Volumul operațiunilor cu cardul în 2017 vor atinge suma record de 47 miliarde lei

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s (2)

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când pentru prima a fost emis primul card bancar în Republica Moldova. De la un singur card în 1997 moldovenii în prezent utilizează peste 1,6 milioane carduri bancare și numărul lor crește cu circa 40 mii în fiecare lună. Putem afirma că până la finele acestui an vom avea peste 1,8 milioane carduri bancare, iar în următorii 2-3 ani cardurile vor deveni un obiect necesar în portmoneul fiecărui cetățean.

Primii 5 ani de la implementarea cardurilor bancare au fost marcați de o creștere rapidă a operațiunilor cu cardul, însă ele rămâneau nesemnificative. În 2001 volumul total al operațiunilor abia de depășea 200 milioane lei, cea ce raportat la PIB reprezenta doar 1,1%. Au urmat alți cinci ani de creștere accelerată a peții cardurilor bancare, care în 2007 la 10 ani de la implementare a ajuns la 8,2 miliarde lei cea ce reprezenta deja 15,3% din PIB.

În 2017 volumul plăților cu cardul bancar conform estimărilor noastre vor înregistra cifra record de 47 miliarde lei o creștere față de anul precedent cu circa 30%, ceea ce înseamnă că moldovenii trec de la salariul în plic la remunerarea pe card.

Însă cardul chiar dacă a intrat puternic în viața moldovenilor, el totuși încă nu se bucură de încredere. În 89% din cazuri cardurile bancare sunt folosite pentru extragerea banilor din bancomate. Altfel spus bancomatele au înlocuit casieria întreprinderilor, iar rândurile de la contabilitate sau mutat la bancomate. Cetățenii noștri vor achita cu cardul în acest an doar 11,1% din banii primiți, restul sunt scoși de la bancomat iar achitările se fac după tradiția cash în numerar. Pe lângă neîncredere mai persistă și cultura financiară slabă, precum și sărăcia populației marea majoritate a cărora se deservesc la piețe, unde achitările cu cardul lipsesc.

Totuși situația se îmbunătățește an de an. În acest an volumul achitărilor cu cardul va crește cu aproape 1,9 miliarde lei de la 3,3 miliarde în 2016 la 5,2 miliarde în acest an. Această creștere va aduce băncilor comerciale un venit suplimentar de circa 40 milioane lei.

Atunci când clientul scoate banii de la bancomatul băncii, banca oferă de regulă acest serviciu pe gratis. Însă dacă clientul achită cu cardul bancar, banca solicită de la comercianți un comision care variază de la 1,5% la 3%. Teoretic vorbind, obiceiul moldovenilor de a scoate banii din bancomate, în defavoarea achitărilor cu cardul, vor provoca în acest an ratări de venituri pentru sectorul bancar de circa 800 milioane lei.

Achitarea cu cardul este convenabilă pentru toți:

  1. Statul câștigă prin diminuarea economiei tenebre și trecerea în alb a tranzacțiilor comerciale.
  2. Cetățeanul câștigă prin comoditate și timp. Doar așteptarea în rând pentru achitarea facturilor lunare cât înseamnă.
  3. Băncile au dezvoltat această piață în speranța că de la serviciile fără bani de scoaterea numerarului din bancomate, piața va evolua la achitările cu cardul, unde băncile vor avea de câștigat în jur de 2% din suma tranzacțiilor

1709_Ionita_Card_01

1709_Ionita_Card_02

Sursa: BNM, până în 2005 estimările autorului în baza datelor BNM

Advertisements

Introducerea monedei de 2 lei ne va simplifica viața cu 33,4%

BNM planifică să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă concomitent cu introducerea unei noi monede de 2 lei.

54528_large_25976800

Scopul este de a economisi sume importante de bani deoarece bancnota de 1 leu are o pondere infimă ca valoare în totalitatea banilor din circulație, însă se uzează cel mai des, iar costurile de deservire a ei sunt comparative cu costurile de înlocuire a tuturor celorlalte monede luate împreună.

Însă pe lângă economiile BNM, idea introducerii unei monede de 2 lei, va simplifica enorm eforturile noastre în momentul achitării primirii unor sume de bani. Cei care plătesc sau trebuie să primească 4 lei înțeleg despre ce vorbesc.

În sistemul actual 1,5,10,20,50 lei pentru efectuarea unei tranzacții utilizăm în mediu 3,72 bancnote. Introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție la 2,92 unități monetare, sau cu 27,4% mai puțin.

Evident, monedele de 1,2 lei vor fi utilizate în tranzacții mici până la 10 lei. În acest caz eficiența crește și mai tare de la 2,6 unități monetare ajungem la 1,8 sau cu 44,4% mai puține unități monetare.

În mediu introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție 33,4% lucru care evident trebuie să ne bucure pe toți.

Vreau să atrag atenția BNM că moneda este un element important de imagine a țării. Turiștii obișnuiesc să-și ea ca amintire monedele țărilor pe care le-eu vizitat. Sper foarte mult c[ monedele noi de 1,2 lei nu vor fi două bucăți de metal, dar vor avea un disign și o valoare numismatică demnă unei țări europene.

Iar emiterea lor se va face cu regularitate și de fiecare dată cu o tematică nouă. Astfel, ca să devină obiect de colecție pentru numismați.

Agenții economici de bună credință pleacă din sistemul bancar

Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

În perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele.

Din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obținute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.170320_Credite_Dubioase_Compromise

De politica monetară în Moldova trebuie să se ocupe Procuratura Anticorupție dar nu Banca Națională

Orice nenorocire nu vine singură. În anul 2014 după jaful bancar, asupra Moldovei s-au abătut și alte cataclisme economice: leul sa depreciat, prețurile au explodat, remitențele sau redus, exporturile au scăzut, activitatea economică a încetinit, iar populația a sărăcit și mai tare.

În plus la toate acestea Banca Națională a venit cu rețeta sa clasică de înăsprire a politicii monetare. Rezervele obligatorii pentru mijloacele atrase în lei s-au majorat fără precedent de la 14% la 35%, iar rata de bază a crescut de peste 5 ori de la 3,5%  până la 19,5%. Toate aceste acțiuni nu au rămas fără urmări: economia a fost desecată de bani, masa monetară s-a redus de la 62,3% din PIB în 2013 până la 52,4% în 2015. Astfel prin politicile sale BNM a sustras din economie peste 13 miliarde lei. Banii au devenit extrem de scumpi iar băncile au fost descurajate enorm să facă acumuleze depozite în lei.2017-01-25-11-56-28-2

Cetățenii s-au speriat de deprecierea leului și au redus economiile în lei în favoarea celor în valută străină, iar politica BNM doar a intensificat acest proces.2017-01-25-11-55-24-2

BNM are explicații standard. Politica monetară, doar reflectă situația din economie. Dacă BNM nu ar interveni, atunci ar avea loc o înfierbântare a economiei și ar crește rata creditelor neperformante. Asta în teorie, dar în practică lucrurile sunt mult mai nuanțate.2017-01-25-11-55-38-2

Pentru aceasta să analizăm situația cu creditele oferite de băncile comerciale, separându-le în creditele oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

Astfel, la situația din decembrie 2016, volumul creditelor acordate persoanelor fizice pentru consum, procurări de imobil și inițierea unei afaceri s-au ridicat la 6,48 miliarde lei.  Din aceste credite 3,5% sunt credite neperformante sau compromise.

Tot în această perioadă volumul creditelor oferite agenților economici se ridică la 29,1 miliarde lei. Ponderea creditelor neperformante sau compromise este de 3,5 ori mai mare decât în cazul persoanelor fizice și atinge nivelul mediu de 12,4%. În domeniul construcțiilor și serviciilor ele ating o cota alarmantă: de 31,1% și respectiv 40%.2017-01-25-11-54-46-2

Cum se face că împrumuturile neperformante oferite agenților economici sunt de 3,5 ori mai mari decât cele oferite persoanelor fizice, iar pe anumite ramuri chiar de 10 ori mai mari. Oare persoanele fizice nu tot în Moldova locuiesc.

Explicația este una destul de banală.

În cazul persoanelor fizice, creditele sunt mici, iar decizia de creditare se ia la nivelul ierarhic inferior al băncilor de regulă la nivel de ofițeri de credit. Aici în cel mai riguros mod se respectă toate exigențele legale și procedurile interne ale băncilor: gajul este gaj, clientul este verificat până la piele și el trece toate cercurile iadului până obține un credit de câteva mii de lei. Cei care au luat un credit ca persoane fizice înțeleg despre ce vorbesc.

Altfel stau lucrurile în cazul companiilor mari. În Moldova nimeni nu dorește să discute că există o relație coruptă între agenții economici mari și conducerea de vârf a  băncilor comerciale. Astfel, poate fi explicată această discrepanță enormă între creditele neperformante oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

La persoanele juridice creditele neperformante la nivel de 5-7% au o explicație economică. Iar tot ce este peste acest nivel se explică fie prin incapacitate managerială fie prin  acțiuni ilegale ale conducerii de vârf a băncilor comerciale.

BNM trebuie să relaxeze în continuare politica monetară prin reducerea rezervelor obligatorii de la 35% la max. 20% și să continue diminuarea ratei de bază având ca țintă la nivelul de 3,5% față de 9% cât este în prezent.

Or, lupta cu creditele neperformante în Moldova nu trebuie realizată prin intermediul înăspririi politicii monetare, dar prin intermediul Procuratorii Anticorupție. De ce până în prezent noi nu auzim de cazuri de condamnare a lucrătorilor bancari, pentru fraude cu credite? Cazul BEM, BS și UB oferă toate explicațiile necesare.

Inacțiunea organelor de urmărire penală, forțează BNM să intervină ea. Astfel pentru fraudele unora, plătim noi toți cu costuri ridicate pentru credite și bariere enorme de accesare a lor.

Nu BNM, dar Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de politica monetară în Moldova, cel puțin pentru următorii 2-3 ani.

 

 

 

 

Patru acțiuni prioritare pentru recuperarea banilor delapidați din BEM

  1. Să ne determinăm cu suma care trebuie recuperată.  

Dacă e să-l credem pe Șor, dumnealui a „transmis” dlui Filat 250 mil USD. Imediat au început discuțiile pe subiectul dat, rezumându-se la două întrebări de bază:

1) de unde are Șor așa sume de bani?

2) unde sunt restul 750 mil?

Șor nu are și nici nu a avut așa sume de bani. El nu a dat din banii lui. El a dat banii noștri, din bancă !!!

Iar întrebarea a doua este totalmente greșită. Suma de 250 mil USD nu se scade (!!!) dar se adună la jaful de un miliard. Explic.

În jaful secolului, în acest moment cunoaștem cel puțin două etape:

1) din declarațiile lui Șor, dl Filat obține de la Șor 250 mil USD,

2) Șor lansează o „afacere”, pentru care scoate un miliard de USD în speranța să recupereze acea sumă de 250 mln USD „donată” lui Filat.

Toate schemele din Moldova sunt la fel: „băieții deștepți” mai întâi fac „afaceri” și câștigă banii, apoi îi împart. Aceste două „genii de pe Bâc” au inversat lucrurile: mai întâi au împărțit banii, apoi s-au gândit cum să-i câștige. Iar pentru asta au avut nevoie de alți bani. Evident, și primii și ultimii sunt banii nostri, ai tuturor.

În acest moment, vorbim deja de 1,25 mrd USD, bani care trebuie recuperați. Iar suma va mai crește, deoarece apar noi scheme, noi actori, noi sume 🙂

  1. Să fie urmărite și sechestrate toate averile celor care sunt implicați în jaful secolului.

O mare parte din suma de bani a fost scoasă și plasată în instituții financiare de peste hotarele țării, însă o sumă importantă a fost investita în diverse afaceri, atât în Moldova, cât și peste hotare. Organele de anchetă urmează să demonstreze că toate aceste afaceri au crescut ca pe drojdii, nu din cauza geniului antreprenorial, dar din motiv ca în ele au fost pompați bani grei, bani jefuiți de la BEM. Identificat, sechestrat și recuperat. Acestea sunt cuvintele-cheie care ar trebui să ghideze organele noastre de anchetă.

  1. Identificarea noilor „actori”, tragerea lor la răspundere și recuperarea banilor de la BEM  IMG_4695

Dacă analizăm declarațiile lui Șor și averile celor incriminați de către acesta, observăm o discrepanță. Altfel spus, dispare urma la o sumă importantă de bani. Urmează ca organele de anchetă să identifice toți potențialii „beneficiari” ai banilor de la BEM.

Caracatița BEM a reușit să se extindă puternic în spațiul nostru public, iar schemele de spălare a banilor de la BEM sunt mult mai numeroase și implică cu mult mai mulți actori decât s-ar părea la prima vedere.

Un episod nou, care ar trebui să alerteze organele de anchetă este schema prin care banii de la BEM pleacă mai întâi în zone offshore, apoi merg spre binecunoscuta firmă Caravita. Iar de acolo merg spre compania BioProtect, și apoi iarăși spre offshore și mai departe, în direcții necunoscute.

Ceea ce mă alertează în această schemă:

1) compania BioProtect este afiliată amicului dlui Filat, dl Streleț, care, prin cumul, mai ocupă și funcția de prim-ministru,

2) achitarea cu furnizorul din China, firma BioProtect o face prin intermediul unui offshore din Mauritania. Dacă nu ar fi banii de la BEM în această schemă, aș fi presupus că e o simplă metodă de evaziune fiscală, nu-i frumos, dar e ceva cunoscut în Moldova. Însă prezența banilor delapidați din BEM, obligă organele de anchetă să investigheze aceste tranzacții prin prisma spălării de bani proveniți din credite neperformante de la BEM.

Care este cota contractelor fictive în aceste „relații comerciale”? Aceasta trebuie să fie întrebarea de bază care să ghideze organele de anchetă în direcția recuperării banilor delapidați din BEM.

  1. Tragerea la răspundere penală a instituțiilor financiare străine în care au ajuns banii de la BEM.

Am atenționat încă o jumatate de an în urmă că o parte din banii plasați peste hotare au fost gajați și, în baza lor, au fost contractate credite comerciale. Această schemă reprezintă o fraudă financiară și instituțiile financiare implicate cad sub incidența codului penal. Ele pot și trebuie  trase la răspundere, inclusiv să fie recuperați banii noștri de la ei.

Aștept să fiu citat în calitate de martor de către procurorii americani!

6a00d8341bfae553ef01b8d05da8eb970cÎn septembrie – noiembrie, 2014, am făcut dezvăluiri despre cum, prin intermediul firmelor rudelor dlui Filat, au fost delapidați banii de la BEM. Tot atunci, am descris scheme, companii, sume de bani, offshore-uri, conturile în care au fost depuși, etc. Însă, declarațiile mele păreau atât de halucinante, încât majoritatea oamenilor nu credeau că așa ceva poate fi posibil și adevărat, chiar. Mai mult ca atât, am primit foarte multe acuzații.
Atunci venisem și cu un apel public, să nu vă grăbiți cu concluziile, pentru că schemele descrise de mine nu sunt PR electoral. Dar, din nefericire pentru poporul nostru, o tristă realitate ne va costa scump.

Apoi, în ianuarie 2015, am descris o altă schemă cu alte delapidări, prin care din BEM au fost sustrase, deja, miliarde de lei. Deși, o bună parte a populației începea să creadă, încă tot persistau bănuieli.
Din nefericire pentru noi toți, schemele s-au adeverit, iar consecințele jafului secolului le vom simți și noi, și copiii noștri, mulți ani înainte.
În baza schemelor descrise de mine, CNA a deschis mai multe dosare penale, eu eram și sunt citat în calitate de martor. Însă, înțelegeam foarte bine am că pentru succes mai avem nevoie de ceva, și anume, de implicarea organelor de anchetă de peste hotarele țării.

În noiembrie 2014, am făcut publice câteva scheme noi, cu implicarea unor alte companii, cum ar fi Rhodos, afiliate rudelor dlui Filat. Cunoșteam încă din noiembrie că, prin intermediul companiei Rhodos, au fost achitate serviciile de PR ale unei companii americane, însă, la acel moment, nu dețineam probe sau acte confirmative.
Acum, se pare că au apărut. Aceasta și așteptam, să demonstrăm că pe banii sustrași de la BEM au fost efectuate achitări către o companie americană. Acum este momentul potrivit ca, în cercetarea cazului delapidării banilor de la BEM, să se implice autoritățile americane, care au dreptul, conform legislației lor, să inițieze o anchetă penală.

Prin urmare, aștept să fiu citat în calitate de martor de către procurorii americani, care vor investiga cazul delapidării de bani de la BEM.

Sunt ferm convins că banii de la BEM, pot, trebuie și vor fi întorși cetățenilor!!!

PhD. Veaceslav Ionita

Invitație din partea Procuraturii Generale

big-miliardele-disparute-de-la-bem-banca-sociala-si-unibank-puse-pe-seama-bugetului-rm-risca-sa-intre-in-falimentMâine, 28 mai, sunt invitat la Procuratura Generală pe cazul BEM.

Vreau să cred că împreună cu Procuratura Generală, CNA și Procuratura Anticorupție, vom da un răspuns clar la 7 întrebări care ne frământă pe noi toți, și pe bună dreptate.
1. Prin ce scheme criminale și cine se face vinovat de faptul că statul a fost deposedat de BEM?
2. Cine sunt beneficiarii reali ai creditelor compromise?
3. Cum s-a format “împrumutul” de 13,5 miliarde lei între BEM și BS? Cum a fost posibilă legalizarea acestuia prin recunoaștere de către Guvern, fapt care a dus la devalizarea rezervelor valutare ale BNM (ale țării)?
4. Care reglementări din sectorul bancar au permis ca șmecherii să devină proprietari de bănci în condiții suspecte, ca după, să transfere miliardele în direcții și mai suspecte?
5. Cum s-au luat deciziile dubioase, prin care s-a intervenit pe piața valutară și cum sunt administrate BEM, BS și UniBank de către stat?
6. Cum pot fi recuperați banii care, ”cu succes” au fost spălați prin offshor-uri, și acum în mod “cinstit” se afla la diverși “gospodari” din Moldova?
7. Cum putem evita ca prin administrarea specială să nu avem parte de un alt jaf al secolului???
Deocamdată, atât! 

Revin cu detalii! Și poate, cu răspunsuri le întrebările de mai sus!!