Piața valutară a intrat în echilibru, dar cel mai probabil pentru o perioadă foarte scurtă

Timp de 13 luni cererea anuală de valută a fost mai mare decât oferta, dar în luna februarie 2020 piața a intrat în echilibru, iar oferta în valori anuale a depășit cererea cu 40 milioane USD.

Astfel cererea s-a redus până la 2,11 miliarde USD, iar oferta în valori anuale a crescut până la 2,15 miliarde USD.

200323_Piata_Valutara

200323_Piata_Valutara_02

În perioada (ianuarie 2019 – ianuarie 2020) deficitul de valută pe piața valutară a constituit 138 milioane USD. După cum am mai scris și anterior la noi deficitul de valută are o trăsătură strict electorală. Altfel spus cererea de valută crește în preajma alegerilor parlamentare.

Trebuie de menționat că BNM a intrat în această zonă de deficit valutar foarte bine pregătită cu rezerve valutare de 3,065 miliarde USD, recordul absolut atins în decembrie 2019.

În 2020 piața valutară fa fi afectată de doi factori majori: alegeri și criza economică, care se face din ce în ce mai inevitabilă. În opinia noastră oferta de valută va scădea puternic în acest an, iar cererea va rămâne relativ stabilă cu tendințe de scădere.

Anticipăm creșterea deficitului de valută în următoarele luni, cea ce va pune presiune pe Leul moldovenesc.

În opinia noastră BNM va interveni activ prin vânzări de valută, dar totuși va admite o ușoară depreciere a valutei naționale, pentru a asigura competitivitatea economiei naționale pe de o parte și protejarea populației de creșterea prețurilor pe de altă parte.

Anul 2020 este văzut ca anul când valutele țărilor în curs de dezvoltare vor avea tendințe puternice de depreciere. Însă datorită alegerilor din toamnă acest proces în Moldova se va petrece mult mai lent decât în țările din regiune.

Putem concluziona că acest echilibru atins pe piața valutară riscă să fie cel mai scurt în istoria noastră, iar piața în max. 2-3 luni va intra iarăși în zona de deficit valutar.

Programul Președintelui Țării Igor Dodon va costa în primul an de implementare 2,5 miliarde lei

Suma totală a programului Președintelui Igor Dodon se ridică în primul an de implementare la 2,5 miliarde lei, apoi costurile vor crește cu încă 0,8 miliarde lei datorită persoanelor care vor primi timp de 5 ani de zile pensie pentru soțul/soția decedată. Astfel costul complet al programului este de 3,3 miliarde lei la plățile zile de azi.
Cele mai mari costuri sunt generate de majorarea salariilor la cei 180 mii de bugetare, care de fapt în orice caz trebuie majorat. În acest caz costul suplimentar pentru Bugetul de Stat este de 1,5 miliarde lei

Anumite sume necesită explicații suplimentare.
Indexarea de două ori pe an a pensiei în opinia noastră va necesita alocarea suplimentară a 375 milioane lei. Am pornit de la ipoteză că în loc de o indexare la nivel de 9% anual se va recurge la două indexări a câte 6%.

Iar intenția de a plăti pensie soțului/soției pentru soțul/soția decedată în primul an de implementare se ridică la 200 milioane lei, iar suma finală va fi de un miliard de lei la valoarea plăților de azi. Anual în Moldova se sting din viață 12 mii de bărbați și 16 mii de femei în vârsta de pensionare. Deci numărul persoanelor beneficiare de pensie nu poate depăși 12 mii anual, iar noi estimăm că ei de fapt vor fi la nivel de circa 10 mii în primul an de implementare a programului și se vor ridica până la 50 mii dacă sistemul va fi implementat pe deplin.

În opinia noastră numărul de specialiști din domeniul medical, care anual vor merge în localitățile rurale nu va depăși 300 persoane, cea ce înseamnă 18 milioane lei anual suplimentar la sumele actuale.

Salariul mediu în sectorul bugetar în prezent este de peste 6,5 mii lei lunar și avem angajați în jur de 65 mii bugetari. Deci o majorare de 10%, care oricum trebuie făcută înseamnă un efort financiar suplimentar de 520 milioane lei.
1911_Program_Dodon

Activele Oficiale de Rezervă pentru a doua oară în scurta istorie a Moldovei au trecut de 3 miliarde USD

Ultima dată acest lucru s-a întâmplat exact un an în urmă, când ele au atins nivelul de 3,040 milioane USD în octombrie 2018.
Din grafic se vede clar că noi acumulăm Rezerve Valutare, apoi în preajma alegerilor ele dispar misterios.
Așa sa întâmplat în 2009 când rezervele valutare au scăzut cu 40% sau 700 milioane USD.
În 2010 au fost alegeri anticipate așa că și rezervele s-au redus nesemnificativ.
Dar în 2014 rezervele valutare au bătut recordul când în valori absolute ele s-au redus cu peste UN MILIARD USD.
Totuși procentual cea mai mare scădere a fost în 1998 când rezervele valutare ale țării s-au redus de 2,7 ori.
Sub acest aspect alegerile din 2019 au fost relativ bune, rezervele valutare au scăzut cu doar 263 milioane USD.
Acum am recuperat pierderile și suntem gata cu rezervele valutare pentru noi alegeri și noi dispariții a banilor din rezerva BNM.
1911_Rezerve_Valutare

TOP-10 curiozități despre alegerea Primarului General al mun. Chișinău

1. Prima dată locuitorii Chișinăului și-au ales primarul doar în anul 1999. Până atunci primarii în Chișinău nu erau aleși direct de către populație.
2. Chișinăuieni de 16 ori am mers să-și aleagă primarul. Este un record absolut pentru Moldova, pe data de 3 noiembrie 2019 vor merge pentru a 17-a oară la votarea primarului.
3. Doar o singură dată primarul a fost ales din primul Tur. Aceasta sa întâmplat la primele alegeri din anul 1999, când Serafim Urecheanu a obținut 51,06% din primul tur.
4. Chișinău deține recordul la numărul de alegeri nevalidate. În total 5 la număr, dintre care ultima invalidare din 2018 a fost declarată ilegal.
5. Tot Chișinău deține recordul cu 4 alegeri desfășurate într-un singur an în 2005 și toate 4 au fost invalidate din lipsa de cvorum.
6. Cel mai mare număr de alegători au fost prezenți în anul 2011 în Turul II, când la urne sau prezentat 369,4 mii alegători, de 3,4 ori mai mulți decât minimul din 2005 de la a doua încercare, când la urne sau prezentat 109,6 mii alegători.
191023_ALegeri_Chisinau_01
7. 86 de persoane au candidat până în prezent la funcția de Primar General de Chișinău. Din ei 66 au participat doar o singură dată.
8. Cel mai mare număr de candidați au fost în 2019 și 2007, când au participat câte 18 candidați la scrutin. Numărul minim de candidați a fost înregistrat în 1999, când la scrutin au participat doar 7 candidați.
9. 20 de candidați au fost la 2 sau mai multe scrutine. Dorin Chirtoacă deține recordul cu 10 participări, urmat de Valeriu Climenco cu 7 participări. Locul 3 este deținut de Zinaida Greceanii și Serafim Urecheanu câte 4 participări ambii. Andrei Năstase, Ion Ciobanu și Gheorghe Sima au câte 3 participări până în prezent.
10. Cele mai multe voturi au fost obținute de Dorin Chirtoacă în Turul II din 2011, când a reușit să adune 186.918 voturi. Antirecordul este deținut de Elizaveta Moscaliuc, care în 2015 a obținut doar 145 de voturi.
191023_ALegeri_Chisinau_02