Împrumuturile interne și FMI țin pe linia de plutire bugetul de stat

Anul acesta 35% sau 19 miliarde lei din totalul cheltuielilor bugetului de stat estimat la 53,8 miliarde lei trebuie să fie acoperite din granturi și Împrumuturi.

Însă în primele 5 luni de zile Guvernul a reușit să obțină doar un împrumut necondiționat de la FMI în volum de 4,3 miliarde lei și să se împrumute pe intern cu 3 miliarde lei.

200701_Buget_01

Pe plan extern Performanța este NULĂ.

Astfel în 5 luni de zile s-a reușit atragerea doar a 94 milioane lei granturi față de 1,15 miliarde lei planificate. Această sumă reprezintă doar 8% din suma planificată și asta fără a ține cont că inițial s-a dorit obținerea a 1,6 miliarde lei sub formă de granturi.

La capitolul împrumuturi situația este și mai proastă. În acest an Guvernul intenționa să se împrumute pe extern cu 17 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde lei pentru restituirea datoriilor mai vechi, iar restul de 14,2 miliarde lei pentru acoperirea necesităților bugetare.

Dacă excludem împrumutul de la FMI, care a fost oferit la peste 120 de țări necondiționat, atunci Moldova se află într-o situație catastrofală. Fără împrumutul de la FMI, Guvernul în acest an trebuie să mai împrumute pe extern alte 12,8 miliarde lei.

În primele 5 luni Guvernul a reușit să împrumute 825 milioane lei pe extern, dar a trebuit să întoarcă datorii mai vechi în mărime de 1,07 miliarde lei. Deci în final Guvernul a fost nevoit 260 de milioane lei din banii FMI săi achite pentru datoriile externe mai vechi.

Ce avem în final: 4,3 miliarde lei de la FMI, 3 miliarde lei împrumuturi interne și -165 milioane lei intrări financiare externe.

Deci pe plan extern în primele 5 luni avem o performanță negativă de – 165 milioane lei și asta în condițiile când bugetul de stat în acest an este dependent de finanțarea externă.

Cu o astfel de ”performanță” pe plan extern, bugetul de stat rămâne cu o gaură neacoperită de minim 11 miliarde lei.

Piața auto, cel mai rapid își revine din criză

În Luna aprilie numărul de automobile înregistrase a fost de 2 ori mai mic decât în perioada similara a anului trecut.
Iar în luna mai piața a început să-și revină, numărul de automobile înregistrate a fost cu doar 25% mai mic decât anul trecut în perioada similară.

200616_Auto_01

Dacă ținem cont că în primele 2 luni ale anului am avut creșteri foarte mari, atunci pentru întreaga perioadă situația nu este atât de critică, avem o scădere de doar 12%.

Astfel anul acesta în primele 5 luni ale anului au fost înregistrate 10.185 automobile cu 1.418 mai puțin decât anul trecut, când în perioada similară au fost înregistrate 11.603 automobile.

200616_Auto_02

Cel mai probabil până la sfârșitul verii vom atinge nivelul de vânzări de anul trecut.

Se pare că industria vânzărilor auto cel mai rapid î-și revine din criză. După o cădere de două ori a volumului de vânzări în luna aprilie, recuperarea va dura max. 3 luni.

În concluzie: Moldoveanul nu mănâncă, dar de mașină nu se lasă.

Ce sa întâmplat că a scăzut inflația la produsele alimentare?

Nu sa întâmplat nimic. Da, uneori în Moldova e de ajuns ca să nu se întâmple nimic și deja să fie bine.

Vă mai amintiți criza cartofului din mai 2019? Dar prețul cireșelor? Au explodat atunci prețurile la cartof și alte legume, iar drept consecință prețurile la produsele alimentare într-o lună au crescut cum cresc uneori într-un an.

Au urmat apoi declarații tari, politicienii au promis anchete, investigații, pedepsirea vinovaților, dar nu a urmat nimic.

200612_IPC_01

Bine că în acest an șmecherii nu au repeta isprava de anul trecut. Deoarece nu au repetat, iată și scăderea bruscă a inflației la produsele alimentare, dar oricum încă rămâne ridicată la nivel de 7,8% în valoare anuală.

În ultimii 15 ani, doar în 3 ani prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult de 10% anual, în 2007, 2015 și 2019.

200612_IPC_02

Prețurile mari la produsele alimentare lovesc cel mai mult în persoanele cu venituri mici în special pensionarii. Pentru ei inflația nu este creșterea prețurilor la automobile, dar la produsele alimentare.

În 2019 prețurile la produsele alimentare au crescut de 2,3 ori mai mult decât a fost indexată pensia. Drept consecință anul trecut pensionarii au putu procura mai puține produse alimentare decât un an înainte. În ultimii 15 ani de 5 ori pensia a fost indexată mai puțin decât au crescut prețurile la produsele alimentare. Aceasta sa întâmplat în 2010, 2013, 2015, 2017 și 2019. Cel mai greu pentru pensionari a fost perioada de după jaful bancar. Odată la doi ani, pensia se indexa mai puțin decât creșteau prețurile la produsele alimentare.

După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

În 2020 consumul de Petrol pe plan global va înregistra cea mai mare scădere din istoria sa

În prezent producătorii de petrol cel mai mult sunt alarmați nu de prețurile joase la petrol, dar de perspectiva scăderii fără precedent a consumului de petrol în lume.

În 2019 industria petrolieră a înregistrat un record istoric: pentru prima dată consumul mediu zilnic de petrol a depășit 100 milioane de barreli. Însă anul 2020 și COVID 19 aduce o surpriză neplăcută: încetinirea activității economice, reducerea fără precedent a zborurilor și călătoriilor auto, vor reduce dramatic consumul de petrol în acest an. Estimările variază de la 10-12 milioane până la 20 milioane barreli pe zi.

Astfel, în acest an consumul de petrol cel mai probabil va cădea până la nivelul de 88 milioane barreli pe zi, o reîntoarcere la situația de acum 10 ani în urmă.
Precedentul record a fost stabilit în anii 1980-83, când consumul mediu zilnic s-a redus cu max 2,4 milioane Barrlei în 1980, cu 1,8 milioane în 1981 și cu 1,6 milioane în 1982 și 0,2 milioane în 1983. Cumulativ căderea în acea perioadă a fost de 6,1 milioane barreli în 4 ani. Căderea de atunci a prețului la petrol a fost unul din factorii care a declanșat destrămarea URSS. În prezent, noi, cel mai probabil vom înregistra, într-un singur an, o cădere de două ori mai mare decât atunci în 4 ani.

200326_Petrol_01

Dacă analizăm consumul mediu zilnic pe cap de locuitor pentru anul 2020, acest indicator va fi de 1,8 litri/zi, nivelul minimul din ultimii 50 de ani. Acest indicator este cel mai puternic indicator al proporției crizei economice care ne așteaptă.

200326_Petrol_02

Pentru noi, consumatorii de petrol, aceste tendințe au o conotație pozitivă sub aspect al prețurilor. În luna martie prețul la petrolul BRENT cel mai probabil va fi în zona 34,7-34,8 USD/Barrel. În ultimii 15 ani prețul la petrol doar o singură dată petrolul a înregistrat așa cotații joase.

Atrageți atenția la prețul petrolului pe termen lung. Până în anul 2002 prețul mediu a petrolului era la nivel de 20 USD/Barrel. Iar în 2015 prețul mediu pe 5 ani de zile s-a ridicat până la 100 USD/Barrel. Prețul ridicat la petrol a provocat dezvoltarea surselor alternative, tehnologiilor de eficiență energetică și alte măsuri de eficientizare a consumului de petrol.

Drept efect în prezent prețul pe termen lung la petrol este de două ori mai mic decât acum 5 ani. Se pare că epoca prețului ridicat la petrol a plecat odată cu venirea COVID 19.

200326_Petrol_03

Și pe final o lingură de dohot în acest butoi de miere. Prețul la petrol în ultimele decenii a fost indicatorul care ne arăta începutul unei crize economice mondiale. Așa se pare că va fi și de această dată: Republica Moldova intră în cea de a patra criză economică de la independența sa și toate aceste crize au fost prevestite de scăderea dramatică a prețului la petrol.

Guvernul în 2019 nu a reușit să-și onoreze obligațiile sale cu 3,3 miliarde lei

Astfel cheltuielile bugetare au fost executate la nivel de 43 miliarde lei, față de 46,3 miliarde rectificat în vară. Reamintim că atunci Guvernul a redus cu aproximativ 1,3 miliarde lei cheltuielile bugetare, față de cele planificate inițial. Deci față de planul de la începutul anului, bugetul de stat nu a fost executat cu 4,6 miliarde lei la capitolul cheltuieli, iar față de cel rectificat cu 3,3 miliarde lei.

Imposibilitatea onorării obligațiilor bugetare este determinată de doi factori majori: 1) acumulări mai mici în bugetul de stat din impozite și taxe, 2) imposibilitatea atragerii resurselor externe.

Veniturile bugetare au fost executate cu 675 milioane lei mai puțin decât după rectificarea din vară, iar față de planificarea inițială cu 2,2 miliarde lei mai puțin. Cele mai mari ratări sunt de la TVA, care s-a acumulat cu 492 milioane lei mai puțin și Accize cu 74 milioane lei mai puțin.

Este îngrijorător faptul că impozitul pe venit la persoanele juridice în 2019 a fost colectat mult mai puțin decât planificarea inițială și a fost la nivelul anului 2018 fără a înregistra careva creșteri.

Dar cele mai mari ratări sunt la atragerea finanțării externe sub formă de împrumuturi. Guvernul a reușit să contacteze împrumuturi în volum de 475 milioane lei, față de 3.476 milioane lei planificat. Anume ratările din împrumuturile externe de 3 miliarde lei au determinat impozabilitatea onorării obligațiunilor legale ale guvernului.

Principalele domenii care au fost afectate de imposibilitatea guvernului de a-și onora obligațiunile bugetare sunt:

Investițiile capitale și activele nefinanciare, care de fapt de fiecare dată cad primele jertfă a reducerilor cheltuielilor bugetare.

Bunurile și serviciile nu au fost executate cu 434 milioane lei și cel mai probabil vorbim de datorii restante ale instituțiilor bugetare. Nu cred că vorbim despre optimizări ale cheltuielilor, deoarece aceste cheltuieli și așa au fost reduse în vară cu alte 375 milioane lei.

Autoritățile locale nu au primit din bugetul de stat 430 milioane lei. Cei drept aici trebuie să menționăm că transferurile către autoritățile publice locale în vară au fost majorate cu 1,18 miliarde lei, de la 11,15 miliarde lei inițial, până la 12,76 miliarde lei după rectificarea din vară. Aceste majorări au fost dictate de majorările salariale implementate în sectorul bugetar, iar transferurile reduse, cel mai probabil au creat dificultăți la autoritățile locale în onorarea obligațiunilor lor față de salariații bugetari.

Cheltuielile de personal, care nu au fost executate cu 317 milioane lei. Și aici cel mai probabil vorbim de restanțe salariale și nu de optimizări, deoarece cheltuielile de persoanl în vară au fost reduse cu 424 milioane lei. Deci tot ce a putut fi optimizat s-a optimizat încă din vară.

Executarea bugetului pe 2019 este un semnal puternic de avertisment pentru 2020. El arată clar: fără o relație bună cu partenerii externi în 2020 este IMPOSIBIL DE EXECUTAT Bugetul de Stat și cel Public.

200131_Ratari_Bugetare

Piața imobiliară e pe val. Performanțe peste cele mai optimiste așteptări în 2019

Volumul tranzacțiilor cu apartamente în 2019 a atins un record absolut pentru Republica Moldova atingând cifra de 28.674 apartamente mult peste cele mai optimiste prognoze realizate de noi anterior. Astfel, în 2019 piața de vânzare/cumpărare a apartamentelor a crescut cu peste 40%, creștere fără precedent.

200115_Piata_Imobiliara_01

Această creștere se datorează în special municipiului Chișinău, unde vânzările de apartamente au înregistrat o cifră record de 22.187 apartamente cea ce este mai mult decât recordul de anul trecut pe țară. Astfel, aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamente din Moldova au loc în mun. Chișinău.

200115_Piata_Imobiliara_02

Un alt factor care a determinat creșterea pieței imobiliare din Republica Moldova sunt creditele ipotecare în baza cărora în 2019 au fost procurate aproape 10 mii de apartamente. Băncile comerciale din Moldova în ultimii doi ani s-au focusat puternic pe creditare persoanelor fizice în special prin oferirea creditelor imobiliare.

200115_Piata_Imobiliara_03

Astfel, portofoliul de credite bancare a crescut în doi ani cu peste 100% de la 3,2 miliarde lei în 2017 la aproximativ 7 miliarde lei în 2019.

200115_Piata_Imobiliara_04

Un alt factor care a influențat piața imobiliară este creșterea accesibilității procurării unui apartament. După 10 ani de cădere continuă în 2019 pentru prima dată prețul la apartamente a încetat să scadă și chiar a înregistrat o ușoară creștere. Astfel în mediu în mun. Chișinău prețul unui apartament de 70 m2 a crescut cu 400 de Euro de la 36,6 mii euro în 2018 la 37 mii Euro în 2019. Însă această creștere s-a temperat la finele anului, cea ce ne face să credem că în 2020 prețurile vor rămâne stabile cu o posibilă ușoară creștere.

200115_Piata_Imobiliara_05

Însă această creștere nesemnificativă a prețurilor la apartamente nu a influențat deloc accesul la apartamente. Efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în 2019 a devenit cu 10% mai ușor față de 2018. Dacă în 2018 pentru procurarea unui apartament erau necesare 9,4 salarii medii anuale, atunci în 2019 acest indicator a atins minimul istoric ce 8,5 salarii medii anuale.

Creșterea accesibilității apartamentelor se datorează creșterii nominale a salariului în lei și a cursului valutar stabil a leului față de Euro, monedă în care de regulă se tranzacționează apartamentele. În 2019 salariul mediu anual recalculat în Euro a crescut cu 600 de Euro, de la 3,9 mii Euro anual în 2018 la circa 4,5 mii Euro anual în 2019.

200115_Piata_Imobiliara_06

După accesibilitatea apartamentelor determinate în salarii medii anuale plătite pentru procurarea unui apartament Moldova se apropie de media țărilor europene, unde acest indicator constituie 6,9 salarii medii anuale.

Harta salariilor din Republica Moldova: În dreapta Nistrului câștigul lunar e cu 50% mai mare față de stânga Nistrului

Cele mai dramatice schimbări în remunerarea muncii în Transnistria s-au petrecut în ultimii patru ani. Astfel, în 2015 salariul mediu din Transnistria era cu 40% mai mare decât în partea dreaptă a Nistrului. Iar în 2019 situația s-a inversat, deja în dreapta Nistrului salariul a ajuns cu 50% mai mare decât în stânga Nistrului.

200109_Salariul_mediu

Pe parcursul a 20 de ani cu mici excepții salariul mediu pe ambele maluri ale Nistrului era la același nivel. Totul a început să schimbe după anul 2013, când pretinsele autorități din Transnistria au decis menținerea artificială a cursului valutar. Pe de o parte acest lucru a îmbunătățit condițiile salariale ale angajaților, unde salariul a crescut mult mai rapid decât în dreapta Nistrului. Însă menținerea artificială a cursului valutar în Transnistria s-a realizat din contul epuizării rezervelor valutare, care la începutul anului 2016 au atins o valoare negativă. Din acest motiv din 2016 banca centrală din Transnistria nu mai publică datele privind rezervele valutare, doar informează că ele continuă sa fi negative. Menținerea artificială a cursului valutar a lovit dur asupra exporturilor, care în cinci ani s-au redus cu 1/3 de la 700 mil USD în 2012 la 530 mil USD în 2016. În această perioadă am asistat nu doar la reducerea exporturilor dar și la scoaterea de capital din Transnistria. Menținerea artificială a cursului valutar și salariile majorate din Transnistria au fost plătite din contul exportatorilor, ceea ce ia forțat pe mulți să scoată capitalul.

În 2016 după ce banca centrală din stânga Nistrului a epuizat toate rezervele valutare a fost nevoită să deprecieze rubla transnistreană, care în doi ani s-a depreciat cu 70% față de Leul moldovenesc. Această depreciere dramatică a lovit puternic asupra bunăstării populației și a salariului, care recalculat în lei a înregistrat o reducere de 50% în doar doi ani.

Însă această măsură nu a fost suficientă, din acest motiv banca centrală din Transnistria a fost nevoită să înăsprească politica valutară din regiune, obligând agenții economici să vândă o parte din veniturile valutare.

În anul 2019 în lipsa rezervelor valutare, banca centrală din Transnistria a luat iarăși o decizie riscantă de a menține cursul valutar. Pe de o parte această decizie a îmbunătățit situația cu remunerarea muncii din regiune, care după doi ani de cădere dramatică a înregistrat o creștere în 2019. Pe de altă parte, această creștere a salariului cade pe umerii exportatorilor, care și așa nu și-au revenit încă după precedenta menținere artificială a cursului valutar.

De fapt, pretinsele autorități din stânga Nistrului sunt într-o situație destul de complicată: au un pacient, economia locală într-o stare gravă, iar unciile instrumente de intervenție sunt ciocanul într-o mână și toporul în alta. Dilema este care din aceste două instrumente să le utilizezi pentru a ridica pacientul în picioare.

Cel mai probabil în 2020 banca centrală din Transnistria va fi nevoită să permită deprecierea ușoară a rublei locale cu nu mai puțin cu 10-15%.

Lecția din stânga Nistrului este simplă: populismul nu ține mult, iar într-un final pentru populismul autorităților plătesc oamenii cu veniturile lor.

Statistică Istorică: Evoluția salariului real în Moldova

Scurte note metodologice, pentru cei grăbiți recomand să treceți la paragraful următor

Un hobby mai nou al meu este statistica istorică. În cercetările mele privind salariul mediu din Moldova am avansat cu 20 de ani față de publicația de anul trecut și am reușit calcularea salariului începând cu anul 1940.

În perioada 1940-1960 statisticienii sovietici au ținut cont nu doar de creșterea reală a salariului, dar și de faptul că a crescu exponențial numărul salariaților. O abordare interesantă de care am ținut cont și eu.

Pentru perioada 1983/91 a fost destul de dificil de calculat inflația deoarece ea formal nu exista, dar deja se publicau date privind creșterea prețurilor în piețe și magazine ale cooperației de consum, cea ce permite cu o exactitate destul de bună să calculezi inflația probabilă din acea perioadă. Tot aici am ținut cont de o sintagmă apărută în cercetările post-sovietice ”inflația ascunsă”. Sub inflația ascunsă se subînțelege creșterea prețurilor cauzată de deficitul de mărfuri. Formal prețul nu crește, dar mărfurile lipsesc, iar prețul lor real poate fi estimat doar prin metode indirecte: piața neagră, plăți suplimentare, etc.

Pentru o mai bună înțelegere și comparare a salariilor am transformat toate salariile la valoarea Leului din 2019.

O singură generație a trecut prin două mari procese fără precedent în istoria noastră

Nu voi greși să spun că cea mai mare prăbușire a veniturilor reale a populației s-a produs în perioada 1983-1993. În 10 ani de zile veniturile populației au scăzut de 3,75 ori. Oamenii în anul 1993 aveau salariu egal cu cel primit în anul 1945, de după război.
191217_Evolutia_Salariu_01

Apoi au urmat alți 8 ani de stagnare când veniturile reale ale populației au crescut nesemnificativ. De fapt populația Moldovei timp de 10 ani sa aflat într-o sărăcie similară cu cea de după anul 1945, cea ce și a determinat exodul masiv al populației.

În următorii 10 ani de zile a urmat cea mai mare creștere a veniturilor populației Moldovei cunoscute de noi. Astfel în doar 10 ani veniturile reale ale populației au crescut de 3 ori, iar recordul absolut a fost atins în perioada 2000-2005 când în 5 ani de zile veniturile salariale ale moldovenilor s-au dublat.

În anul 2014 veniturile salariale ale moldovenilor au depășit maxima istorică atinsă anterior în perioada sovietică în anul 1982.

Veniturile salariale reale ale moldovenilor în prezent sunt de 5 ori mai mari decât în anul 1993

În prezent salariile moldovenilor în valoare reală sunt cu 35% mai mari decât în perioada sovietică și de 5 ori mai mari decât în anul 1993.

Începând cu anul 2000 până în prezent, veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 8%.

În perioada sovietică 1945-1985 veniturile reale ale populației au crescut în mediu cu 3,3% anual.

În economia de piață cu toate neajunsurile ei, veniturile reale ale populației cresc de 2,5 ori mai rapid decât în economia sovietică.

191217_Evolutia_Salariu_02

În TOP-ul creșterilor salariale domină perioadele de după criză, cea ce este explicabil. Baza este foarte joasă și este mai ușor să asiguri creșterea.
Dacă excludem primele 4 perioade post-criză, atunci cea mai mare creștere salarială în Moldova va fi înregistrată în perioada 2016-2020, când salariul real timp de 5 ani va înregistra o creștere de cel puțin 30%

Există sau nu corelație dintre Prețul la Petrol pe piața internațională și prețul la Benzină în Moldova ?

Pentru o înțelegere mai bună am transformat prețul la petrol marca BRENT din USD/Barrel în Lei/Litru.

Din grafic se poate observa ușor că între aceste două piețe nu există nici o corelației.
În octombrie 2018 prețul la Petrol pe piețele internaționale a atins cota maximă de 81 USD/Barrel sau 8,66 Lei/litru, De atunci prețul aproape un an a fost cu 20-25% mai mic, iar media până în prezent este de 7 lei/litru sau de 63,6 USD/Barrel. Deci prețul în mediu a fost cu 1,66 lei/litru mai mic

Cât privește prețul Benzinei 95 pe toată această perioadă a rămas neschimbată și a constituit în mediu 18,54 lei/litru comparabil cu luna octombrie 2018, când benzina a costat 18,58 lei/litru.
Trebuie să amintim că aici că în 2019 am avut o majorare de acciză de 34 bani/litru comparativ cu anul 2018. Dar și așa rămâne neclar pe ce plătim 1,3 lei/litru în prezent.

191207_Petrol

Două recomandări pentru ANRE
ANRE publică doar prețul mediu de vânzare a Benzinei, care este mult sub prețul mediu de vânzare de la Panoul la Benzinării. Prima recomandare să publice 2 prețuri: mediu de vânzare și mediu de vânzare la panou.
ANRE prețul Benzinei în rapoartele sale de monitorizare a pieței și ele apar cu o întârziere de până la 6 luni. A doua recomandare este ca prețul Benzinei să fie publicat lunar, într-un raport separat.