În ajunul crizei, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei

În luna martie 2020, volumul creditelor din economie au atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asocviații de econmii și împtrumuturi.

200422_Credite_01

Precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile domnau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.

Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de creditre s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.

Apoi urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.

În prezent Moldova are toate șanse să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:

1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;

2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;

3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori diținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020 cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultatre de plată;

4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.

Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.

Comparativ cu valutele principalelor parteneri comerciali, Leul Moldovenesc rămâne a fi mai puternic față de începutul anului 2020

Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a elaborat Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute a principalilor parteneri comerciali și economici ai Republicii Moldova.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.

Leul moldovenesc a înregistrat o depreciere ușoară față de IVM-10, dar rămâne în continuare mai puternic comparativ cu începutul anului

După trei săptămâni de apreciere continuă față de Coșul Valutar IVM-10, săptămâna trecută (23-29 martie 2020) Leul Moldovenesc a înregistrat o ușoară depreciere (-0,29%) față de Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), însă față de începutul anului Leul Moldovenesc continuă să fie mai puternic față de IVM-10 cu (+2,01%).

200329_IVM_01

Leul Moldovenesc continuă să se aprecieze față de valutele regionale, dar se depreciază față de valutele de bază

Leul Moldovenesc săptămâna trecută (23-29 martie 2020) a continuat să se aprecieze față de valutele regionale din IVM-10, dar s-a depreciat față de valutele de bază în principal față de Dolarul American.

200329_IVM_02

Cel mai mult Leul Moldovenesc s-a apreciat săptămâna trecută față de Rubla Belarusă (+3,96%), Zlotul Polonez (+1,24%) și Hrivna Ucraineană (+1,33%).
Cele mai mari deprecieri Leul Moldovenesc le-a înregistrat săptămâna trecută față de Dolarul American (-1,29%), Lira Turcească (-0,94%) și Yuanul Chinezesc (-0,87%).

De la începutul anului Leul Moldovenesc s-a depreciat față de Dolarul American cu (-4,74%), iar cea mai mare apreciere a înregistra față de Rubla Rusească (+17,67%).

Toate valutele din IVM-10 continuă să se deprecieze față de Dolarul American

Săptămâna trecută (23-29 martie 2020), toate Valutele din IVM-10 a principalelor parteneri comerciali ai Republicii Moldova au continuat deprecierea față de Dolarul American, însă cu un ritm mult mai lent decât săptămâna precedentă (16-22 martie 2020). Valutele regionale sunt cele mai afectate de criză și rând pe rând cedează în fața Dolarului American.

200329_IVM_03

De la începutul anului 2020, primele au căzut Rubla Rusească (-27,22%) și Rubla Belarusă (-23,04%), apoi a urmat Hrivna Ucraineană (-17,43%), iar săptămâna trecuta a venit rândul deprecierilor și a Coroanei Cehe (-11,33%) urmate de Zlotul Polonez (-10,76%). Săptămâna trecută cele mai mari deprecieri față de Dolarul American, le-a înregistrat Rubla Belarusă (-5,46%), Hrivna Ucraineană (-2,95%) și Zlotul Polonez (-2,56%).

Cele mai mici deprecieri față de Dolarul American le-au înregistrat Turcească (-0,34%), Yuanul Chinezesc (-0,41%) și Leul Românesc (-0,81%).

În timp ce toate valutele din IVM-10 înregistrează scăderi față de Dolarul American, Leul Moldovenesc cedează lent pozițiile sale și are un comportament comparabil cu Leul Românesc. Asta în condițiile în care toate valutele partenerilor comerciali din regiune au cedat puternic în fața Dolarului American.

Poziția puternică a Leului Moldovenesc în regiune pe de o parte permite menținerea la un nivel scăzut a prețurilor de import, cea ce este benefic pentru populație, dar scade din competitivitatea agenților economici, cea ce va fi un impediment pentru ei la exportul de bunuri moldovenești în țările din regiunii.

BNM este pusă între ciocan și nicovală: pe de o parte prin intervențiile sale pe piața valutară, trebuie să mențină cursul valutar, dar nici nu trebuie să-l mențină foarte tare, pentru a asigura competitivitatea companiilor moldoveneștii pe piețele regionale, europene și globale.

Fluxul Ilicit de Capital în comerțul extern a Moldovei se ridică la 1,4 miliarde USD anual

Fluxul Ilicit de Capital în comerțul extern al Republicii Moldova se ridică la 1,4 miliarde USD anual. Acest fapt este scos în evidență de către economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, care a analizat noul raport al Organizației Global Financial Integrity privind Fluxul Ilicit de Capital, publicat pe 3 martie, anul curent şi în baza căruia economistul a revizuit datele privind fluxul ilicit de capital în comerțul extern al Republicii Moldova.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani se atestă o ușoară creștere a fluxului ilicit de capital raportat la volumul comerțului extern, iar acest fapt obligă să fie reevaluate în creștere estimările anterioare.

200309_FIC_01

Fluxurile Ilegale de Capital se realizează prin patru scheme devenite clasice: subevaluarea importurilor, în scopul evaziunii fiscale; supraevaluarea importurilor, în scopul delapidării banilor publici și scoaterea lor ilicită din țară; subevaluarea exporturilor, în scopul evaziunii fiscale și scoaterii ilicite de capital din țară şi supraevaluarea exporturilor, în scopul introducerii în țară a banilor iliciți aflați peste hotarele țării.

Jumătate din suma de 1,4 miliarde USD provine din importurile subevaluate, care reprezintă prima schemă, lucru care permite ca în Republica Moldova să intre de la 600 la 700 milioane USD anual. Toți acești bani ajung în economia tenebră a țării. În 20 de ani suma se ridică, conform estimărilor noastre, la 7-8 miliarde USD. Acești bani ajung pentru plata salariilor în plic, mita pentru funcționarii publici, care nu observă anumite tranzacții.

În 2017, aparent Serviciul Vamal a încercat să diminueze fluxurile ilicite de bani (600 milioane USD) prin majorarea valorii în vamă a mărfurilor, însă aici trebuie de menționat faptul că acești bani intrați ilicit în țară au fost investiți în bunuri și proprietăți, deținătorii cărora nu au o justificare legală de proveniență. „Estimăm că astfel de proprietăți cu statut dubios de proveniență a banilor se ridică la 5-7 miliarde USD”.

A doua schemă, constă în scoaterea ilegală a banilor din țară prin supraevaluarea importurilor. Anual prin această schemă sunt scoși din țară între 350 – 400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale. În această schemă, participă activ și companiile de stat și că în acest caz este vorba nu doar de evaziune fiscală, dar și de delapidarea banului public. De regulă în aceste scheme sunt implicate firme căpușă din zonele offshore, care umflă prețul și astfel sunt sustrași ilegal banii din țară.
„Dacă un bun costă 1 milion USD și este cumpărat de o firmă dintr-un paradis fiscal, în Republica Moldova el poate ajunge să coste și 3 milioane USD. Diferența de bani rămâne pe conturile companii din paradisul fiscal.

Totodată, prin achiziții la prețuri exagerate companiile de stat și cele reglementate în 10 ani de zile au scos din țară cel puțin 3,2 miliarde USD. Aceștia sunt banii noștri, care prin diverse scheme au fost delapidați și scoși din țară.

200309_FIC_03

A treia schemă prin care ies din țară 170 – 200 milioane USD este pusă în aplicare prin prețurile reduse la exporturi. Prin acest mecanism banii ajung pe conturile firmei offshore. De exemplu, o companie din Republica Moldova are un bun de 10 milioane USD și-l vinde unei companii offshore cu 5 milioane USD, care îl vinde altei companii cu 10 milioane USD, iar diferența rămâne pe conturile companiei din paradisul fiscal.

O schemă similară, se face prin exporturile la suprapreț prin care anual în Republica Moldova intră 80-100 milioane USD. De regulă în această schemă sunt utilizate companiile agricole a căror valoare a producției este greu de estimat.

De obicei, schema este folosită pentru aducerea capitalului ilicit în țară. Marfa la un preț supra exagerat se vinde unei companii offshore. Aceasta ulterior, la preț normal, vinde marfa unui cumpărător real. Iar supra suma plătită nu este altceva decât mecanismul de a aduce „legal” prin tranzacții de vânzare-cumpărare banii din offshore. Acești bani pot proveni atât de la „otkaturi” pentru anumite servicii, cât și de la supraprețurile plătite de întreprinderile de stat pentru anumite mărfuri de import. Tot prin această schemă pot fi introduși aparent legal banii din exterior destinați finanțării diverselor partide politice.

În concluzie, putem afirma că banii proveniți din corupție intră nestingherit în țară și sunt folosiți pentru diverse achiziții și finanțarea partidelor politice.

Autoritățile trebuie să colaboreze cu partenerii de dezvoltare pentru a reduce fenomenul fluxului ilicit de capital, care vulnerabilizează economia noastră și compromite încasările în Bugetul Public Național. Totodată, este necesar elaborarea unui mecanism pentru aducerea banilor în câmpul legal, care în prezent fie sunt sub formă de bunuri și proprietăți cu statut incert în interiorul țării, fie stau în paradisurile fiscale.

În clasamentul mondial privind capitalul ilicit, Republica Moldova este pe locul 46 (304 USD pe cap de locuitor) este la același nivel cu statul insular Fiji și cel din Africa Togo. În fruntea clasamentului este Bahamas. În regiune, Federația Rusă se află pe locul 18 cu 727 USD pe cap de locuitor, Ucraina pe locul 53 (259 USD pe cap de locuitor), iar România – locul 72 (177 USD pe cap de locuitor).

200309_FIC_02

Moldova ocupă locul 12 în lume la capitolul cel mai ieftin internet fix pe bandă largă

Conform Cable.co.uk Moldova ocupă locul 12 în lume la capitolul cel mai ieftin acces la internet fix pe bandă largă. Față de anul 2018 în 2019 Moldova a scăzut cu 6 poziții de la locul 6 la locul 12. Prețul în 2019 la internet pe bandă largă în Moldova a constituit 11,57 USD/Lună similar cu cel de anul trecut, dar în multe țări el internetul s-a ieftinit considerabil în 2019 față de 2018.
Spre exemplu România a avansat de pe locul 10 în anul 2018 cu un preț de 14,42 USD/lună pe locul 4 în 2019 cu un preț de 8,15 USD/Lună.

200121_Internet

După prețul per Mb, România ocupă locul 1 în lume cu cel mai ieftin cost al datelor de doar 0,02 USD/Mb, iar Moldova se situează pe locul 26 cu un cost al datelor de 0,25 USD/Mb.
Cele mai mari prețuri sunt în Eritrea și Yemen, unde internetul ajunge la 2,5mii USD/Lună.
Pentru mai multe detalii accesati datele complete:
https://www.cable.co.uk/broadband/pricing/worldwide-comparison/