Comunicat: Moldovenii țin în bănci, la depozite fără dobândă, aproape 23 de miliarde de lei și ratează anulal 940 de milioane de lei venituri

Preluat de pe IDIS Viitorul

Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.

200701_Depozite_01

Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei. Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.

Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.

200701_Depozite_02

Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:

1. Educația financiară slabă și atenție scăzută la administrarea depozitelor în bănci;

2. Neîncrederea în sistemul bancar și frica de a plasa banii sub formă de depozite la termen;

3. Cardurile bancare, care au devenit omniprezente. Majoritatea cetățenilor primesc veniturile pe carduri bancare. Ei nu scot imediat banii, cum procedau câțiva ani în urmă, dar nici nu-i schimbă la depozit la termen. De fapt, băncile sau transformat în portofelul moldovenilor, unde permanent sunt 5-7 miliarde de lei, banii de buzunar ai moldovenilor. Bani care nu le aduc venituri, dar nici nu pot fi investiți de bănci. Vedem acești bani în statisticile BNM, dar nu avem mare folos de la ei.

Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.

„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.

Surplusul de lichidități din sistemul bancar a atins maxima istorică de 29,4 miliarde lei

În două luni, Aprilie-Mai 2020, acest indicator s-a majorat cu 1,4 miliarde lei, față de recordul precedent de 28 miliarde lei din primul trimestru 2020.
Această creștere a fost cauzată de doi factori:
1) Depozitele în sistemul bancar, într-un ritm mai lent, dar au continuat să crească. În două luni Aprilie-Mai ele s-au majorat cu 0,3 miliarde lei și au atins maxima istorică de 70,4 miliarde lei.
2) În același timp portofoliul de credite s-a redus cu 1,1 miliarde lei, datorită micșorării volumului de credite oferite de bănci persoanelor juridice.
Criza ne întoarce la o problemă mai veche: băncile continuă să acumuleze bani, dar nu prea au cui să-i ofere. În astfel de condiții crește presiune pe BNM de a interveni pe piața financiară, prin sterilizarea masei monetare.
200701_Lichiditati_Banci_01

Comunicat: În două luni de pandemie, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei

Preluat de pe IDIS Viitorul


În lunile aprilie-mai 2020, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, exclusiv datorită reducerii creditelor oferite agenților economici, susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în martie 2020 portofoliul de credite bancare, de după frauda bancară, a atins cota maximă de 42 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că apoi a urmat un declin provocat de criza COVID-19. În cazul persoanelor fizice, portofoliul a rămas neschimbat, la maxima istorică de 14,5 miliarde de lei. Iar la persoanele juridice, portofoliul de credite s-a redus de la 27,6 miliarde de lei la 26,5 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că cele mai mari reduceri au avut loc în ramura comerțului, de -0,57 miliarde de lei. La fel, menționează că o atenție deosebită merită analiza creșterii fără precedent a volumului de credite oferite instituțiilor finanțate de la bugetul de stat. Băncile, în lunga lor istorie, practic nici odată nu au creditat instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Unul dintre motive fiind că ele nici nu aveau nevoie de credite.

Expertul în politici economice susține că de regulă instituțiile publice, în caz de necesitate, se creditau de la bugetul de stat. Iar acum datorită crizei, instituțiile publice pentru prima dată sunt nevoite să aplice la credite bancare. Iar acum, din cauza crizei financire, instituțiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare și pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au acreditat cu 140 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cel mai probabil vor urma noi credite și îndatorări ale instituțiilor publice față de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern.

Comunicat: În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate

Preluat de pe: IDIS Viitorul

În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, creșterea semnificativă se explică prin faptul că în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au constituit 135 de milioane de dolari, cea ce este cu 27 de milioane de dolari sau 24% mai mult decât în luna mai 2019.

Veaceslav Ioniță menționează că ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare doar în luna octombrie 2014. De atunci, doar în 2018 am reușit o performanță de 126 de milioane de dolari pe lună, tot în luna mai. „În opinia mea acest record este determinat exclusiv de COVID-19”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nu trebuie uitat faptul că 1/3 din toți banii de peste hotare, cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial. Anual, prin transferuri oficiale, moldovenii primesc aproape 1,2 miliarde de dolari, dar tot anual ei vând pe piața valutară circa 2,1 miliarde de dolari. „Această diferență de 900 de milioane de dolari anual sunt banii care sunt introduși în țară pe căi informale”, spune expertul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în lunile aprilie-mai, datorită carantinei și hotarelor închise, cetățenii moldoveni nu au putut introduce în țară în jur de 150 de milioane de dolari. O parte din acești bani cetățenii au decis să-i transfere oficial pin diverse sisteme de plăți, iar această creștere de transferuri oficiale s-a produs din contul transferurilor neoficiale.

Expertul mai afirmă că transferurile oficiale în lunile aprilie-mai au fost de 227 de milioane de dolari, cu 14 milioane mai mult decât în 2019, când ele au constituit 213 milioane de dolari. Însă vânzările nete de valută în această perioadă au fost aproape de două ori mai mici decât anul trecut și au constituit 259 de milioane de dolari față de 418 milioane anul trecut.

„Putem afirma că aprilie-mai 2020 sunt unicile două luni din istoria transferurilor, când banii au venit aproape exclusiv pe căi oficiale. Prin aceasta și se explică această creștere ”miraculoasă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

După doi ani de creștere continuă, în aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar a scăzut cu 2%

După doi ani de creștere continuă, în luna aprilie 2020 portofoliul de credite din sistemul bancar al Republicii Moldova a înregistrat o scădere de 640 de milioane de lei. Trebuie să menționăm că, în primul trimestru al anului 2020, portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii cinci ani, de 1,6 miliarde de lei, mai mult decât creșterea anuală din 2018-2019.

200521_Credite_01

Pentru prima dată în ultimii patru ani au scăzut și creditele oferite de către bănci persoanelor fizice, cu 76 de milioane de lei sau cu 0,5%. În cea mai mare parte, portofoliul de credite pentru persoanele fizice s-a redus din cauza micșorării creditelor de consum. Scădere care se datorează faptului că majoritatea centrelor comerciale au fost închise din cauza carantinei.

Portofoliul de credite din sistemul bancar oferit persoanelor juridice s-a redus într-o singură lună cu 2% sau cu 567 de milioane de lei. Mai mult de jumătate din această reducere se datorează comerțului, care este direct determinat de faptul că unitățile de comerț în cea mai mare parte au fost închise în ultima perioadă.

Totodată, creditele pentru procurarea imobilelor a continuat să crească și au atins un nou record istoric, de 6,6 miliarde de lei sau cu 31 de milioane de lei mai mult decât luna precedentă și 370 de milioane de lei de mai mult față de începutul anului.

Precedentele crize economice portofoliul de credite din sistemul bancar s-a redus cu 21% în 2009, cu 27% în 1998-1999 și recordul absolut de 32% a fost în 2014-2018. Criza creditării în 2009 a durat nouă luni, în 1998-1999 a durat un an și jumătate, iar cea mai profundă și lungă criză a fost în 2014-2018, care a durat 40 de luni.

În opinia mea, intervențiile timpurii ale Băncii Naționale și încurajarea sistemului bancar de a veni în suportul clienților, poate diminua efectele negative ale crizei. Este necesar ca Guvernul să implementeze cât mai rapid și amplu programele sale de susținere a agenților economici în cea ce ține de contractarea de credite.

Dacă BNM și Guvernul vor fi coerenți și rapizi în intervenții, avem toate șansele ca această criză de creditare să fie cea mai mică, atât ca termen, cât și ca profunzimea căderii.

Rezervele Valutare ale BNM au atins maxima istorică de 3,119 miliarde USD

Precedentul record a fost înregistrat în decembrie 2019 când activele oficiale de rezervă au ajun la 3,065 miliarde USD. Apoi a urmat o scădere de 180 milioane USD și în aprilie 2020 rezervele BNM s-au redus până la 2,885 miliarde USD.

Rezervele au crescut datorită banilor oferiți de Fondul Monetar Internațional în sumă de 233,9 milioane USD, care au mers toți pentru completarea rezervelor BNM.
În prezent BNM are toate instrumentele necesare de intervenție și poate relaxa în continuare politica monetară, pentru a încuraja creditarea economiei și a guvernului de către sectorul bancar. Trebuie să reamintim că BNM din decembrie 2019 a început procesul de relaxare a politicii monetare. În aprilie 2020, în scopul diminuării efectelor negative ale COVID-19, BNM a permis băncilor comerciale să reeșaloneze creditele peroanelor fizice, apoi a permis și a celor juridice, fără a înrăutăți calitatea portofoliului de credite. Suplimentar BNM a interzis băncilor comerciale să plătească dividende acționarilor, obligându-le să mențină tot profitul din 2019 pentru eventualele necesități din 2020. Toate aceste măsuri urmăresc drept scop încurajarea creditării de către bănci a economiei și reducerea la maxim a efectelor COVID-19 asupra procesului de creditare.

200504_Rezerve_Obligatorii_01

În ajunul crizei, volumul creditelor din economie a atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei

În luna martie 2020, volumul creditelor din economie au atins maxima istorică de 52,8 miliarde de lei. Dintre acestea, 42 de miliarde de lei au fost oferite de către sectorul bancar, iar estimativ 10,8 miliarde de lei de către sectorul nebancar, format din companii de microfinanțare, leasing și asocviații de econmii și împtrumuturi.

200422_Credite_01

Precedentul record a fost stabilit în octombrie 2014, când volumul de credite în economie a atins cifra de 51,6 miliarde de lei. În acea perioadă, băncile domnau absolut procesul de creditare și portofoliul lor constituia 48 de miliarde de lei. Însă, băncile până în prezent nu au reușit să recupereze pozițiile deținute în 2014. Astfel, de atunci portofoliul de credite din sistemul bancar a crescut cu 10 miliarde de lei, față de căderea de 16 miliarde de lei.

Moldova în prezent, din cauza COVID-19, intră în cea de a IV-a criză, care se manifestă prin diverse aspecte, iar unul dintre ele este reducerea volumului de credite din economie. După acest indicator, cea mai profundă criză a fost în anul 2014, când volumul de creditre s-a redus cu 32% sau 12,54 miliarde de lei, iar recuperarea a durat 3,5 ani.

Apoi urmează criza din 1998, când volumul de credite s-a redus cu 27% sau cu 440 de milioane de lei, iar perioada de recuperare a durat 2,5 ani. Criza din 2009 se află pe locul trei, cu o reducere de 21% a volumului de credite din economie sau cu 4,7 miliarde de lei și o perioadă de recuperare mai mică de un an de zile.

În prezent Moldova are toate șanse să treacă de criza din 2020, cu scăderi minime ale volumului de credite din economie și aceasta datorită mai multor factori:

1. Volumul mare de credite deținute de către persoanele fizice. Dacă în crizele precedente persoanele fizice dețineau 10-20% din toate creditele luate, în prezent persoanele fizice, cu un volum de credite de 23 de miliarde de lei, dețin 43,6% din totalul creditelor din economie. Persoanele fizice în condiții de criză, cel puțin nu-și vor reduce volumul creditelor contractate, iar cel mai probabil, chiar vor contracta mai multe credite noi;

2. Diversificarea portofoliului de credite pe instituții financiare. În crizele precedente sistemul bancar era absolut dominant pe piața creditelor și deținea de la 93% până la 100% din cota de piața. În prezent, băncile dețin sub 80% din piață creditelor și această diversificare crește stabilitatea sistemului;

3. BNM a relaxat substanțial politica monetară și a ușurat enorm reglementarea în sistemul bancar. Astfel, băncile pot efectua amânări de plată pentru persoanele fizice și juridice, cea ce va permite evitarea falimentelor sau incapacităților de plată. Portofoliul de credite va rămâne stabil, fără a scădea calitatea lui. De asemena, BNM a redus rezervele obligatori diținute de bănci, cea ce sa manifestat imediat prin creșterea record a volumului de credite bancare din luna martie 2020 cu peste 1,1 miliarde de lei. Aceste două măsuri luate de către BNM oferă o flexibilitate sporită băncilor pe timp de criză și băncile pot veni în întâmpinarea clienților lor, care întâmpină dificultatre de plată;

4. Pachetul anticriză de stimulente financiare oferit de către Guvern. În planul său anticriză Guvernul planifică să aloce peste 600 de milioane de lei, pentru stimularea creditării întreprinderilor micro, mici și mijlocii. Dacă va fi asigurată o gestionare corectă a acestei măsuri, ea poate asigura cel puțin trei miliarde de lei, credite contractate de aceste întreprinderi. Această măsură de stimulare financiară trebuie să devină una prioritară, iar suma alocată de către Guvern trebuie mărită treptat, până la cel puțin un miliard de lei.

Aceste patru elemente vor servi drept armotizator al efectelor negative ale crizei și cel mai probabil procesul de creditare al economiei în cea de a IV-a criză economică prin care trece Moldova are toate șansele să înregistreze o cădere minimă.

Vânzările de apartamente din primele trei luni ale anului, cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți

În primul trimestru al anului 2020, vânzările/procurările de apartamente au fost de 7354, record absolut pentru perioada ianuarie-martie. Vânzările din primele trei luni ale anului curent au fost cu 60% mai mari decât în perioadele similare ale anilor precedenți.Conform datelor Agenției Serviciilor Publice, tranzacțiile pe piața imobiliară din Moldova cresc pentru al 14-lea trimestru consecutiv.
Drept rezultat în valori anuale, piața imobiliară a trecut pentru prima dată de 30 de mii de apartamente anual, înregistrând în primul trimestru a anului curent – 31029 de apartamente vândute/cumparate pentru ultimele 12 luni. Acest volum de tranzacții este dublu față de vânzările tradiționale anuale ale Moldovei din ultimii zece ani, reamintim că cota de 20 de mii de apartamente anual a fost depășită în ultimul trimestru a anului 2018.
Piața imobiliară continuă să fie concentrată în municipiul Chișinău, unde au loc aproape 80% din toate tranzacțiile cu apartamentele.

200409_Imobiliare_01

Numărul de apartamente procurate în ipotecă a înregistrat o ușoară scădere ajungând la 9,5 mii de apartamente în valoare anuală, comparativ cu 9,7 mii în 2019. Pe fundalul creșterii numărului de tranzacții, cota apartamentelor vândute în ipotecă a scăzut destul de semnificativ. Astfel, anul trecut 40% dintre apartamente au fost vândute prin intermediul creditelor ipotecare, iar în primul trimestru al anului 2020 acest indicator s-a redus cu până la 30%. Oamenii continuă să cumpere tot mai activ apartamente, dar cu un interes mai scăzut față de creditele ipotecare.
Cu toate acestea băncile oferă tot mai multe oportunități de finanțare pentru cetățeni, iar volumul creditelor ipotecare în februarie 2020 au atins cota de 6,5 miliarde de lei, record absolut pentru sistemul bancar. Contractarea noilor credite ipotecare este similar cu cel din 2019, dar piața imobiliară crește mult mai rapid, din acest motiv băncile rămân în urma pieții imobiliare.
Însă și așa portofoliul de credite pentru ramura construcțiilor din sistemul bancar a ajuns la cota sa miximă de 18% record istoric absolut. Precedentul record a fost înregistrat în 2008, când băncile au oferit ramurii construcțiilor 14,7% din totalul creditelor.

200409_Imobiliare_02

Deși piața imobiliară este în creștere deja pe parcursul a 3,5 ani, prețul la apartamente rămâne relativ constat. În 2019 a fost înregistrată o ușoară creștere a prețului, în vară, dar acum prețul s-a reîntors la nivelul începutului anului 2019. În prezent un apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău costă în mediu 36,2 mii euro, cea ce este cu 1,1 mii euro mai puțin decât în vara anului 2019.

200409_Imobiliare_03

Datorită prețului stabil și creșterii veniturilor recalculat în euro ale cetățenilor moldoveni, efortul financiar pentru procurarea unui apartament este în continuă scădere. În primul trimestru, pentru prima dată în istoria țării, el a coborât sub nivelul de opt ani. Astfel, în prezent pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în municipiul Chișinău este nevoie de 7,9 salarii medii anuale. Media europeană este de 6,9 salarii anuale pentru un apartament de 70 m2.

200409_Imobiliare_04

Piața imobiliară și în 2020 rămâne atractivă pentru tranzacții și sper că această criză dictată de COVID-19 nu va avea un impact major asupra pieții imobiliare.

Record pe piața financiară, volumul de credite a depășit nivelul de 50 miliarde lei

În luna octombrie 2019, pentru a doua oară în istoria Moldovei volumul de credite în economie a depășit suma de 50 miliarde lei. Prima dată acest record a fost stabilit acum 5 ani în urmă în octombrie 2014, când pentru o singură lună volumul total al creditelor din economie s-a ridicat la 51,6 miliarde lei. Apoi a urmat cea mai lungă și profundă criză bancară din istoria țării, care a durat 3,5 ani până în februarie 2018, când volumul total al creditelor a scăzut cu 11,6 miliarde lei până la nivelul de 39 miliarde lei. De un an și jumătate asistăm la o creștere continuu iar în luna decembrie a acestui an anticipăm că volumul de credite din economie va atinge maxima istorică depășind nivelul din 2014.

191121_Credite_Economie_01

Totuși vorbim de o recuperarea nominală a creditării economiei. Fiecare din noi înțelege că 50 miliarde lei din 2019 nu pot fi comparați cu 50 miliarde lei din 2014. Pentru a putea analiza cum sau schimbat lucrurile în valori reale este necesar să utilizăm un alt indicator: volumul de credite raportat la PIB.
Din această perspectivă în octombrie 2014 creditele au atins cota de 38,6% din PIB. Apoi a urmat o prăbușire de 1,8 ori, iar în februarie 2018 acest indicator a atins cota minimă din ultimii 15 ani de 21,8% din PIB.

191121_Credite_Economie_05

În prezent am recuperat doar 10% din prăbușire, iar în valori comparative nivelul anului 2014 îl vom atinge nu mai devreme de anul 2025. Acestea sunt costurile plătite de societate pentru criza bancară din 2014: 3,5 ani de prăbușire și cel puțin 7 ani pentru recuperarea completă.

Un alt aspect important care descrie cum își revine economia din criză este cum am recuperat noi nominal această prăbușire din 2014-2018. Recuperarea s-a realizat din contul instituțiilor nebancare și creditării persoanelor fizice.
Dacă în 2014 instituțiile nebancare dețineau doar 7% din piață cu un volum de credite de 3,6 miliarde de lei, atunci în prezent instituțiile nebancare și-au majorat de 3 ori cota de piață până la nivel de aproximativ 21% și au un portofoliu de credite de 10,3 miliarde lei. Băncile la rândul său în 2014 dețineau un portofoliu de credite de 48 miliarde lei, care s-a redus până la 32,1 miliard lei în februarie 2018. Într-un an și jumătate băncile au recuperat deja 8 miliarde lei din cea ce au pierdut, dar portofoliul lor de credite rămâne în continuare cu 8 miliarde lei mai mic decât maxima istorică din 2014. Trebuie să menționez că în analiza noastră noi nu am luat în calcul creditele fictive dintre băncile falimentate implicate în frauda bancară din 2014.

Al doilea aspect important în analiza recuperării pieței financiare o reprezintă structura clienților. În octombrie 2014 principalul client al instituțiilor financiare erau persoanele juridice, care aveau contractate credite în volum de 43,3 miliarde lei sau 84% din totalul creditelor. Persoanele fizice pe parcursul anilor nu jucau un rol semnificativ în cea ce privește contractarea creditelor. Până la criza bancară cota lor reprezenta 14-16% din volumul total de credite. Criza bancară, care a provocat și criza economică nu doar a redus volumul de credite în economie, dar a schimbat esențial și structura lor. Creditele oferite persoanelor juridice în cei 3,5 ani de prăbușire a pieței s-au redus cu 17,6 miliarde lei sau de 1,7 ori de la 43,3 miliarde lei în 2014 la 25,7 miliarde lei în februarie 2018. În prezent asistăm la o revenire lentă a creditării agenților economici de către sectorul financiar, volumul de credite a crescut cu 3 miliarde lei și a atins nivelul de 28,7 miliarde lei în octombrie 2019, dar această recuperare reprezintă doar 12% din prăbușirea care a avut loc în 2014-2018.

191121_Credite_Economie_03

Locomotiva recuperării sectorului financiar au fost și rămân persoanele fizice, care și-au crescut în acești 5 ani volumul creditelor contractate de 2,6 ori sau cu 13,4 miliarde lei, de la 8,3 miliarde lei în octombrie 2014 până la 21,7 miliarde lei în octombrie 2019.

Ponderea persoanelor fizice în contractare creditelor crește continuu și a atins nivelul de 43,1% din totalul creditelor oferite de instituțiile financiare și dinamica rămâne în continuare în favoarea persoanelor fizice. Persoanele fizice continuă să contacteze credite mult mai activ decât persoanele juridice.

Unica modificare care s-a făcut observată în 2019 este schimbarea preferințelor în sursa de creditare a persoanelor fizice. Dacă până în 2018 persoanele fizice preponderent se creditau de la instituții nebancare în special companii de micro-finanțare, atunci începând cu 2019 tot mai clar se observă migrația persoanelor fizice către bănci. Prin această se explică și faptul că companiile nebancare în 2019 pentru prima dată de după criza bancară nu și-au majorat cota de piață. Băncile comerciale rapid și-au focusat atenția spre persoanele fizice. Acum se duce o luptă pe viață și moarte pentru persoanele fizice ca clienți a companiilor financiare și după toate aparențele băncile au început să câștige teren în fața companiilor nebancare.

Piața creditelor ne-Bancare pentru prima dată a depășit nivelul de 10 miliarde lei

Creditarea ne-Bancară în Moldova a cunoscut o dezvoltare puternică după criza bancară din 2014. Companiile de Micro-Creditare pe parcursul a 5 ani de zile au ocupat nișa de piață eliberată de către bănci în special la creditarea persoanelor fizice.
Astfel în 5 ani de zile piața creditelor ne-bancare a crescut de 2,6 ori de la 3,9 miliarde lei la finele anului 2014 până la 10,2 miliarde lei în trimestrul III al acestui an.
Această creștere a fost influențată cel mai mult de creditele oferite de companiile de Micro-Creditare, care și-au majorat volumul de credite de peste 3 ori de la 2,4 miliarde lei în 2014 la 7,5 miliarde lei în trimestrul III din 2019.
Companiile ne-Bancare care includ Asociațiile de Economii și Împrumuturi, Companiile de Leasing și Companiile de Micro-Creditare și-au crescut în această perioadă cota de piață de 3 ori. Dacă în octombrie 2014 companiile ne-Bancare dețineau 7% din totalul portofoliului de credite, restul revenind băncilor, atunci în Trimestrul III din 2019 cota companiilor ne-Bancare pe piața creditară se apropie de 21%.
Totuși în 2019 creșterea pieței creditelor ne-bancare sa temperat pe fundalul accelerării creditelor bancare.
Această creștere semnificativă a creditelor ne-Bancare ridică noi provocări pentru autorități. Deseori aceste companii din cauza unei supravegheri slabe induc în eroare consumatorii, care se trezesc cu credite contractate la dobânzi de peste 500% anual. În opinia mea este timpul unei intervenții prudente în reglementarea activității companiilor ne-Bancare în cea ce ține protecția consumatorilor și asigurarea unei informări explicite a lor în procesul de contractare a unui credit.
1911_Credite_ne-Bacare