Comunicat: În două luni de pandemie, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei

Preluat de pe IDIS Viitorul


În lunile aprilie-mai 2020, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, exclusiv datorită reducerii creditelor oferite agenților economici, susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în martie 2020 portofoliul de credite bancare, de după frauda bancară, a atins cota maximă de 42 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că apoi a urmat un declin provocat de criza COVID-19. În cazul persoanelor fizice, portofoliul a rămas neschimbat, la maxima istorică de 14,5 miliarde de lei. Iar la persoanele juridice, portofoliul de credite s-a redus de la 27,6 miliarde de lei la 26,5 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că cele mai mari reduceri au avut loc în ramura comerțului, de -0,57 miliarde de lei. La fel, menționează că o atenție deosebită merită analiza creșterii fără precedent a volumului de credite oferite instituțiilor finanțate de la bugetul de stat. Băncile, în lunga lor istorie, practic nici odată nu au creditat instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Unul dintre motive fiind că ele nici nu aveau nevoie de credite.

Expertul în politici economice susține că de regulă instituțiile publice, în caz de necesitate, se creditau de la bugetul de stat. Iar acum datorită crizei, instituțiile publice pentru prima dată sunt nevoite să aplice la credite bancare. Iar acum, din cauza crizei financire, instituțiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare și pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au acreditat cu 140 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cel mai probabil vor urma noi credite și îndatorări ale instituțiilor publice față de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern.

Piața auto, cel mai rapid își revine din criză

În Luna aprilie numărul de automobile înregistrase a fost de 2 ori mai mic decât în perioada similara a anului trecut.
Iar în luna mai piața a început să-și revină, numărul de automobile înregistrate a fost cu doar 25% mai mic decât anul trecut în perioada similară.

200616_Auto_01

Dacă ținem cont că în primele 2 luni ale anului am avut creșteri foarte mari, atunci pentru întreaga perioadă situația nu este atât de critică, avem o scădere de doar 12%.

Astfel anul acesta în primele 5 luni ale anului au fost înregistrate 10.185 automobile cu 1.418 mai puțin decât anul trecut, când în perioada similară au fost înregistrate 11.603 automobile.

200616_Auto_02

Cel mai probabil până la sfârșitul verii vom atinge nivelul de vânzări de anul trecut.

Se pare că industria vânzărilor auto cel mai rapid î-și revine din criză. După o cădere de două ori a volumului de vânzări în luna aprilie, recuperarea va dura max. 3 luni.

În concluzie: Moldoveanul nu mănâncă, dar de mașină nu se lasă.

Ce sa întâmplat că a scăzut inflația la produsele alimentare?

Nu sa întâmplat nimic. Da, uneori în Moldova e de ajuns ca să nu se întâmple nimic și deja să fie bine.

Vă mai amintiți criza cartofului din mai 2019? Dar prețul cireșelor? Au explodat atunci prețurile la cartof și alte legume, iar drept consecință prețurile la produsele alimentare într-o lună au crescut cum cresc uneori într-un an.

Au urmat apoi declarații tari, politicienii au promis anchete, investigații, pedepsirea vinovaților, dar nu a urmat nimic.

200612_IPC_01

Bine că în acest an șmecherii nu au repeta isprava de anul trecut. Deoarece nu au repetat, iată și scăderea bruscă a inflației la produsele alimentare, dar oricum încă rămâne ridicată la nivel de 7,8% în valoare anuală.

În ultimii 15 ani, doar în 3 ani prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult de 10% anual, în 2007, 2015 și 2019.

200612_IPC_02

Prețurile mari la produsele alimentare lovesc cel mai mult în persoanele cu venituri mici în special pensionarii. Pentru ei inflația nu este creșterea prețurilor la automobile, dar la produsele alimentare.

În 2019 prețurile la produsele alimentare au crescut de 2,3 ori mai mult decât a fost indexată pensia. Drept consecință anul trecut pensionarii au putu procura mai puține produse alimentare decât un an înainte. În ultimii 15 ani de 5 ori pensia a fost indexată mai puțin decât au crescut prețurile la produsele alimentare. Aceasta sa întâmplat în 2010, 2013, 2015, 2017 și 2019. Cel mai greu pentru pensionari a fost perioada de după jaful bancar. Odată la doi ani, pensia se indexa mai puțin decât creșteau prețurile la produsele alimentare.

După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

Inflația în Moldova scade pentru a 4-a lună consecutiv

În luna aprilie a scăzut până la 5,4% anual, cu 2,2 p.p. mai puțin decât la finele anului 2019.
De asemenea și prețurile la produsele alimentare scad pentru a 4-a lună și au coborât sub 10% anual, dar continuă să rămână relativ ridicate. Aceasta se datorează perioadei începutului de an. Considerăm că prețurile la produsele alimentare, odată cu apariția roadei noi vor continua să scadă.
Principalii factori care stau la reducerea inflației sunt:
1. Inflația ridicată de anul trecut, care a consumat în mare parte creșterea de prețuri.
2. Reducerea puternică a prețurilor la resursele energetice
3. Aprecierea Leului Moldovenesc față de valutele regionale de unde se importă produsele de larg consum, inclusiv cele alimentare. Față de Hrivna Ucraineană leul s-a apreciat de la începutul anului cu 8%, iar Lira Turcească cu 13,5%.

200515_IPC_01

200515_IPC_02

Banca Națională îndeamnă moldovenii să achite cu cardul bancar, iar aceştia spun DA

Coronavirusul pe lângă multiplele implicații în viața noastră a ridicat problema creșterii siguranței cetățenilor în efectuarea plăților de zi cu zi.

În acest sens, Banca Națională a Moldovei îndeamnă cetățenii să treacă mai rapid la achitările cu cardul bancar, care este mult mai sigur din punct de vedere a protecției sănătății decât metodele tradiționale cu numerar.

Se pare că moldovenii încep a prinde gustul achitării cu cardul bancar. Încă nu avem datele pentru întreg anul 2019, dar deja putem anticipa că suma achitărilor cu cardul în Moldova în 2019 a trecut de 10 miliarde lei. Anul 2019 încă odată confirmă ipoteza noastră lansată ceva timp în urmă: achitările cu cardul bancar se dublează odată la doi ani.

200312_Card_01

Pentru 2020 anticipăm că achitările cu cardul bancar va depăși suma de 16 miliarde lei, cea ce este de 37 ori mai mult decât acum 10 ani în urmă, când achitările cu cardul doar erau la etapa embrionară și au constituit doar 430 milioane lei.

Însă noi mai sus am vorbit doar de achitările cu cardul în interiorul țării, dar moldovenii utilizează cardul bancar și pentru achitările de peste hotare, fie când merg peste hotare, fie când fac cumpărături online.

Astfel estimăm că suma totală a achitărilor cu cardul realizate de moldoveni în 2019 se ridică la 17,5 miliarde lei, dintre care 10,3 miliarde în Moldova și 7,2 miliarde peste hotarele țării. Dacă până în 2016 moldovenii mai mult achita peste hotare cu cardul decât în interiorul țării, după 2016 situația s-a inversat, iar în 2020 plățile în interiorul țării vor fi de două ori mai mari decât peste hotarele Moldovei.

Din cei 7,2 miliarde lei plăți estimativ efectuate peste hotarele Moldovei în 2019, circa 4,5 miliarde lei sunt pentru cumpărăturile online, iar restul de 2,7 miliarde lei achitările efectuate în vizitele de peste hotare.

În opinia noastră cumpărăturile online de peste hotare în 2020 vor depăși cifra de 5 miliarde lei, iar suma totală a plăților cu cardul va depăși 24 miliarde lei. dintre care 16 miliarde lei în interiorul țării și 8 miliarde lei pentru cumpărături de peste hotare.

200312_Card_02

Există sau nu corelație dintre Prețul la Petrol pe piața internațională și prețul la Benzină în Moldova ?

Pentru o înțelegere mai bună am transformat prețul la petrol marca BRENT din USD/Barrel în Lei/Litru.

Din grafic se poate observa ușor că între aceste două piețe nu există nici o corelației.
În octombrie 2018 prețul la Petrol pe piețele internaționale a atins cota maximă de 81 USD/Barrel sau 8,66 Lei/litru, De atunci prețul aproape un an a fost cu 20-25% mai mic, iar media până în prezent este de 7 lei/litru sau de 63,6 USD/Barrel. Deci prețul în mediu a fost cu 1,66 lei/litru mai mic

Cât privește prețul Benzinei 95 pe toată această perioadă a rămas neschimbată și a constituit în mediu 18,54 lei/litru comparabil cu luna octombrie 2018, când benzina a costat 18,58 lei/litru.
Trebuie să amintim că aici că în 2019 am avut o majorare de acciză de 34 bani/litru comparativ cu anul 2018. Dar și așa rămâne neclar pe ce plătim 1,3 lei/litru în prezent.

191207_Petrol

Două recomandări pentru ANRE
ANRE publică doar prețul mediu de vânzare a Benzinei, care este mult sub prețul mediu de vânzare de la Panoul la Benzinării. Prima recomandare să publice 2 prețuri: mediu de vânzare și mediu de vânzare la panou.
ANRE prețul Benzinei în rapoartele sale de monitorizare a pieței și ele apar cu o întârziere de până la 6 luni. A doua recomandare este ca prețul Benzinei să fie publicat lunar, într-un raport separat.

Guvernul se gândește cum să impoziteze o parte din cele 4,3 miliarde lei procurări on-line ale moldovenilor

În 2019 moldovenii vor procura on-line de peste hotarele țării bunuri și servicii în valoare de 4,3 miliarde lei, cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 3 ani în urmă, când procurările on-line au fost de 2 miliarde lei.
Această piață înregistrează o creștere anuală de 30% și este cea mai dinamică piață din Moldova. Nu este greu de calculat că în 2020 procurările on-line de peste hotare se vor apropia de 6 miliarde lei, iar în mai puțin de 3 ani vor depăși suma de 10 miliarde lei.

Evident că mai devreme sau mai târziu această piață trebuia să trezească interesul Guvernului, în sensul impozitării ei.

Cea mai mare parte a procurărilor on-line se referă la bunuri de consum personal cu valoare mică, care conform legislației actuale nu se supun impozitării în caz de import.

Dar o parte din această sumă este utilizată pentru procurarea de divertisment on-line, care în opinia Guvernului trebuie să fie impozitat și această impozitare se regăsește în politica fiscală pentru anul viitor.
Guvernul a decis să atragă atenția la cea mai dinamică piață pe plan global:

Piața de Divertisment, care după mărime este comparabilă cu piața petrolieră și a gazelor naturale luate împreună. Oamenii cheltuie pentru divertisment mai mult decât pentru orice alt lucru. În 2019 această piață va atinge cota de 2,2 trilioane USD pe plan global sau 2,5% din PIB-ul global. Această piață conform PwC este împărțită în 15 segmente, iar multe din ele sunt prezente on-line. Aici se includ: Filme, muzică, jocuri video, reviste, cărți, care sunt procurate on-line.

Moldovenii în ultimii câțiva ani au devenit consumatori din ce în ce mai activi a divertismentului on-line, iar cei mai mari furnizori a acestor servicii sunt de peste hotarele țării și nu au relații fiscale cu autoritățile din Moldova. Prin politica bugetar-fiscală din 2020, Guvernul intenționează să oblige prestatorii globali de servicii de divertisment on-line să aibă relații fiscale cu Bugetul Moldovei și să achite TVA la serviciile prestate.

Este foarte greu să stabilim mărimea pieței, dar Guvernul presupune că vorbim despre cel puțin 500 milioane lei anual, iar impozitarea acestor servicii ar aduce suplimentar circa 100 milioane lei în bugetul de stat.

Dacă considerăm că 10% din procurările on-line sunt efectuate pentru achiziția de diverse servicii de divertisment: filme, jocuri, cărți, atunci prognoza Guvernului se adeverește. Un sondaj național este suficient pentru a spune cu exactitate cât consumă moldovenii pentru divertismentul on-line, dar cu certitudine acest consum se va dubla la fiecare 2-2,5 ani. Încasările bugetare de pe această piață vor înregistra cele mai mari creșteri în următorii ani și vor depăși de 2-3 ori creșterile veniturilor bugetare de pe alte domenii.
Economia globală și era informațională creează noi piețe și noi realități economice, iar Guvernul nu vrea să piardă ocazia de a impozita aceste noi preferințe de consum ale moldovenilor.

Intenția Guvernul de a impozita divertismentul on-line, va crea o motivație financiară pentru el să lupte cu pirateria și furtul intelectual din internet, deoarece Guvernul va dori ca totul să fie legal și impozabil. Pentru companii acest lucru cel mai probabil fa fi benefic, unicii care trebuie să înțeleagă că ceva se întâmplă suntem noi consumatorii, care din 2020 vom fi ”rugați” de Guvern să nu mai ”furăm” filme, muzică, jocuri on-line, dar să le procurăm și să mai plătim și impozite pentru ele.

191127_Achitări_online

99

În 2020 vom avea 560 de cote de Accize diferite la importul de mașini, când ar fi posibil să avem o singură cotă de TVA de 20%

Una din cele mai evidente modificări la politica fiscală pentru anul 2020 este introducerea unei Accize suplimentare la importul de autoturisme. Prin această măsură guvernul încearcă să reducă din discrepanțele enorme care există în prezent la accizarea mașinilor de import, dar și să majoreze veniturile bugetare cu circa 60 milioane lei.

În prezent persoanele cu venituri mici, care importă o mașină veche de 7 ani cu o valoare de 5 mii Euro achită accize de 116% din valoare mașinii, cea ce este de 18 ori mai mult decât o persoană bogată care procură o mașină nouă de 75 mii euro și achită o acciză de doar 6,4% din valoarea mașinii.

191126_Accize_Masini_01

Sistemul actual de accize este format din 56 de accize diferite în dependență de vârsta mașinii și capacitatea motorului, în 2020 se mai adaugă încă 10 indicatori și drept rezultat v-om avea 560 de accize diferite la importul de mașini în dependență de vârstă/capacitate/preț.

Tot acest sistem incoerent, sofisticat cu sute de accize diferite, inechitabil pentru persoanele cu venituri modeste, poate fi schimbat printr-un sistem obișnuit de impozitare a consumului, adică TVA în valoare de 20% din prețul mașinii importate.

De fapt Acciza la importul de mașini este aplicat în țările producătoare de mașini, care astfel își protejează piața internă și este absolut alogic aplicarea ei în Moldova. Pe parcursul timpului noi am adaptat, complicat, crescut numărul, majorat cotele de Accize la importul de mașini, pentru al face mai echitabil și oricum nu s-a reușit. Totul putea și poate fi rezolvat foarte simplu introducerea TVA în loc de Accize la importul de mașini.

Totuși introducerea TVA în locul Accizei comportă câteva riscuri:

1. Evaziunea fiscală. Creșterea prețului la importul mașinilor scumpe crește riscul evaziunii, prin intermediul înregistrării lor în regiunea din Stânga Nistrului. Guvernul trebuie să se asigure că va putea asigura colectarea impozitelor în cazul majorării lor. În 2020 Guvernul intenționează să majoreze povara fiscală la mașinile foarte scumpe de 2,5 ori de la 6% la 15%. Această majorarea bruscă va crește enorm riscul evaziunii fiscale. Totuși chiar și așa cumpărătorii de mașini foarte scumpe vor achita la import mai puțin decât dacă ar exista TVA de 20% din valoarea mașinii.

2. Ratări de venituri bugetare. Introducerea TVA la importul de mașini va crește povara fiscală pentru mașinile scumpe de 2-3 ori, însă se va reduce de 4-8 ori pentru mașinile ieftine. Dacă ținem cont că 80% din mașinile importate întră în categoria mașinilor ieftene, atunci bugetul de stat riscă să piardă circa 300 milioane lei anual, dacă se decide trecerea de la sistemul actual sofisticat și inechitabil la noul sistem simplu și corect pentru toți. Aceste ”pierderi” bugetare pot fi compensate prin majorarea taxei rutiere sau/și a Accizei la combustibil.

Cert este un lucru: noul mecanism de Accizare a autoturismelor pentru 2020, reduce din discrepanțele enorme existente în prezent și simplifică sarcina pe viitor de trecere la impozitare a importului de mașini cu TVA în loc de Accize.

Sper că anul viitor se va reveni la subiectul TVA la importul de mașini în loc de Accize.

Drama bunăstării noastre: în 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor formal s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Ce nu-i așa cu aceste cifre?

În ultimii 50 de ani condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit de 2,7 ori. Dacă în 1970 la fiecarfe locuitor din Moldova revenea în mediu 12 m2 spațiu de locuit atunci în prezent acest indicator a atins cota de 32,8 m2 pentru fiecare locuitor. Aceasta este statistica fromală, dar la faclutate am învățat că deseori trebuie să fii atent cu cifrele ele nu reflectă cea ce este în realitate. Iar realitatea este mult mai dramatică.

Satele pustii și zeci de mii de case părăsite
Analizând aceste cifre în minte îmi vin zecele de mii de case pustii din satele și orașele noastre. Sau cazuri când soțul locuiește singur în casă deoarece soția de ani buni este plecată la muncă peste hotare. Conform statisticii formale condițiile lui de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori, dar aceasta nu e bunăstare. Această este drama poporului nostru.
Nu este corect să utilizez în calculul bunăstării aceste zeci de mii de case pustii sau casele cu familiile rupte în două. Dacă acum 20 de ani în urmă la începutul procesului de migrațiune doar 2% din spațiul de locuit era pustiu în prezent el se apropie de 25%. Adică fiecare al 4-lea m2 de locuit nu este locuit de nimeni. El nici decum nu contribuie la bunăstarea celor rămași în Moldova. Din acest motiv este necesr de exclus din calculile noastre. Aceasta este statistica reală.

Case părăsite în valoare de 4 miliarde de EURO
Din cei 32,8 m2 care în prezent revin formal fiecărui moldovean, în realitate 8 m2 sunt suprafețele din casele părăsite. Un calcul simplu arată că valoarea acestor case din Moldova se ridică la 4 miliarde de euro. Asta este drama poporului nostru. Pentru a scăpa de sărăcie moldovenii au fost nevoiți să plece la muncă peste hotare lăsând în țară case mari, frumoase, spațioase în valoare de 4 miliarde EURO.

Suprafața reală de locuit s-au îmbunătățit de 2 ori în ultimii 50 de ani
Anume din acest motiv corect este să spunem că da, condițiile de locuit ale moldovenilor s-au îmbunătățit, dar în valoare reală în prezent fiecărui moldovean îi revin 24,8 m2 spații de locuit cea ce este de 2 ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă și cu 30% mai mult de de la obținerea independenței.
191119_Fondul_Locuit