe acasă este imposibil să sperăm la obținerea de granturi oricât de optimist nu le-am planifica noi în bugetul de stat.

Tot aici vreau să menționez că și la capitolul împrumuturi stăm bine exclusiv datorită susținerii din partea României, care nu pune accent politic și oferă finanțare cu condiționalități mai mult de formă. Ultima tranșă din creditul de 150 milioane de euro oferită de România va îmbunătăți parțial performanța Guvernului la atragerea resurselor financiare externe, însă Moldova urmează să-și rezolve deficiența de comunicare cu toți partenerii. E prea puțin să-ți construiești politica bugetară doar în baza unor relații speciale avute cu România. E bine, dar prea puțin. Fără România și la împrumuturi riscam să ajungem într-un blocaj total.

 

Advertisements

Pe fundalul crizei bancare, companiile non-bancare și-au dublat cota de piață

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde lei maximul istoric, iar în acest an estimăm că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar.

Pe acest fundal urmărim o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei o creștere de 3,4 miliarde lei comparativ cu același an de referință 2013.

Drept consecință în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Fin01

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei –patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori  îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conecta pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două – trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici.

Fin02

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori  cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. Noi de minim 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Fin03

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde lei o creștere cu minim 760 milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Fin04

Aparent avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de Bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb ele oferă acest credite companiilor de MciroFinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele iferite de companiile de MicroFinanțare nu sunt supravegheate de Banca Națională. Drept consecință o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Națională, pleacă spre sectorul non-Bancar care nu este supravegheat de banca Națională.

Însă în opina noastră motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-Bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul Bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.

Agenții economici de bună credință pleacă din sistemul bancar

Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

În perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele.

Din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obținute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.170320_Credite_Dubioase_Compromise