Guvernul în 2019 nu a reușit să-și onoreze obligațiile sale cu 3,3 miliarde lei

Astfel cheltuielile bugetare au fost executate la nivel de 43 miliarde lei, față de 46,3 miliarde rectificat în vară. Reamintim că atunci Guvernul a redus cu aproximativ 1,3 miliarde lei cheltuielile bugetare, față de cele planificate inițial. Deci față de planul de la începutul anului, bugetul de stat nu a fost executat cu 4,6 miliarde lei la capitolul cheltuieli, iar față de cel rectificat cu 3,3 miliarde lei.

Imposibilitatea onorării obligațiilor bugetare este determinată de doi factori majori: 1) acumulări mai mici în bugetul de stat din impozite și taxe, 2) imposibilitatea atragerii resurselor externe.

Veniturile bugetare au fost executate cu 675 milioane lei mai puțin decât după rectificarea din vară, iar față de planificarea inițială cu 2,2 miliarde lei mai puțin. Cele mai mari ratări sunt de la TVA, care s-a acumulat cu 492 milioane lei mai puțin și Accize cu 74 milioane lei mai puțin.

Este îngrijorător faptul că impozitul pe venit la persoanele juridice în 2019 a fost colectat mult mai puțin decât planificarea inițială și a fost la nivelul anului 2018 fără a înregistra careva creșteri.

Dar cele mai mari ratări sunt la atragerea finanțării externe sub formă de împrumuturi. Guvernul a reușit să contacteze împrumuturi în volum de 475 milioane lei, față de 3.476 milioane lei planificat. Anume ratările din împrumuturile externe de 3 miliarde lei au determinat impozabilitatea onorării obligațiunilor legale ale guvernului.

Principalele domenii care au fost afectate de imposibilitatea guvernului de a-și onora obligațiunile bugetare sunt:

Investițiile capitale și activele nefinanciare, care de fapt de fiecare dată cad primele jertfă a reducerilor cheltuielilor bugetare.

Bunurile și serviciile nu au fost executate cu 434 milioane lei și cel mai probabil vorbim de datorii restante ale instituțiilor bugetare. Nu cred că vorbim despre optimizări ale cheltuielilor, deoarece aceste cheltuieli și așa au fost reduse în vară cu alte 375 milioane lei.

Autoritățile locale nu au primit din bugetul de stat 430 milioane lei. Cei drept aici trebuie să menționăm că transferurile către autoritățile publice locale în vară au fost majorate cu 1,18 miliarde lei, de la 11,15 miliarde lei inițial, până la 12,76 miliarde lei după rectificarea din vară. Aceste majorări au fost dictate de majorările salariale implementate în sectorul bugetar, iar transferurile reduse, cel mai probabil au creat dificultăți la autoritățile locale în onorarea obligațiunilor lor față de salariații bugetari.

Cheltuielile de personal, care nu au fost executate cu 317 milioane lei. Și aici cel mai probabil vorbim de restanțe salariale și nu de optimizări, deoarece cheltuielile de persoanl în vară au fost reduse cu 424 milioane lei. Deci tot ce a putut fi optimizat s-a optimizat încă din vară.

Executarea bugetului pe 2019 este un semnal puternic de avertisment pentru 2020. El arată clar: fără o relație bună cu partenerii externi în 2020 este IMPOSIBIL DE EXECUTAT Bugetul de Stat și cel Public.

200131_Ratari_Bugetare

Cum ”sufletele moarte” din sec. XXI influiențează relațiile Bugetare dintre Guvern și Autoritățile Publice Locale

633 de mii de locuitori sau 23,6% din numărul lor real, care de fapt nu există sunt utilizați în calcularea transferurilor bugetare de la Guvern către Raioane și Primării.

Elementul de bază care determină relațiile bugetare între Guvern, Primării și Raioane este numărul populației. Astfel baza fiscală locală, transferurile de la bugetul de stat, finanțarea educației, transferuri din fondul rutier se efectuează în dependență de numărul de locuitori dintr-un Raion sau Primărie.
Iar aici apar primele dificultăți pentru Ministerul Finanțelor, deoarece conforma datelor oficiale populația stabilă în Moldova este de 3.543 mii locuitori. Însă conform altui indicator: Populația prezentă noi suntem 3.315 mii locuitori.
Iar aici nu se termină indicatori. Recent Biroul Național de Statistică a elaborat un nou indicator: populația cu reședință obișnuită, conform căruia noi suntem 2.682 mii locuitori.
În opinia mea ultimul indicator este cel mai apropiat de realitate, însă rămâne întrebarea care este numărul populației de care trebuie să țină cont Ministerul Finanțelor în relațiile cu autoritățile publice locale.
Dacă ne uităm pe pagina oficială a Ministerului Finanțelor ei utilizează indicatorul: Numărul Populației prezente, care conform datelor operate de Minister este de 3.315 mii locuitori.
Deci diferența dintre populația mai mult sau mai puțin reală 2.682 mii locuitori și cea utilizată de Minister în relațiile bugetare este de 23,6%. Altfel spus raioanele și primăriile raportează o populație cu 23,6% mai mare decât este în realitate pentru a beneficia de transferuri și baza fiscală diferită, adică un fel de ”Suflete moarte” ale sec. XXI.
Însă aceasta problemă nu este o durere de cap a Guvernului, dar a Primăriilor și Raioanelor.
Dacă aceste ”suflete moarte” sunt repartizate egal pe întreg teritoriu țării, atunci nu e o problemă pentru nimeni, dar dacă nu, atunci unele primării și raioane sunt privilegiate în comparație cu alții. De fapt vorbim cât de corect sunt repartizate 23,6% din buget alocate sufletelor moarte egal la toți sau nu.
La capitolul finanțarea educației situația este mult mai bună. Diferența de populație în grupa de vârsta preșcolară și școlară este de doar 9%. Aici datele sunt mult mai exacte, dar totuși vorbim de Un miliard de lei, care este distribuit într-o ceață destul de mare, privilegiind pe unii și nedreptățind pe alții.
O altă provocare este Fondul Rutier, care merge la nivel local strict după numărul populației. Deci din cele peste 700 milioane lei, 165 milioane revin ”sufletelor moarte”, care sunt și ele repartizate după un principiu greu de estimat.
Deci nu Guvernul, dar Primăriile și Raioanele trebuie să fie cointeresate în stabilirea exactă a numărului populației din Moldova și fiecare localitate în parte. În caz contrar avem o repartizare neclară a circa 2 miliarde lei între autoritățile locale, unde ce onești pierd, iar cei șmecheri câștigă.
Guvernul alocă o sumă fixă pentru autoritățile locale, iar numărul populației de fapt este criteriul în conformitate cu care fiecare autoritate obține anumită sumă de bani. Deci competiția este între Raioane și Primării. Adică: cine și cât va primi din suma fixă alocată de Guvern.

TOP-10 curiozități despre alegerea Primarului General al mun. Chișinău

1. Prima dată locuitorii Chișinăului și-au ales primarul doar în anul 1999. Până atunci primarii în Chișinău nu erau aleși direct de către populație.
2. Chișinăuieni de 16 ori am mers să-și aleagă primarul. Este un record absolut pentru Moldova, pe data de 3 noiembrie 2019 vor merge pentru a 17-a oară la votarea primarului.
3. Doar o singură dată primarul a fost ales din primul Tur. Aceasta sa întâmplat la primele alegeri din anul 1999, când Serafim Urecheanu a obținut 51,06% din primul tur.
4. Chișinău deține recordul la numărul de alegeri nevalidate. În total 5 la număr, dintre care ultima invalidare din 2018 a fost declarată ilegal.
5. Tot Chișinău deține recordul cu 4 alegeri desfășurate într-un singur an în 2005 și toate 4 au fost invalidate din lipsa de cvorum.
6. Cel mai mare număr de alegători au fost prezenți în anul 2011 în Turul II, când la urne sau prezentat 369,4 mii alegători, de 3,4 ori mai mulți decât minimul din 2005 de la a doua încercare, când la urne sau prezentat 109,6 mii alegători.
191023_ALegeri_Chisinau_01
7. 86 de persoane au candidat până în prezent la funcția de Primar General de Chișinău. Din ei 66 au participat doar o singură dată.
8. Cel mai mare număr de candidați au fost în 2019 și 2007, când au participat câte 18 candidați la scrutin. Numărul minim de candidați a fost înregistrat în 1999, când la scrutin au participat doar 7 candidați.
9. 20 de candidați au fost la 2 sau mai multe scrutine. Dorin Chirtoacă deține recordul cu 10 participări, urmat de Valeriu Climenco cu 7 participări. Locul 3 este deținut de Zinaida Greceanii și Serafim Urecheanu câte 4 participări ambii. Andrei Năstase, Ion Ciobanu și Gheorghe Sima au câte 3 participări până în prezent.
10. Cele mai multe voturi au fost obținute de Dorin Chirtoacă în Turul II din 2011, când a reușit să adune 186.918 voturi. Antirecordul este deținut de Elizaveta Moscaliuc, care în 2015 a obținut doar 145 de voturi.
191023_ALegeri_Chisinau_02

Cine ne va scapa de Vandalismul Urban din mun. Chișinău?

Deseori aud frază că în Chișinău se construiește mult și cine va cumpăra atâtea apartamente.
În Chișinău nu se construiește mult, în Chișinău se construiește, în mod barbar, haotic, dezorganizat, ilegal, fără un plan urbanistic, în afară oricărei logici, cu mutilarea completă a spațiului urban, dar nu mult.
Pentru a explica ce am în vedere am decis să recurg la statistica istorică a construcțiilor de apartamente în Republica Moldova la general și mun. Chișinău în particular.
1908_Constructii_01
Majoritatea absolută a apartamentelor din localitățile Moldovei au fost construite în ultimii 60 de ani. În această perioadă au fost construite peste 532 mii apartamente, dintre care 445 mii sau 84% până la independență și restul 87 mii sau 16% după independență.
Din cele aproximativ 87 mii apartamente construite după independență, 81 de mii sau 93,5% au fost construite în dreapta Nistrului și doar 5,5 mii în stânga Nistrului.
Cel mai mult s-a construit în perioada 1981-1990, când au fost ridicate 173 mii apartamente, iar cel mai puțin în perioada de criză profundă după anii 1991, când în 10 ani sau construit doar 17 mii apartamente sau de 10 ori mai puțin decât în perioada precedentă.
Da în prezent avem o înviorare vădită a activității de construcții. În această decadă v-om avea construite cam 47 mii apartamente în întreaga Moldova, cea ce este de 2 ori mai mult decât în precedenții 10 ani, însă de 3 ori mai puțin decât înainte de 1990.
Lucrurile stau mult mai prost în stânga Nistrului, unde construcția de apartamente practic a încetat după anul 1990, iar în prezent se construiesc de 2 ori mai puțin decât acum 10 ani în urmă. Raportat la numărul populației în stânga Nistrului în prezent se construiește de 8,5 ori mai puțin decât în dreapta Nistrului. Astfel în ultimii 10 ani în dreapta Nistrului sau construit aproximativ 17 apartamente la 1.000 de locuitori, iar în stânga Nistrului doar 2 apartamente la 1.000 locuitori.

Dar să ne întoarcem la mun. Chișinău.
Conform estimărilor noastre din datele statistice existente în mun. Chișinău în ultimii 60 de ani au fost construite aproximativ 257 mii apartamente, dintre care 200 mii sau 78% până în anul 1990 și altele 57 mii după perioada de independență.
1908_Constructii_02
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în mun. Chișinău se construiește de 3 ori mai mult decât în precedenții 10 ani. De aici și senzația de abundență de șantiere de construcție. Însă dacă analizăm cu perioada de până la independență în prezent se construiește de două ori mai puțin. De ce avem această senzație de hiperconstrucții de apartamente?
Răspunsul este simplu. Până în anii 1990 construcția de apartamente era precedată de extinderea sectoarelor mun. Chișinău. Da, în anii 1981-1990 au fost construite 80 mii de apartamente, dar au apărut și sectoare noi. Îmi amintesc când eram mic veneam la rude de pe actuala str. Onisifor Ghibu de la Buiucani, acolo unde începe Uzina Alfa, după str. Ghibul creștea porumb, iar acum avem câteva cartiere noi. Fiecare din noi poate să scrie câte cartiere au apărut în acest proces de construcție. Evident apariția cartierelor noi înseamnă investiții publice enorme în infrastructura urbană: drumuri, iluminat, apă, canalizare, transport public, instituții publice, etc.
Dar ce avem după 1990?
Au fost construite 57 mii apartamente, unde locuiesc peste 100 mii persoane, fără apariția unor sectoare sau cartiere noi. Fără drumuri, iluminat stradal, instituții publice, etc. Aceste ”economii” de bani public pe infrastructura urbană ne-au nenorocit. Parazitarea pe infrastructura veche, lipsa de viziune de dezvoltare, exploatarea la maxim a infrastructuri urbane a dus la mutilarea completă a Imaginii Urbane a mun. Chișinău.
Drept efect avem o aglomerare de construcții cu distrugerea a tot ce înseamnă habitatul urban. Astfel 30 de ani de vandalism în construcție a distrus fața și nobleța or. Chișinău.
Un calcul simplu arată ca valoarea actuală a apartamentelor în mun. Chișinău se ridică la 10 miliarde EURO. Dacă nu vandalizam în toți acești 30 de ani spațiul urban, atunci și valoarea apartamentelor trebuia să fie cu cel puțin 2-3 miliarde EURO mai mare decât avem în prezent.
Vandalismul Urban ne costă mult. Prea mult.
Am ”economisit” 500-700 milioane Euro pe extinderea infrastructurii urbane și am pierdut miliarde de Euro, prin distrugerea valorilor patrimoniale din mun. Chișinău. Mai rău aceste 16% de construcții noi din ultimii 30 de ani transformă or. Chișinău într-un coșmar. Gândiți-vă o clipă: 57 mii apartamente amplasate haotic peste celelalte 200 mii au distrus tot ce înseamnă Confort Urban.
Stoparea Vandalismului Urban. Acesta este subiectul de campanie pentru toți candidații la alegerile din octombrie 2019.

TOP-10 cărți din Biblioteca IDIS pentru viitorul Primar General de Chișinău

Biblioteca IDIS

IDIS Viitorul pe parcursul a mai mult de 15 ani este preocupat cu problematica mun. Chișinău. În această perioadă am realizat mai multe studii, cercetări, analize și recomandări pentru Autoritățile Publcie Locale din mun. Chișinău.

Am considerat util să propun viitorului Primar General TOP-10 cărți din Biblioteca IDIS Viitorul legate de problemele din oraș. Sper că aceste cărți să fie utile și intresante și pentru alegătorii din mun. Chișinău.

  1. Industria infrastructurii rutiere din Municipiul Chişinău
  2. Congestiunea traficului urban din municipiul Chişinău: cauze şi soluţii
  3. Parcările şi parcajele: o problemă stringentă pentru municipiul Chişinău
  4. Iluminatul public în municipiul Chişinău: aspecte funcţionale, estetice, arhitecturale, turistice, de eficienţă şi investiţionale
  5. „Problema 2000/800”: Recomandări privind îmbunătăţirea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din municipiul Chişinău (SACETC)
  6. Optimizarea transportului public în municipiul Chişinău
  7. O antologie de practici de succes a comunităţilor din municipiul Chişinău
  8. Ghidul investiţional al localităţilor din municipiul Chişinău
  9. TOPUL celor mai TRANSPARENTE localități din Moldova!
  10. INEFICIENȚĂ//Autoritățile locale din Moldova cheltuiesc milioane de lei pentru proiecte care nu mai sunt realizate

Lectură cu folos

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

Pe data de 20 mai în cele mai mari două orașe din Moldova, mun. Chișinău și mun. Bălți vor avea loc alegeri locale.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste două municipii pentru țara noastră, am selectat TOP-10 date statistice, care sunt oferite cu mare amabilitate de Biroul Național de Statistică.

Știați că în aceste două municipii ….

1.       Este concentrată peste 75% din activitatea economică a țării

Astfel din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, mun. Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți 16 miliarde lei sau puțin peste 6%.

Ionita_Chisinau_Balti_01

 

2.       Aici activează aproape 70% din salariații oficial angajați în economia națională

Din totalul d e 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt angajați în mun. Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_02

3.       Aici sunt plătite peste 75% din totalul salariilor oficiale

Din cele 18,3 miliarde lei salarii oficial plătite, 12,3 miliarde lei sau

Ionita_Chisinau_Balti_03

4.       Aproape 80% din comerțul cu amănuntul este realizat în aceste 2 municipii

Ionita_Chisinau_Balti_04

5.       Peste 80% din lucrările de construcții

Din totalul de 8,2 miliarde lei lucrări de construcții, peste 6,3 miliarde lei sau 77% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 0.3 miliarde lei sau 3,7% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_05

6.       Salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei pe restul teritoriul țării salariul mediu este de doar 4.000 lei.

Ionita_Chisinau_Balti_06

7.       Peste 70% din investiții

Din cele 19,7 miliarde lei investiții în active materiale pe termen lung 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_07

8.       Cheltuielile de consuma ale populației din mun. Chișinău sunt cu 60% mai mari decât în restul țării

În mediu locuitorii dinafara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți acest indicator este cu 16% mai mult și constituie  2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare.

Ionita_Chisinau_Balti_08

9.       Mărimea medie a pensia în mun. Chișinău este cu 42% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% decât restul cetățenilor.

Ionita_Chisinau_Balti_09

10.   Peste 55% din totalul capacităților de primire turistică.

Ionita_Chisinau_Balti_10

Deja singuri decideți cât de mare este miza acestor alegeri locale anticipate