Agenții economici de bună credință pleacă din sistemul bancar

Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

În perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele.

Din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obținute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.170320_Credite_Dubioase_Compromise

Cum o mită de câteva mii de euro poate distruge sistemul educațional din Moldova

Zilele următoare Guvernul ar putea vota lichidarea specialității de pregătirea a profesorilor pentru gimnazii și licee.mita-pcp-ist

Ministerul Educației cu insistență impune Guvernului o Hotărâre, prin care se propune lichidarea specialității 0114 formarea profesorilor. Prin această ”inițiativă” se dorește lichidarea tuturor specialităților de la Universitatea Pedagogică de Stat, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău, Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Cahul și Universitatea de Stat din Taraclia, care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee.

De ce se promovează această ”inițiativă”?

Răspunsul este mult mai simplu decât își imaginează unii. În ultimii 10 ani numărul de studenți în universitățile din Moldova s-a redus cu peste 53 mii tineri. În următorii 5 ani anticipăm o reducere cu încă 13-15 mii tineri. În aceste condiții, universitățile sunt într-o luptă pe viață și moarte pentru fiecare tânăr potențial student.

Anume pe acest fundal trist, unor ”genii” locali le-a venit o idee trăsnită: să lichideze specialitatea pregătirea profesorilor, astfel încât cei câteva sute de tineri care anual mergeau la pedagogie să meargă la specialitățile alternative ”patronate” de ”micii noștri genii”.

Nu căutați cauze complexe, răspunsul este unul clar: pentru o mită de câteva mii de euro, cineva cu insistență face lobby pentru o HG criminală, care prevede lichidarea specialității de pregătire a profesorilor.

Numărul ”eroilor” care fac lobby la această HG nu este mare. Daca s-ar dori, CNA și Procuratura Anticorupție cu un mic efort, ar putea să ne comunice, în câteva zile, cine sunt eroii și contra cărei sume de bani, se lichidează specialitatea pregătirea profesorilor.

Cazul dat mi-a întărit încă o dată convingerea: nici un laborator KGB-ist nu poate distruge țara noastră așa cum o poate face un Prost Corupt ajuns la Putere.

Sursa foto: canal3.md

De politica monetară în Moldova trebuie să se ocupe Procuratura Anticorupție dar nu Banca Națională

Orice nenorocire nu vine singură. În anul 2014 după jaful bancar, asupra Moldovei s-au abătut și alte cataclisme economice: leul sa depreciat, prețurile au explodat, remitențele sau redus, exporturile au scăzut, activitatea economică a încetinit, iar populația a sărăcit și mai tare.

În plus la toate acestea Banca Națională a venit cu rețeta sa clasică de înăsprire a politicii monetare. Rezervele obligatorii pentru mijloacele atrase în lei s-au majorat fără precedent de la 14% la 35%, iar rata de bază a crescut de peste 5 ori de la 3,5%  până la 19,5%. Toate aceste acțiuni nu au rămas fără urmări: economia a fost desecată de bani, masa monetară s-a redus de la 62,3% din PIB în 2013 până la 52,4% în 2015. Astfel prin politicile sale BNM a sustras din economie peste 13 miliarde lei. Banii au devenit extrem de scumpi iar băncile au fost descurajate enorm să facă acumuleze depozite în lei.2017-01-25-11-56-28-2

Cetățenii s-au speriat de deprecierea leului și au redus economiile în lei în favoarea celor în valută străină, iar politica BNM doar a intensificat acest proces.2017-01-25-11-55-24-2

BNM are explicații standard. Politica monetară, doar reflectă situația din economie. Dacă BNM nu ar interveni, atunci ar avea loc o înfierbântare a economiei și ar crește rata creditelor neperformante. Asta în teorie, dar în practică lucrurile sunt mult mai nuanțate.2017-01-25-11-55-38-2

Pentru aceasta să analizăm situația cu creditele oferite de băncile comerciale, separându-le în creditele oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

Astfel, la situația din decembrie 2016, volumul creditelor acordate persoanelor fizice pentru consum, procurări de imobil și inițierea unei afaceri s-au ridicat la 6,48 miliarde lei.  Din aceste credite 3,5% sunt credite neperformante sau compromise.

Tot în această perioadă volumul creditelor oferite agenților economici se ridică la 29,1 miliarde lei. Ponderea creditelor neperformante sau compromise este de 3,5 ori mai mare decât în cazul persoanelor fizice și atinge nivelul mediu de 12,4%. În domeniul construcțiilor și serviciilor ele ating o cota alarmantă: de 31,1% și respectiv 40%.2017-01-25-11-54-46-2

Cum se face că împrumuturile neperformante oferite agenților economici sunt de 3,5 ori mai mari decât cele oferite persoanelor fizice, iar pe anumite ramuri chiar de 10 ori mai mari. Oare persoanele fizice nu tot în Moldova locuiesc.

Explicația este una destul de banală.

În cazul persoanelor fizice, creditele sunt mici, iar decizia de creditare se ia la nivelul ierarhic inferior al băncilor de regulă la nivel de ofițeri de credit. Aici în cel mai riguros mod se respectă toate exigențele legale și procedurile interne ale băncilor: gajul este gaj, clientul este verificat până la piele și el trece toate cercurile iadului până obține un credit de câteva mii de lei. Cei care au luat un credit ca persoane fizice înțeleg despre ce vorbesc.

Altfel stau lucrurile în cazul companiilor mari. În Moldova nimeni nu dorește să discute că există o relație coruptă între agenții economici mari și conducerea de vârf a  băncilor comerciale. Astfel, poate fi explicată această discrepanță enormă între creditele neperformante oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

La persoanele juridice creditele neperformante la nivel de 5-7% au o explicație economică. Iar tot ce este peste acest nivel se explică fie prin incapacitate managerială fie prin  acțiuni ilegale ale conducerii de vârf a băncilor comerciale.

BNM trebuie să relaxeze în continuare politica monetară prin reducerea rezervelor obligatorii de la 35% la max. 20% și să continue diminuarea ratei de bază având ca țintă la nivelul de 3,5% față de 9% cât este în prezent.

Or, lupta cu creditele neperformante în Moldova nu trebuie realizată prin intermediul înăspririi politicii monetare, dar prin intermediul Procuratorii Anticorupție. De ce până în prezent noi nu auzim de cazuri de condamnare a lucrătorilor bancari, pentru fraude cu credite? Cazul BEM, BS și UB oferă toate explicațiile necesare.

Inacțiunea organelor de urmărire penală, forțează BNM să intervină ea. Astfel pentru fraudele unora, plătim noi toți cu costuri ridicate pentru credite și bariere enorme de accesare a lor.

Nu BNM, dar Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de politica monetară în Moldova, cel puțin pentru următorii 2-3 ani.