Comunicat: Moldovenii țin în bănci, la depozite fără dobândă, aproape 23 de miliarde de lei și ratează anulal 940 de milioane de lei venituri

Preluat de pe IDIS Viitorul

Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.

200701_Depozite_01

Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei. Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.

Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.

200701_Depozite_02

Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:

1. Educația financiară slabă și atenție scăzută la administrarea depozitelor în bănci;

2. Neîncrederea în sistemul bancar și frica de a plasa banii sub formă de depozite la termen;

3. Cardurile bancare, care au devenit omniprezente. Majoritatea cetățenilor primesc veniturile pe carduri bancare. Ei nu scot imediat banii, cum procedau câțiva ani în urmă, dar nici nu-i schimbă la depozit la termen. De fapt, băncile sau transformat în portofelul moldovenilor, unde permanent sunt 5-7 miliarde de lei, banii de buzunar ai moldovenilor. Bani care nu le aduc venituri, dar nici nu pot fi investiți de bănci. Vedem acești bani în statisticile BNM, dar nu avem mare folos de la ei.

Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.

„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.

Surplusul de lichidități din sistemul bancar a atins maxima istorică de 29,4 miliarde lei

În două luni, Aprilie-Mai 2020, acest indicator s-a majorat cu 1,4 miliarde lei, față de recordul precedent de 28 miliarde lei din primul trimestru 2020.
Această creștere a fost cauzată de doi factori:
1) Depozitele în sistemul bancar, într-un ritm mai lent, dar au continuat să crească. În două luni Aprilie-Mai ele s-au majorat cu 0,3 miliarde lei și au atins maxima istorică de 70,4 miliarde lei.
2) În același timp portofoliul de credite s-a redus cu 1,1 miliarde lei, datorită micșorării volumului de credite oferite de bănci persoanelor juridice.
Criza ne întoarce la o problemă mai veche: băncile continuă să acumuleze bani, dar nu prea au cui să-i ofere. În astfel de condiții crește presiune pe BNM de a interveni pe piața financiară, prin sterilizarea masei monetare.
200701_Lichiditati_Banci_01

Comunicat: În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate

Preluat de pe: IDIS Viitorul

În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, creșterea semnificativă se explică prin faptul că în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au constituit 135 de milioane de dolari, cea ce este cu 27 de milioane de dolari sau 24% mai mult decât în luna mai 2019.

Veaceslav Ioniță menționează că ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare doar în luna octombrie 2014. De atunci, doar în 2018 am reușit o performanță de 126 de milioane de dolari pe lună, tot în luna mai. „În opinia mea acest record este determinat exclusiv de COVID-19”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nu trebuie uitat faptul că 1/3 din toți banii de peste hotare, cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial. Anual, prin transferuri oficiale, moldovenii primesc aproape 1,2 miliarde de dolari, dar tot anual ei vând pe piața valutară circa 2,1 miliarde de dolari. „Această diferență de 900 de milioane de dolari anual sunt banii care sunt introduși în țară pe căi informale”, spune expertul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în lunile aprilie-mai, datorită carantinei și hotarelor închise, cetățenii moldoveni nu au putut introduce în țară în jur de 150 de milioane de dolari. O parte din acești bani cetățenii au decis să-i transfere oficial pin diverse sisteme de plăți, iar această creștere de transferuri oficiale s-a produs din contul transferurilor neoficiale.

Expertul mai afirmă că transferurile oficiale în lunile aprilie-mai au fost de 227 de milioane de dolari, cu 14 milioane mai mult decât în 2019, când ele au constituit 213 milioane de dolari. Însă vânzările nete de valută în această perioadă au fost aproape de două ori mai mici decât anul trecut și au constituit 259 de milioane de dolari față de 418 milioane anul trecut.

„Putem afirma că aprilie-mai 2020 sunt unicile două luni din istoria transferurilor, când banii au venit aproape exclusiv pe căi oficiale. Prin aceasta și se explică această creștere ”miraculoasă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În lunile aprilie și mai, piața valutară s-a contractat cu peste 42%

În lunile aprilie și mai, perioadă de pandemie, piața valutară din Republica Moldova s-a contractat cu peste 42%. Valoare maximă în istoria țării. Mult mai mult decât a fost în criza din anul 2015, când într-o astfel de perioadă, piața valutară s-a redus cu 31%.

200622_Piata_Valutara_01

Rulajul total al pieței valutare a scăzut cu 543 de milioane de dolari, de la 1,277 de milioane de dolari în 2019 la 734 de milioane de dolari în 2020. Rulajul pieței din lunile aprilie și mai 2020 a fost cel mai mic din ultimii opt ani, de când Banca Națională a Moldovei publică datele lunare. Estimăm că ultima dată așa rulaje mici au fost cel mai probabil tocmai în anul 2010.

Scăderea pieței valutare a avut loc pe toate componentele. Cumpărările de valută de la persoanele fizice s-au redus cu 290 de milioane de lei sau cu 45%, de la 640 de milioane de dolari în 2019 la 350 de milioane de dolari în 2020. Această scădere, a fost influențată de mai mulți factori. Este vorba de faptul că persoanele fizice nu au putut introduce în țară valută din cauza carantinei și a hotarelor închise. De asemenea, persoanele fizice nu au schimbat valută, deoarece majoritatea unităților de comerț nu au funcționat, iar ei nu au avut unde și pentru ce cheltui banii.

La fel, cel mai probabil persoanele fizice acum fac economii de bani și sunt mai prudenți la efectuarea cheltuielilor. Această reducere de consum s-a făcut vizibilă prin scăderea încasărilor bugetare de la impozitele pe consum. Conform estimărilor noastre, bugetul de stat în lunile aprilie-mai a ratat cel puțin 1,2 miliarde de lei din TVA și accize.

Vânzările de valută către persoanele fizice a scăzut cu 93 de milioane de dolari sau cu 42%, de la 219 milioane de dolari în 2019 la 126 de milioane de dolari în 2020. Această scădere se explică prin micșorarea procurărilor realizate în valută de către persoanele fizice și prin reducerea înclinației spre economii în valută a populației.

Vânzările de valută către persoanele juridice s-au redus cu 159 de milioane de dolari sau cu 38%, de la 418 milioane de dolari în 2019 la 259 de milioane de dolari în 2020. Această scădere a cererii de valută din partea persoanelor juridice, cel mai mult a fost determinată de scăderea puternică a importurilor în Republica Moldova. Doar în luna aprilie importurilr au scăzut cu 230 de milioane de dolari, față de perioada similară a anului trecut.

Scăderea fără precedent a ofertei de valută din partea persoanelor fizice nu a creat dezechilibre pe piața valutară, deoarece concomitent a scăzut și cererea de valută. Astfel, piața valutară a scăzut cu peste 40%, dar a rămas în echilibru. De fapt asistăm la un proces de contractare a pieței valutare, determinată de încetinirea vieții economice, provocate de criza de COVID-19.

Rezervele valutare ale Moldovei cresc în ultimile două luni cu 5,8 milioane USD pe zi, de 5 ori mai rapid decât în precedentele perioade de creștere.

Astfel în ultimile 56 de zile rezervele valutare ale BNM au crescut cu 326 milioane USD și au atins o nouă maximă istorică de 3,2 miliarde USD.

200619_Rezerve_BNM_01

Precedentul record a fost stabilit în perioada martie 2016 – noiembrie 2018, când rezervele valutare au crescu cu 1,4 milioane USD zilnic timp de 980 zile.

Această situație are două explicații:
1. Banii veniți de la FMI în volum de 234 milioane USD
2. Cererea mică de valută, din cauza scăderii importurilor. Imporutirle doar într-o singură lună au scăzut cu 215 milioane USD sau cu peste 40%, un record absolut în istoria noastră.

Prin aceasta se explică și cursul puternic al Leului Moldovenesc față de alte valute.

Săptămâna curentă Leul Moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele principalelor parteneri comerciali ai Moldovei

Este pentru a 3-a oară în acest an când Leul Moldovenesc se apreciază față de toate valutele din coșul valutar IVM-10.
Săptămâna curentă 15-21 Iunie 2020, IVM-10 a atins cel mai jos nivel de la începutul anului de 97,34 puncte, iar Leul Moldovenesc a ajuns să fie cu (+2,66%) mai puternic decât cele 10 valute ale principalelor parteneri comerciali ai Moldovei și a atins cea mai puternică cotă de la începutul anului.

200619_IVM_01

Leul rămâne a fi mai depreciat față de EURO (-1,01%) și Dolarul American (-0,31%).
Pe tot parcursul acestui an Leul Moldovenesc a avut un comportament similar cu Leul Românesc înregistrând mici aprecieri sau deprecieri față de RON.
Cel mai tare Leul Moldovenesc s-a apreciat față de Lira Turcească (+12,46%) și Rubla Belarusă (+11,16).

200619_IVM_02

Săptămâna curentă majoritatea valutelor principalilor parteneri comerciali ai Moldovei s-au depreciat față de Dolarul American, cu excepția Leului Moldovenesc (+0,20%), Rubla Belarusă (+0,03%) și Yuanul Chinezesc (+0,01%).

De la începutul anului doar EURO în prezent este mai puternic decât Dolarul American (+0,70%).
Leul Moldovenesc cu (-0,31%) depreciere se află pe locul doi, urmat de Leul Românesc (-0,47%).
Cea mai puternică depreciere față de Dolarul American de la începutul anului a înregistrat Lira Turcească (-14,58%), Rubla Belarusă (-12,91%) și Rubla Rusească (-12,54%).

200619_IVM_03

Leul Moldovenesc puternic, ajută la scăderea inflației și stopează procesul de creștere a prețurilor, cea ce în condiții de criză este benefic pentru populație. Dar un leu puternic este o problemă pentru agenții economici. Astfel mărfurile din Turcia și Ucraina în prezent doar datorită cursului valutar sunt cu 12% mai ieftine decât mărfurile moldovenești. Companiile autohtone pierd din competitivitate atât la exportul de mărfuri, cât și pe piața locală, care este inundată de mărfurile de import în special cele agricole.

Din acest motiv BNM trebuie să urmărească în politicile sale două obiective de bază: protecția cetățenilor de o posibilă creștere a prețurilor și protejarea agenților economici printr-un curs competitivi a leului moldovenesc.

După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

A doua săptămână consecutiv Leul Moldovenesc se apreciază față de toate valutele din coșul valutar IVM-10

În săptămâna 04-10 Mai 2020 Leu Moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10 cu (+1,14%) iar de la începutul anului rămâne a fi mai puternic du (+1,48%).

200510_IVM_01

200510_IVM_02

Cel mai mult în săptămâna 04-10 Mai 2020 Leul Moldovenesc s-a apreciat față de Lira Turcească (+3,27%), Rubla Rusească (+1,39%) și Zlotul Polonez (+1,28%).
De asemenea Leul Moldovenesc s-a apreciat și față de cele două valute de bază: EURO (+1,14%) și Dolarul American (+1,03%).

De la începutul anului Leul Moldovenesc este mai puternic decât 7 valute și rămâne depreciat n raport cu 3 valute: Dolarul American (-3,76%), Yuanul Chinezesc (-2,26%) și EURO (-0,47%)

În săptămâna analizată, majoritatea valutelor partenerilor comerciali ai Moldovei au înregistrat o creștere față de Dolarul American, mai puțin Lira Turcească, care continuă procesul de depreciere.

Leul Moldovenesc continuă să mențină poziții puternice în raport cu valutele principalelor parteneri comerciali ai Moldovei, fiind ușor depreciat față de USD și EURO.

200510_IVM_03

NOTE:
Pentru o înțelegere mai bună a fenomenelor de pe piața valutară, expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, a elaborat Indicele Valutar Moldova-10 (IVM-10), care este format dintr-un coș de 10 valute a principalilor parteneri comerciali și economici ai Republicii Moldova.
Săptămânal experții IDIS Viitorul vor publica evoluția pieței valutare sub trei aspecte: 1) evoluția Leului Moldovenesc față de IVM-10, 2) evoluția Leului Moldovenesc față de fiecare valută luată în parte, 3) Evoluția valutelor față de Dolarul American.

Rezervele Valutare ale BNM au atins maxima istorică de 3,119 miliarde USD

Precedentul record a fost înregistrat în decembrie 2019 când activele oficiale de rezervă au ajun la 3,065 miliarde USD. Apoi a urmat o scădere de 180 milioane USD și în aprilie 2020 rezervele BNM s-au redus până la 2,885 miliarde USD.

Rezervele au crescut datorită banilor oferiți de Fondul Monetar Internațional în sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM.
În prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a guvernului de către sectorul bancar. Trebuie să reamintim că BNM din decembrie 2019 a început procesul de relaxare a politicii monetare. În aprilie 2020, în scopul diminuării efectelor negative ale COVID-19, BNM a permis băncilor comerciale să reeșaloneze creditele peroanelor fizice, apoi a permis și a celor juridice, fără a înrăutăți calitatea portofoliului de credite. Suplimentar BNM a interzis băncilor comerciale să plătească dividende acționarilor, obligându-le să mențină tot profitul din 2019 pentru eventualele necesități din 2020. Toate aceste măsuri urmăresc drept scop încurajarea creditării de către bănci a economiei și reducerea la maxim a efectelor COVID-19 asupra procesului de creditare.

200504_Rezerve_Obligatorii_01

În ajunul crizei, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei

În luna martie 2020, volumul creditelor din economie au atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asocviații de econmii și împtrumuturi.

200422_Credite_01

Precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile domnau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.

Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de creditre s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.

Apoi urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.

În prezent Moldova are toate șanse să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:

1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;

2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;

3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori diținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020 cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultatre de plată;

4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.

Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.