De ce cresc prețurile în Moldova și la ce să ne așteptăm anul viitor?

În ultimele 4-5 luni asistăm la o accelerare a creșterii prețurilor în Republica Moldova, care în luna august au atins nivelul de 5,5% anual.
Care este motivul și la ce să ne așteptăm în următoarele luni?
În opinia mea sunt câțiva factori, care au determinat și vor determina în viitor majorarea de prețuri.
190916_Preturile

Creșterea consumului neacoperit cu producere.
De la începutul anului 2018 până în prezent portofoliul de credite în economia națională s-a majorat cu circa 9 miliarde lei, dintre care 7 miliarde revin persoanelor fizice. Cea mai mare parte din acești bani au mers la consum curent. Aici se mai adaugă circa 2 miliarde lei majorări de salarii, din contul reducerii impozitelor, care au mers tot la consum curent. Guvernul s-a dezis de investiții publice, din contul impozitelor în favoarea consumului curent a populației. Deci avem o creștere de consum al populației de cel puțin 4-5 miliarde lei din contul creditelor și investițiilor publice, care nu au nici o acoperire de producție suplimentară. Într-o economie puternică acest consum ar fi generat creștere economică, dar în Moldova el a generat creșterea importurilor. Drept consecință avem timp de un an o înrăutățire a balanței comerciale cu peste 400 milioane USD. Acest fapt a creat un deficit de valută și a dus la deprecierea monedei naționale. De fapt creșterea consumului s-a realizat din contul importurilor, acoperite cu rezervele valutare ale BNM.

Deprecierea valutei naționale.
Valuta națională s-a depreciat datorită creșterii consumului neacoperit cu producție națională. Creșterea consumul populației a generat creșterea de importuri, care au provocat creșterea puternică a cererii de valută pe piața valutară. Deficitul de valută în ultimul an de zile a dus la deprecierea leului moldovenesc cu 6% față de coșul valutar EURO&USD. Datorită dependenței puternice a consumului populației de produsele de import, deprecierea valutei naționale a influențat direct creșterea prețurilor. În opinia noastră jumătate din creșterea prețurilor din ultimul an se datorează deprecierii valutei naționale.

Intervenția abuzivă a politicului.
Spre regret în ajun de alegeri politicul se bagă puternic în tot ce înseamnă prețuri. Cel mai direct se vede la prețurile reglementate, care după ani de reformă în continuare sunt dependente de politicieni. Aici vorbim de gaze naturale, energie electrică, apă, transport, prețurile la care sunt artificial menținute în ajun de alegeri, apoi sunt majorate, deseori nejustificat. Însă politicul se bagă nu doar la prețurile reglementate, economia Moldovei are un grad spoit de monopolizare, majoritatea bunurilor și serviciilor sunt prestate de câțiva monopoliști dependenți de puterea politică. Reducerea prețurilor în ajun de alegeri, de regulă este urmat de accelerarea lor de după alegeri. După alegeri au crescut prețurile la energia electrică, transportatorii solicită majorări, sunt discuții în privința gazelor naturale și apă.

Moldova în următorii 1,5 ani se va confrunta cu un proces continuu de creștere a prețurilor care va fi în coridorul 7-10% anual, datorită tuturor celor 3 factori enunțați mai sus.

Advertisements

Portofoliul de credite din sistemul bancar au înregistrat o creștere record din ultimii 5 ani

În trimestrul II din 2019 portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creștere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani și jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creștere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice.
Timp de 3,5 ani băncile și-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.
190814_Credite_01
Din 2018 băncile au început lent să depășească perioada de criză. În mai puțin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2.
190814_Credite_02
Această creștere se datorează în special orientării și creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creștere, 4,1 miliarde lei revine creșterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecință ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.

Pentru prima dată creditele oferite persoanelor fizice au depășit 40% din totalul creditelor

În trimestrul II din 2019 ponderea creditelor oferite persoanelor fizice de către întreg sistem financiar, pentru prima dată a depășit cota de 40% cea ce este de 3 ori mai mult decât acum 10 ani în urmă.
190807_Credite_01
Astfel din portofoliul total de credite de 48,4 miliarde lei oferite de către bănci, companii de microcreditare, Asociații de Economii și Împrumuturi, companii de leasing, peste 19,6 miliarde lei revin persoanelor fizice.
Până în anul 2018 pe parcursul a 5 ani de zile locomotiva creșterii portofoliului de credite oferit persoanelor fizice a fost sectorul nebancar, care și-a majorat portofoliul de 3,3 ori, de la 2,2 miliarde lei în 2013 la 7,2 miliarde lei în 2018. Băncile în această perioadă și-au majorat portofoliul de credite doar de 2 ori, de la 4,9 miliarde lei la 10 miliarde lei.
190807_Credite_02
În anul 2019 avem o schimbare clară de situația, băncile destul de agresiv au început creditarea persoanelor fizice, cea ce le-a permis să recupereze parțial pozițiile pierdute din ultimii ani de după criza bancară.
Astfel în prima jumătate a anului volumul creditelor oferite persoanelor fizice a crescut cu 2,4 miliarde lei, dintre care sectorului bancar îi revine 2 miliarde lei, iar sectorului nebancar doar 0,4 miliarde lei. în următoarele luni anticipăm o creștere mai pronunțată a sectorului nebancar, dar totuși poziția dominantă va vi menținută de sectorul bancar.
Cu 19,6 miliarde lei împrumuturi persoanele fizice au atins cel mai înalt nivel de îndatorare raportat la PIB de 9,6%, iar până la finele anului pentru prima dată în istoria țării acest indicator va depăși 10% din PIB. Totuși după gradul de îndatorare a persoanelor fizice Moldova este de 2 ori mai puțin îndatorată decât media regională și de 5,7 ori mai puțin decât media Europeană, cea ce indică la un potențial de creștere a portofoliului de credite oferit persoanelor fizice.
190807_Credite_03

În 2018 Moldova a depășit cea mai profundă criză bancară din istoria sa

În 2018 surplus de lichidități din sistemul bancar a Moldovei a atins nivelul record de 28 miliarde lei, motivele acestui fenomen în analiza de mai jos. Doi indicatori fundamentali: 1) Depozitele comparativ cu Creditele 2) Creditele raportat la PIB, ne arată că această criză a fost una fără precedent.

1901_criza_banci_03
După volumul de credite raportat la PIB criza din 2014 a fost de trei ori mai puternică și de două ori mai lungă decât cea din 2009. Atunci căderea a fost de 14% și a durat trei ani. În 2014 căderea a fost de 43% și a durat 5 ani. În anul 1998 căderea a fost de 32% și a durat doar un an.
1901_criza_banci_02

Dacă analizăm evoluția depozitelor și creditelor din sistemul bancar, observăm foarte ușor că lovitura primită în 2014 a fost una fără precedent de la formarea sistemului bancar.

Până în anul 2014 sistemul bancar își exercita fără probleme funcțiile sale de bază, acumulări de resurse și oferirea de credite. Volumul de depozite și credite era aproximativ egal, iar surplusul de lichidități a fost de doar 1% – media pentru 15 ani.

Însă după 2014 la capitolul acumulări de depozite, sistemul bancar și-a revenit relativ rapid. Depozitele au scăzut doar pe o perioadă scurtă cu doar 2 miliarde lei, de la 52 miliarde lei începutul anului 2015 la 50 miliarde lei începutul 2016. Pentru anii 2013-2015 au fost excluse depozitele fictive dintre bănci, pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Din 2016 depozitele au crescut constant ajungând la 63,5 miliarde lei, sau cu 13,5 miliarde lei mai mult decât acum trei ani. În 2016-2017 ele au crescut cu circa 5 miliarde lei anual, iar în 2018 am avut o stagnare pe parcursul întregului an și au înregistrat o creștere bruscă doar în trimestrul IV.

Cât privește activitatea de creditare a economiei aceasta a fost cel mai grav afectată. Astfel, până în februarie 2018 volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenților economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei de la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei începutul 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenților economici. Pe toată această perioadă creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit.
1901_criza_banci_01

Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creștere revine unei singure bănci MAIB, care și-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuși, în 2018 surplusul de lichidități în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute cât și în valori relative. Astfel, surplusul de lichidități a ajun la 28,2 miliarde lei, cea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor.

Acumulările masive de bani și capacitățile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie și a forțat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei și a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătățire a raportului credite raportat la PIB și a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară și să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la nivelul record de la independență – 42,5%.

Creșterea veniturilor populației, creditele ipotecare și prețurile stabile au înviorat piața imobiliară

Evoluția de pe piața imobiliară din Chișinău pentru mulți este o enigmă. Am auzit de zeci de ori aceleași întrebări: pentru cine atâtea construcții? Cine cumpără, dacă toată lumea a plecat din țară?

Întrebările au și un substrat factologic. În ultimii cinci ani numărul mediu de apartamente date în exploatare anual este de peste 5 mii sau de două ori mai mult decât acum zece ani. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în Chișinău anul acesta se va apropia de 15.000 apartamente sau cu 50% mai mult decât acum 5 ani în urmă când se vindeau pe an sub 10 mii de apartamente.

Cine mișcă piața imobiliară din Chișinău? care sunt factorii care determină evoluția de pe această piață?

Avem de-a face cu cinci factori fundamentali, care mișcă piața. Cunoașterea lor va permite atât cetățenilor cât și firmelor de construcție să-și revadă strategia lor în domeniul construcțiilor/vânzărilor/achiziționărilor de apartamente.

I. Migrația internă.
Da oamenii continuă să plece din țară, însă nu din Chișinău. În timp ce populația țării scade continuu, populația or. Chișinău în 10 ani de zile a crescut cu 30 mii persoane, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creștere se datorează migrației interne și înseamnă pentru or. Chișinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Și asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani în Chișinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, așa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră.

II. Schimbarea comportamentului social.
Nu știam cum să definesc un fenomen fără precedent care are loc în țara noastră, dar în mod special în or. Chișinău, din acest motiv l-am denumit comportament social. Ce am în vedere? În ultimii 10 ani comportamentul populației or. Chișinău s-a schimbat mai mult decât în precedenții sute de ani. Tinerii se căsătoresc mult mai târziu, chiar dacă nu sunt căsătoriți preferă să locuiască separat, iar dacă se căsătoresc preferă să nu aibă copii în primii ani de căsnicie, iar când decid să aibă copii, atunci numărul lor se limitează la un copil sau maxim 2 copii. Ce avem în rezultat? În anul 2006 în or. Chișinău ponderea familiilor de o persoană era de 17%, iar în prezent s-a dublat ajungând la aproape 33%. Iar alte 35% sunt familiile formate din două persoane. Numărul de familii din cinci persoane și mai mult, practic sunt pe cale de dispariție și ponderea lor s-a redus în doar 12 ani de trei ori de la 7,6% în 2006 la 2,8% în 2018.
Drept consecință, chiar dacă populația or. Chișinău a crescut cu doar 30 mii persoane, numărul de familii, sub influența schimbării comportamentului social s-a majorat cu 96 mii.
181214_Constructii_01
Doar anul acesta numărul de gospodării în or. Chișinău se va majora cu aproape 20 mii, față de 5 mii apartamente noi date în exploatare.
Creșterea numărului de gospodării se datorează exclusiv micșorării numărului de membri într-o gospodărie.
Acest lucru a schimbat cardinal cererea pe piața imobiliară. Dacă 15 ani în urmă doar 10% din apartamentele vândute era cu una și două camere. În prezent ele au ajuns la 70%.
181214_Constructii_02
Acum 15 ani un apartament construit avea în mediu peste 120 m2, iar în prezent a ajuns la sub 70 m2. Acest fapt are o singură explicație logică: creșterea fără precedent a numărului de gospodării formate din 1 sau 2 persoane, care evident preferă apartamente cu spații mici.
Dacă luăm în calcul și prețurile la apartamente, atunci în prezent companiile trebuie să vândă trei apartamente pentru a obține aceeași sumă de bani de la vânzarea unui singur apartament acum 10-15 ani în urmă.

III. Stabilizarea la nivelul de jos a prețurilor.
Piața imobiliară din Moldova a cunoscut o explozie a prețurilor până în anul 2008, când ele au crescut de șase ori în doar zece ani, atingând nivelul record de 867 EURO/m2 în anul 2008. Apoi în urma crize imobiliare, ele s-au prăbușit până la nivelul de 525 EURO/m2 și deja al doilea an consecutiv s-au stabilizat la acest nivel.
181214_Constructii_03
Pe termen mediu prețurile vor începe să crească, dar în prezent companiile de construcții se confruntă cu necesități enorme de lichidități. Multe din ele nu au rezistat crizei și au falimentat, altele au avut și continuă să aibă probleme cu întoarcerea creditelor la bancă. Băncile evită să crediteze companiile de construcții, drept consecință, cererea sporită de apartamente nu a dus la majorarea prețurilor, deoarece companiile preferă să obțină lichidități cât mai rapid posibil. În opinia noastră 2017-2019 sunt anii cu cele mai mici prețuri la apartamente, cel mai probabil după 2020 prețurile vor începe a crește.

IV. Creșterea veniturilor populației.
Să nu uităm că apartamentele se tranzacționează în Euro, din acest motiv veniturile populației trebuie examinate recalculate în Euro. După cum am anticipat încă din primăvară, datorită creșterii salariilor în lei și aprecieri Leului moldovenesc față de Euro, salariul mediu recalculat în Euro, în acest an va constitui în jur de 320 Euro/Lună.
181214_Constructii_04
Doar aprecierea valutei naționale din ultimii doi ani de zile a făcut apartamentele mai ieftine cu peste 10%. Drept consecință efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament, este mult mai mic decât acum 10 ani.
181214_Constructii_05
Astfel, pentru procurarea unui apartament de 70 m2 acum 12 ani era nevoie de 36 salarii medii anuale, iar anul acesta indicatorul s-a redus de 3,8 ori până la 9,5 salarii medii anuale. Altfel spus efortul financiar depus de o familie este de aproape patru ori mai mic în prezent decât acum 10-15 ani.

V. Accesarea împrumuturilor ipotecare.
Creșterea veniturilor recalculate în Euro nu rezolvă problema procurării de imobile, deoarece economiile sunt prea mici, pentru a rezolva problema.
O soluție a devenit creditele ipotecare, iar conjunctura este una extrem de favorabilă: 1) băncile se confruntă cu un surplus de lichidități fără precedent, 2) băncile foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte cât și ponderea mare a creditelor neperformante înregistrate la agenții economici 3) persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la ei sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice.
În aceste condiții băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Într-un singur an creditele au crescut cu peste un miliard de lei.
181214_Constructii_06
Doar în luna octombrie volumul de credite ipotecare a crescut cu 180 milioane lei, comparativ cu primele nouă luni ale anului 2017.
Dacă luăm în calcul și sectorul nebancar, atunci observăm că industria de construcții a primit în acest an o injecție financiară din partea băncilor, mai mare decât oricând.
Anume acești cinci factori sunt fundamentali în înțelegerea a cea ce se întâmplă în sectorul construcțiilor și care sunt tendințele pe următorii ani.

Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să  majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

180910_01

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

180910_02

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

180910_03

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

180910_04

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Ce urmează

Cel mai probabil rata rezervelor obligatorii, fără precedent, este una de scurtă durată. Opinia noastră se bazează pe câteva argumente: 1) În prezent s-a accelerat cererea de valută din partea persoanelor juridice, pe fundalul stabilizării ofertei din partea persoanelor fizice. Acest lucru va scădea din presiunea asupra leului exercitat pe piața valutară. 2) Cel mai probabil după 5 ani de cădere continuă a activității de creditare a economiei de către sectorul bancar în a doua jumătate a anului 2018 vom asista la o ușoară creștere a creditării, cea ce va reduce din excesul de lei în sistemul bancar 3) În ajun de alegeri anticipăm o temperare a ritmului de creștere a depozitelor în lei în sistemul bancar, fapt care iarăși va reduce din presiunea existentă. Dacă acești 3 factori se for accentua în luna septembrie – noiembrie, atunci cel mai probabil BNM va revedea în scădere rata rezervelor obligatorii în perioada imediat următoare.

Un aspect care urmează de a fi investigat

Cea ce urmează de investigat este cine sunt cei care creează exces de valută pe piața valutară și exces de lei pe piața financiară. Situația din prezent amintește perioada 2006-2009, când am asistat la același tablou, intrări de valută în țară, surplus de lichidități și procurări masive de valută în preajma alegerilor. Atunci BNM a consumat 1/3 din rezervele sale valutare.

Suplimenta pentru analiza noastră cele 3 bănci lichidate (BEM, BS, UB) ne-au oferit o informație utilă pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în sistemul bancar moldovenesc. Astfel, mai mult de jumătate din depozite din acele 3 bănci erau deținute de mai puțin de 8 mii de persoane, mărimea media a depozitelor cărora era de 500 mii lei. Piața financiară și valutară este opacă, concentrată și dependentă de un număr restrâns de persoane.

Comportamentul jucătorilor pe piața valutară și a depozitelor bancare nu seamănă a comportamentului unui gasterbeiter, care aduce valută acasă o schimbă în lei și o depune în bănci. Cel mai probabil avem de afacere cu un grup restrâns de persoane, care intervin pe piața valutară și cea bancară, iar comportamentul lor seamănă cu investitorilor care sunt siguri de recuperarea investiției.

Cine și câți sunt cei care joacă piețele noastre valutare și financiare trebuie să fie subiect de investigație nu doar a BNM, dar și a altor structuri ale statului. Acest apel l-am făcut în atât 2007 cât și acum în 2018.

 

Accelerarea consumului scoate din blocaj sistemul bancar

credite

Volumul creditelor acordate de sistemul bancar economiei naționale după o scădere continuu timp de doi ani și jumătate a înregistrat o creștere de 792 milioane de lei în Tr. II față de Tr. I. În timp ce 10 ramuri ale economiei au înregistrat o creștere a portofoliului de credite cu 1,33 miliarde de lei, alte 5 ramuri au înregistrat scădere cu 540 milioane de lei.

consum1

De fapt, populația este motorul e creșterii împrumuturilor din sistemul bancar. Consumul și ipoteca au contribuit cu 53% în totalul de majorării portofoliului de credite. La polul opus se află comerțul și industria alimentară, care continuă să-și diminueze volumul împrumuturilor contractate deja al cincilea an consecutiv, iar în ultimul trimestru portofoliul respectivelor ramuri s-a redus cu 452 milioane de lei sau 84% din totalul portofoliului negativ.

Trebuie să remarcăm faptul că volumul total de credite chiar dacă în Tr. II a anului 2018 a înregistrat o creștere, el rămâne a fi cu 14,1 miliarde lei mai mic față de volumul record din 2014 Tr. III.

consum2

În această perioadă, absolut, toate ramurile economiei naționale au înregistrat o reducere a portofoliului împrumuturilor, care au însumat 16,9 miliarde lei.

Cea ce a menținut sistemul bancar pe linie de plutire au fost creditele contractate de persoanele fizice pentru consum și imobil, care în această perioadă au crescut cu 2,6 miliarde lei.

Dacă analizăm evoluția creditări economiei naționale putem trage câteva concluzii:

Cel mai mult s-a redus creditarea comerțului, însă în opinia noastră această reducere mai degrabă este o reacție a industriei comerțului la criza economică. Comercianții au acționat întocmai cum este scris în manualele de management: și-au redus dependența de creditele bancare prin: creditarea de la furnizori, optimizarea stocurilor și convingerea populației să se crediteze în locul lor.

Același lucru s-a întâmplat și la companiile de construcții. Ele și-au redus portofoliul de credite cu 912 milioane de lei, în schimb populația și-a majorat volumul împrumuturilor pentru imobile cu 861 milioane lei.

Putem spune că băncile preferă să crediteze mai degrabă populația decât agenții economici. Aceasta se explică prin faptul că cetățenii comparativ cu firmele sunt buni de plată. Creditele neperformante la cetățeni sunt de doar 3-3,5% comparativ cu media pe sistemul bancar de 15-16% sau chiar pe anumite ramuri de 30-40%.

consum3

Indicatorul care trebuie să atragă cel mai mult atenția este creditele contractate de persoanele fizice pentru inițierea și dezvoltare unei afaceri mici. Aceste credite sau redus mai mult de 2 ori de la 1,7 miliarde lei la 860 milioane lei. Dacă ne uităm atent la comportamentul populației atunci observăm o înclinație alarmantă spre consum. În 2014 3 din 10 lei împrumutați de populație erau pentru investiții în afacere, iar în prezent doar 1 din 10 lei este direcționat în afaceri.

În concluzie putem afirma că economia î-și revine lent prin accelerarea consumului populației.