Leul moldovenesc continuă oscilațiile sale cu o ușoară tendință spre depreciere

Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Începând cu august 2018 leului moldovenesc a înregistrat mai multe perioadă de apreciere/depreciere, însă tendința generală este deprecierea lentă a lui față de coșul valutar Euro&USD.
1908_Curs_Valutar_01
Această tendință de depreciere este determinată de oferta scăzută de valută și creșterea continuă a cererii de valută.
Astfel într-un an de zile oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas neschimbată și s-a stabilizat la nivel de 2.070 milioane USD anual.
Tot în această perioadă cererea de valută a crescut cu 445 milioane USD. Dacă în iulie 2018 cererea de valută era de 1.820 milioane USD/anual, atunci în prezent cererea a crescut până la 2.270 milioane USD/anual. Dacă în vara anului 2018 oferta de valută era mai mare decât cererea cu 255 milioane USD, atunci în prezent cererea este cu 190 milioane USD mai mare decât oferta, cea ce creează deficitul de valută pe piața valutară.
1908_Curs_Valutar_02
Oferta slabă de valută din partea cetățenilor este cauzată de reducerea volumului de remitențe. Începând cu iulie 2018 volumul remitențelor scad continuu și în acest an cel mai probabil se vor reduce sub 1,2 miliarde USD.
Reducerea remitențelor din acest an sunt pentru a treia oară din istoria Moldovei. Primele două reduceri din 2009 și 2015 au avut loc pe fundalul unei crize puternice și sau redus dramatic. În prezent reducerea remitențelor mai degrabă semnalizează o schimbare de comportament a moldovenilor plecați peste hotare, cea ce nu este deloc îmbucurător pentru cei rămași acasă.
1908_Curs_Valutar_03
La rândul său Creșterea cererii de valută este condiționată de înrăutățirea Balanței Comerciale a Moldovei. În timp ce exporturile stagnează timp de un an de zile și s-au plafonat la nivel de 2,75 miliarde USD/anual, importurile înregistrează o creștere continuu și au crescut de la 5,38 miliarde USD/anual în vara lui 2018 până la 5.84 miliarde USD/anual în prezent. Astfel deficitul Balanței Comerciale a Moldovei într-un an de zile s-a înrăutăți cu 450 milioane USD, fapt ce a provocat creșterea cererii de valută pe piața valutară.
Deci, Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Prognoza noastră pentru următoarele luni rămâne neschimbată: oscilația leului moldovenesc față de coșul valutar Euro&USD cu o ușoară înclinație spre depreciere a Leului.

Advertisements

Caruselul valutar, sau despre cea mai puternică apreciere a leului din ultimii 11 ani

În primele două săptămâni ale lunii iulie Leu moldovenesc a cunoscut cea mai puternică apreciere din ultimii 11 ani față de coșul valutar Euro&USD. Astfel el sa apreciat cu 2,5% față de Euro&USD comparativ cu ultima săptămâna din iunie. Ultima dată el sa apreciat atât de puternic în august 2008, când cursul lui sa întărit cu 4,3% în doar două săptămâni.
190715_Curs_Valutar_Leu-USD-Euro
Leul sa apreciat față de USD cu 1,8% sau 32 bani, de la 18,1683 Lei/USD la 17,8448 Lei/USD, iar față de Euro aprecierea a fost de 2,9% sau 59 bani, de la 20,6582 Lei/Euro la 20,0658.
Această apreciere vine după o depreciere puternică a Leului în trimestrul II a lui 2019. Cauzele acestui ”carusel valutar” trebuie căutate în evenimentele din trimestrul II, atunci am asistat la o cerere atipică de valută pe piața valutară, fapt ce a influențat deprecierea leului. Doar în luna mai 2019 deficitul de valută a fost de aproximativ 40 milioane USD. Din punct de vedere economic este foarte greu de explicat această cerere de valută, dar aici ne vine în ajutor declarația Președintelui Țării Igor Dodon, care a informat opinia publică că din țară au fost scoși un miliar de lei, prin tranzacții ”greu de explicat”. Cel mai probabil această ”cerere de valută” a fost unul din factorii deprecierii leului în T2/19. Din acest motiv toate prognozele și analizele experților de pe piața valutară, trebuie adaptate la ”circumstanțele specifice” ale Moldovei, care îți pot da peste cap orice prognoză.
Aici trebuie să menționăm că aprecierea valutei lovește puternic asupra exportatorilor noștri în special a agriculturilor, care în lunile de vară încep masiv exporturile produselor agricole.
Ce va vi în viitor cu Leul moldovenesc?
Pentru lunile de vară tradițional Leul moldovenesc are tendința de apreciere, iar în toamnă-iarnă o ușoară tendință de depreciere. Deci leul va continua să oscileze, însă rolul Băncii Naționale este de a nu permite oscilațiile bruște ale valutei naționale.

Rezervele valutare ale BNM scad. Sunt justificate sau nu intervențiile BNM pe piața valutară?

Săptămâna trecută rezervele valutare ale BNM au continuat să se reducă cu încă 33 milioane USD
De la începutul anului ele s-au redus deja cu 130 milioane USD.
Iar de la maxima istorică din octombrie 2018, rezervele valutare BNM s-au redus cu 175 milioane USD.
1902_Rezerve_01
Aceste reduceri de rezerve au fost anticipate de noi încă în vară. În ajun de alegeri crește brusc cererea de valută, iar oferta rămâne relativ constantă.
Această creștere de valută se explică prin câțiva factori, principalii fiind: 1) creșterea consumului populației alimentat și de credite de consum, 2) înclinația agenților economici spre valută înainte de alegeri.
Însă în opinia noastră intervenția BNM din ianuarie-februarie este una excesivă.
Dacă analizăm atent evoluția cursului valutar, atunci observăm că Leul moldovenesc s-a apreciat față de coșul valutar EURO&USD până în august 2018, apoi a urmat o ușoară depreciere până în luna decembrie. Deprecierea în 4 luni a constituit în total 4,4% sau mai puțin de 0,25% pe săptămână. În opinia noastră ritm dat de depreciere este unul în limitele confortului psihologic al cetățenilor.
Însă intervențiile puternicele ale BNM din acest an a schimbat trendul general și Leul moldovenesc înregistrează deja a 7-ea săptămână o apreciere substanțială față de coșul valutar EURO&USD. În această perioadă el s-a apreciat cu 1,3% față de coșul valutar EURO&USD.
1902_Rezerve_02
Cererea și oferta de valută este stabilă, ritmul de depriciere a valutei naționale este în limitele comfortului psihologic.
Anume din aceste considerente, în opinia noastră BNM trebuie să aibă o politică mai relaxată față de cursul valutar, să intervină mai prudent pe piața valutară și să asigure o stabilitate a cursului valutar, cu ușoare tendințe de depreciere, fapt care ar salva din rezervele valutare BNM.

În 2018 Moldova a depășit cea mai profundă criză bancară din istoria sa

În 2018 surplus de lichidități din sistemul bancar a Moldovei a atins nivelul record de 28 miliarde lei, motivele acestui fenomen în analiza de mai jos. Doi indicatori fundamentali: 1) Depozitele comparativ cu Creditele 2) Creditele raportat la PIB, ne arată că această criză a fost una fără precedent.

1901_criza_banci_03
După volumul de credite raportat la PIB criza din 2014 a fost de trei ori mai puternică și de două ori mai lungă decât cea din 2009. Atunci căderea a fost de 14% și a durat trei ani. În 2014 căderea a fost de 43% și a durat 5 ani. În anul 1998 căderea a fost de 32% și a durat doar un an.
1901_criza_banci_02

Dacă analizăm evoluția depozitelor și creditelor din sistemul bancar, observăm foarte ușor că lovitura primită în 2014 a fost una fără precedent de la formarea sistemului bancar.

Până în anul 2014 sistemul bancar își exercita fără probleme funcțiile sale de bază, acumulări de resurse și oferirea de credite. Volumul de depozite și credite era aproximativ egal, iar surplusul de lichidități a fost de doar 1% – media pentru 15 ani.

Însă după 2014 la capitolul acumulări de depozite, sistemul bancar și-a revenit relativ rapid. Depozitele au scăzut doar pe o perioadă scurtă cu doar 2 miliarde lei, de la 52 miliarde lei începutul anului 2015 la 50 miliarde lei începutul 2016. Pentru anii 2013-2015 au fost excluse depozitele fictive dintre bănci, pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Din 2016 depozitele au crescut constant ajungând la 63,5 miliarde lei, sau cu 13,5 miliarde lei mai mult decât acum trei ani. În 2016-2017 ele au crescut cu circa 5 miliarde lei anual, iar în 2018 am avut o stagnare pe parcursul întregului an și au înregistrat o creștere bruscă doar în trimestrul IV.

Cât privește activitatea de creditare a economiei aceasta a fost cel mai grav afectată. Astfel, până în februarie 2018 volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenților economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei de la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei începutul 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenților economici. Pe toată această perioadă creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit.
1901_criza_banci_01

Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creștere revine unei singure bănci MAIB, care și-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuși, în 2018 surplusul de lichidități în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute cât și în valori relative. Astfel, surplusul de lichidități a ajun la 28,2 miliarde lei, cea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor.

Acumulările masive de bani și capacitățile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie și a forțat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei și a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătățire a raportului credite raportat la PIB și a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară și să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la nivelul record de la independență – 42,5%.

Cum a fost resimțit stresul valutar de moldoveni la 25 de ani la apariția leului

Stresul Valutar este un indicator necesar de la apariția monedei naționale a Republicii Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă țară. Veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești.

Majoritatea tranzacțiilor mari sunt realizate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sunt deținute în valută străină.

Valuta este atotprezentă și orice fluctuație pe piața valutară afectează practic toți cetățenii. Aici trebuie să accentuez că cetățenii sunt afectați de orice fluctuație fie aprecierea sau deprecierea unei valute.

Oamenii vor să știe ce va fi cu banii lor păstrați fie în lei, fie în valută străină.

Pentru a arăta șocurile ca care sunt supuși cetățenii noștri provocate de fluctuațiile de pe piața valutară, am considerat oportun să elaborez un indicator denumit STRESUL VALUTAR.

Acest indicator măsoară variația zilnică a Leului față de USD și se sumează lunar, trimestrial și anual. Sumarea se face indiferent de direcția în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuație afectează cetățeanul de rând.

Din grafic putem observa că cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015.

În 1998-1999 șocul a durat un an jumate de zile și s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naționale de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).

În 2015 șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30% de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă șocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atât de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cât de speculația valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piața valutară decât jaful bancar propriu zis.

Cele mai bune perioade pentru moneda națională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.

În 2018 Stresul Valutar a intrat în parametrii obișnuiți pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3% cea ce este mai puțin decât media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6%. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar Stresul Valutar anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani.
181130_StresValutar_01181130_StresValutar_02

Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să  majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

180910_01

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

180910_02

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

180910_03

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

180910_04

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Ce urmează

Cel mai probabil rata rezervelor obligatorii, fără precedent, este una de scurtă durată. Opinia noastră se bazează pe câteva argumente: 1) În prezent s-a accelerat cererea de valută din partea persoanelor juridice, pe fundalul stabilizării ofertei din partea persoanelor fizice. Acest lucru va scădea din presiunea asupra leului exercitat pe piața valutară. 2) Cel mai probabil după 5 ani de cădere continuă a activității de creditare a economiei de către sectorul bancar în a doua jumătate a anului 2018 vom asista la o ușoară creștere a creditării, cea ce va reduce din excesul de lei în sistemul bancar 3) În ajun de alegeri anticipăm o temperare a ritmului de creștere a depozitelor în lei în sistemul bancar, fapt care iarăși va reduce din presiunea existentă. Dacă acești 3 factori se for accentua în luna septembrie – noiembrie, atunci cel mai probabil BNM va revedea în scădere rata rezervelor obligatorii în perioada imediat următoare.

Un aspect care urmează de a fi investigat

Cea ce urmează de investigat este cine sunt cei care creează exces de valută pe piața valutară și exces de lei pe piața financiară. Situația din prezent amintește perioada 2006-2009, când am asistat la același tablou, intrări de valută în țară, surplus de lichidități și procurări masive de valută în preajma alegerilor. Atunci BNM a consumat 1/3 din rezervele sale valutare.

Suplimenta pentru analiza noastră cele 3 bănci lichidate (BEM, BS, UB) ne-au oferit o informație utilă pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în sistemul bancar moldovenesc. Astfel, mai mult de jumătate din depozite din acele 3 bănci erau deținute de mai puțin de 8 mii de persoane, mărimea media a depozitelor cărora era de 500 mii lei. Piața financiară și valutară este opacă, concentrată și dependentă de un număr restrâns de persoane.

Comportamentul jucătorilor pe piața valutară și a depozitelor bancare nu seamănă a comportamentului unui gasterbeiter, care aduce valută acasă o schimbă în lei și o depune în bănci. Cel mai probabil avem de afacere cu un grup restrâns de persoane, care intervin pe piața valutară și cea bancară, iar comportamentul lor seamănă cu investitorilor care sunt siguri de recuperarea investiției.

Cine și câți sunt cei care joacă piețele noastre valutare și financiare trebuie să fie subiect de investigație nu doar a BNM, dar și a altor structuri ale statului. Acest apel l-am făcut în atât 2007 cât și acum în 2018.