Populația Moldovei în 2019 s-a redus cu 41,2 mii persoane și a ajuns la nivelul anului 1962

În 2019 populația Moldovei de pe partea dreaptă a Nistrului s-a redus cu 41,2 mii persoane, datorită a doi factori: sporul natural negativ și emigrația. În 2019 sau născut cu 4,4 persoane mai puțin decât au decedat. Iar alte 36,8 mii persoane au decis să plece peste hotarele țării.

În populația prezentă în țară Biroul Național de Statistică include și pe cei care sunt plecați la muncă pentru perioade scurte, mai puțin de 12 luni. Aceasta înseamnă că în realitate numărul populației prezente este cu 100-150 mii mai mic.

În partea Stângă a Nistrului statistica este realizată după alte criterii, dar și așa acolo situația nu este mai bună. În 2019 populația din stânga Nistrului, conform datelor existente a rămas neschimbată, deoarece toți care au avut de plecat au plecat deja.

Populația Moldovei în întregime are în prezent 3.106 mii persoane exact ca acum 58 de ani în urmă când eram tot 3.106 mii persoane la 1 ianuarie 1962.

200704_Populația_01

Maxima istorică a populației a fost atinsă în anul 1992, când noi eram 4.403 mii locuitori.

În 2020 populația Moldovei s-a redus cu 29,5% sau 1,3 milioane locuitori de la nivelul anului 1992.

Cel mai mult a fost afectată partea stângă a Nistrului unde populația s-a redus cu 33,7% sau 237 mii locuitori.

Pe partea dreaptă a Nistrului populația s-a redus cu 28,7% sau 1.061 mii locuitori.

Doar în ultimii 5 ani de zile populația Moldovei s-a redus cu 240 mii locuitori, dintre care 204 mii pe partea dreaptă a Nistrului și 36 mii pe partea stângă.

Împrumuturile interne și FMI țin pe linia de plutire bugetul de stat

Anul acesta 35% sau 19 miliarde lei din totalul cheltuielilor bugetului de stat estimat la 53,8 miliarde lei trebuie să fie acoperite din granturi și Împrumuturi.

Însă în primele 5 luni de zile Guvernul a reușit să obțină doar un împrumut necondiționat de la FMI în volum de 4,3 miliarde lei și să se împrumute pe intern cu 3 miliarde lei.

200701_Buget_01

Pe plan extern Performanța este NULĂ.

Astfel în 5 luni de zile s-a reușit atragerea doar a 94 milioane lei granturi față de 1,15 miliarde lei planificate. Această sumă reprezintă doar 8% din suma planificată și asta fără a ține cont că inițial s-a dorit obținerea a 1,6 miliarde lei sub formă de granturi.

La capitolul împrumuturi situația este și mai proastă. În acest an Guvernul intenționa să se împrumute pe extern cu 17 miliarde lei, dintre care 2,8 miliarde lei pentru restituirea datoriilor mai vechi, iar restul de 14,2 miliarde lei pentru acoperirea necesităților bugetare.

Dacă excludem împrumutul de la FMI, care a fost oferit la peste 120 de țări necondiționat, atunci Moldova se află într-o situație catastrofală. Fără împrumutul de la FMI, Guvernul în acest an trebuie să mai împrumute pe extern alte 12,8 miliarde lei.

În primele 5 luni Guvernul a reușit să împrumute 825 milioane lei pe extern, dar a trebuit să întoarcă datorii mai vechi în mărime de 1,07 miliarde lei. Deci în final Guvernul a fost nevoit 260 de milioane lei din banii FMI săi achite pentru datoriile externe mai vechi.

Ce avem în final: 4,3 miliarde lei de la FMI, 3 miliarde lei împrumuturi interne și -165 milioane lei intrări financiare externe.

Deci pe plan extern în primele 5 luni avem o performanță negativă de – 165 milioane lei și asta în condițiile când bugetul de stat în acest an este dependent de finanțarea externă.

Cu o astfel de ”performanță” pe plan extern, bugetul de stat rămâne cu o gaură neacoperită de minim 11 miliarde lei.

Comunicat: Moldovenii țin în bănci, la depozite fără dobândă, aproape 23 de miliarde de lei și ratează anulal 940 de milioane de lei venituri

Preluat de pe IDIS Viitorul

Depozitele bancare în Republica Moldova continuă să crească și au trecut, în luna mai 2020, de 70 de miliarde de lei, însă calitatea lor scade continuu. Este opinia expertului în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă. Potrivit lui, din 70,4 miliarde de lei doar 45% sau 32,1 miliarde de lei sunt depozite la termen, pentru care băncile plătesc dobândă obișnuită și pe care le pot folosi fără nici un fel de probleme la creditarea economiei.

200701_Depozite_01

Restul 55% , spune Veaceslav Ioniţă, cifră record, sunt depozite necalitative, bani depuși de către cetățenii moldoveni și agenții economici în conturi la vedere, pentru care nu se plătește nici un fel de dobândă sau se plătește o dobândă de 5-7 ori mai mică decât dobânda obișnuită. „Acești bani sunt practic un balast în sistemul bancar, băncile au acești bani în conturi, dar nu-i pot folosi pentru oferirea de credite pe termen lung”, susţine Veaceslav Ioniţă.

Expertul mai menţionează că acesta este unul din motivele de bază, care explică de ce în prezent, noi în sistemul bancar avem un surplus de bani de peste 29 de miliarde lei. Băncile au bani în conturi, dar care nu sunt buni de nimic.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, dacă ne uităm atent la dinamica depozitelor bancare, observăm că ele în ultimii cinci ani au crescut cu 20,2 miliarde de lei, însă exclusiv din contul depozitelor necalitative. Depozitele la termen, pe care băncile le pot folosi la creditarea economiei în această perioadă, nu s-au modificat deloc, rămânând neschimbate la nivel de 32 de miliarde de lei timp de cinci ani. Iar față de anul 2014, au înregistrat chiar o scădere semnificativă de 2,8 miliarde de lei. Deci, 20 de miliarde de lei creșterea depozitelor în ultimii cinci ani se datorează exclusiv depozitelor necalitative deținute în bănci la vedere.

Veaceslav Ioniţă mai susţine că în prezent moldovenii dețin în bănci 22,8 miliarde de lei, la depozite fără dobândă și altele 15,5 miliarde de lei sunt depozite la vedere, cu o dobândă redusă. Pe de o parte, băncile nu pot utiliza pe deplin aceşti bani, iar pe de altă parte, cetățenii moldoveni ratează anual sume enorme de bani.

200701_Depozite_02

Ratările anuale de venituri sub formă de dobândă, spune expertul, se ridică la 940 de milioane de lei, dintre care 460 de milioane de lei revin persoanelor fizice. Dacă e să fie analizate ratările de venituri după valuta depozitelor deținute în bănci, atunci cele mai mari pierderi sunt la depozitele în lei, unde pierderile se ridică la 750 de milioane de lei anual, iar cele în valută străină la 180 de milioane de lei anual.

În opinia lui Veaceslav Ioniţă, sunt trei motive de bază pentru care moldovenii au plasat 55% din bani lor în bănci sub formă de depozite necalitative:

1. Educația financiară slabă și atenție scăzută la administrarea depozitelor în bănci;

2. Neîncrederea în sistemul bancar și frica de a plasa banii sub formă de depozite la termen;

3. Cardurile bancare, care au devenit omniprezente. Majoritatea cetățenilor primesc veniturile pe carduri bancare. Ei nu scot imediat banii, cum procedau câțiva ani în urmă, dar nici nu-i schimbă la depozit la termen. De fapt, băncile sau transformat în portofelul moldovenilor, unde permanent sunt 5-7 miliarde de lei, banii de buzunar ai moldovenilor. Bani care nu le aduc venituri, dar nici nu pot fi investiți de bănci. Vedem acești bani în statisticile BNM, dar nu avem mare folos de la ei.

Potrivit expertului, cert este faptul că calitatea depozitelor bancare trebuie să devină preocuparea de bază a BNM și a băncilor comerciale. O rată de 55% a depozitelor necalitative este prea mult chiar și pentru Republica Moldova. Acești bani în loc să fie investiții în economie sunt o durere de cap pentru BNM, care este nevoită să sustragă acești bani din bănci și să plătească anual 600-700 de milioane de lei dobândă pentru acești bani necalitativi.

„Deci pierderile totale ale societății moldovenești de pe urma depozitelor necalitative se ridică la 1,5 miliarde de lei anual”, a conchis expertul.

În primul trimestru datoria externă a Moldovei a crescut cu 35 milioane USD

În primul trimestru al acestui an datoria externă a Moldovei a crescut cu 35 milioane USD de la 7,55 miliarde USD la 7,58 miliarde USD.

200630_Datorii_Externe_01

Această creștere se datorează exclusiv majorării datoriei externe a sectorului privat care în această perioadă a crescut cu 84 milioane USD.

În același timp datoria externă a sectorului public s-a redus cu 49 milioane USD, cele ale Guvernului s-au redus cu 38,6 milioane USD, iar ale BNM cu 10,5 milioane USD.

200630_Datorii_Externe_02

Reamintim că în primul trimestru Guvernul a fost nevoit să se împrumute pe piața internă cu 420 milioane lei, pentru a întoarce datoriile externe. Incapacitatea Guvernului de a se împrumuta pe piețele externe a fost factorul de bază, care a dus la diminuarea datoriilor publice externe.

Surplusul de lichidități din sistemul bancar a atins maxima istorică de 29,4 miliarde lei

În două luni, Aprilie-Mai 2020, acest indicator s-a majorat cu 1,4 miliarde lei, față de recordul precedent de 28 miliarde lei din primul trimestru 2020.
Această creștere a fost cauzată de doi factori:
1) Depozitele în sistemul bancar, într-un ritm mai lent, dar au continuat să crească. În două luni Aprilie-Mai ele s-au majorat cu 0,3 miliarde lei și au atins maxima istorică de 70,4 miliarde lei.
2) În același timp portofoliul de credite s-a redus cu 1,1 miliarde lei, datorită micșorării volumului de credite oferite de bănci persoanelor juridice.
Criza ne întoarce la o problemă mai veche: băncile continuă să acumuleze bani, dar nu prea au cui să-i ofere. În astfel de condiții crește presiune pe BNM de a interveni pe piața financiară, prin sterilizarea masei monetare.
200701_Lichiditati_Banci_01

Moldova și-a înrăutățit cu două poziții situația în TOP-ul global a celor mai afectate țări de COVID-19

Săptămâna trecută 21-28 Iunie 2020, situația epidemică pe plan global legată de COVID-19 a continuat să se înrăutățească. Numărul cazurilor active de COVID-19 într-o singură săptămână s-a înrăutățit cu 11,2% și a crescut de șa 484 cazuri săptămâna precedentă la 538 cazuri la data de 28.06.2020.

În aceeași perioadă situația în Moldova s-a înrăutățit și mai tare cu 13,9%, iar numărul de cazuri active a crescut de la 1851 la data de 21.06.2020 până la 2108 cazuri active la 28.06.2020.

200629_COVID-01

În felul acesta Moldova și-a înrăutățit situația în TOP-20 cele mai afectate țări din lume de COVID-19 de la poziția 13 s-a ridicat la poziția a 11. Iar în Europa Moldova ocupă în prezent locul 2 fiind întrecută doar de Belgia.
TOP-20 țări cele mai afectate de COVID-19 timp de o săptămână a rămas practic neschimbat. Primele 3 țări Qatar, SUA și Armenia a rămas aceleași, cu remarcă că în Qatar lucrurile au început să se îmbunătățească.

Două țări Emiratele Arabe Unite și Singapore au ieșit din TOP-20, iar alte două țări Honduras și Gabon au intrat în această săptămână în TOP-20.

200629_COVID-02

Din cele mai afectate TOP-20 țări din lume de COVID-19 situația cea mai precară este în Panama și Honduras unde doar într-o singură săptămână numărul de cazuri active a crescut cu 41,7% și respectiv 38,3%.

Cele mai mari îmbunătățiri ale situației din TOP-20 țări au fost înregistrate în Belarus și Qatar, unde numărul cazurilor active s-au redus cu 21,6% și 17,7%.
Moldova cu 13,9% creștere într-o săptămâna a numărului de cazuri active se află pe locul 7 din cele 20 de țări cele mai afectate de COVID-19.

200629_COVID-03

Numărul de cazuri active de COVID-19 în Moldova în ultima lună a crescut mult mai rapid decât media globală. Drept rezultat la finele lunii mai la noi numărul de cazuri active era de 2,8 ori mai mare decât media globală, iar în prezent această diferență a crescut până la 3,9 ori.

Comunicat: În două luni de pandemie, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei

Preluat de pe IDIS Viitorul


În lunile aprilie-mai 2020, portofoliul de credite bancare s-a redus cu 1,1 miliarde de lei, exclusiv datorită reducerii creditelor oferite agenților economici, susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit expertului, în martie 2020 portofoliul de credite bancare, de după frauda bancară, a atins cota maximă de 42 de miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță menționează că apoi a urmat un declin provocat de criza COVID-19. În cazul persoanelor fizice, portofoliul a rămas neschimbat, la maxima istorică de 14,5 miliarde de lei. Iar la persoanele juridice, portofoliul de credite s-a redus de la 27,6 miliarde de lei la 26,5 miliarde de lei.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că cele mai mari reduceri au avut loc în ramura comerțului, de -0,57 miliarde de lei. La fel, menționează că o atenție deosebită merită analiza creșterii fără precedent a volumului de credite oferite instituțiilor finanțate de la bugetul de stat. Băncile, în lunga lor istorie, practic nici odată nu au creditat instituțiile finanțate de la bugetul de stat. Unul dintre motive fiind că ele nici nu aveau nevoie de credite.

Expertul în politici economice susține că de regulă instituțiile publice, în caz de necesitate, se creditau de la bugetul de stat. Iar acum datorită crizei, instituțiile publice pentru prima dată sunt nevoite să aplice la credite bancare. Iar acum, din cauza crizei financire, instituțiile publice sunt nevoite să aplice la credite bancare și pentru prima dată într-o singură lună, mai, s-au acreditat cu 140 de milioane de lei. Potrivit lui Veaceslav Ioniță, cel mai probabil vor urma noi credite și îndatorări ale instituțiilor publice față de băncile comerciale, suplimentar la creditele deja contractate de către Guvern.

Comunicat: În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate

Preluat de pe: IDIS Viitorul

În luna mai, remitențele au atins cota record din ultimii 5 ani și jumătate susține expertul în politici economice al IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, creșterea semnificativă se explică prin faptul că în luna mai 2020, transferurile de peste hotare în favoarea persoanelor fizice au constituit 135 de milioane de dolari, cea ce este cu 27 de milioane de dolari sau 24% mai mult decât în luna mai 2019.

Veaceslav Ioniță menționează că ultima dată moldovenii au primit o sumă mai mare de bani de peste hotare doar în luna octombrie 2014. De atunci, doar în 2018 am reușit o performanță de 126 de milioane de dolari pe lună, tot în luna mai. „În opinia mea acest record este determinat exclusiv de COVID-19”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, nu trebuie uitat faptul că 1/3 din toți banii de peste hotare, cetățenii moldoveni îi aduc informal, fără a apela la un sistem de transfer oficial. Anual, prin transferuri oficiale, moldovenii primesc aproape 1,2 miliarde de dolari, dar tot anual ei vând pe piața valutară circa 2,1 miliarde de dolari. „Această diferență de 900 de milioane de dolari anual sunt banii care sunt introduși în țară pe căi informale”, spune expertul.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, în lunile aprilie-mai, datorită carantinei și hotarelor închise, cetățenii moldoveni nu au putut introduce în țară în jur de 150 de milioane de dolari. O parte din acești bani cetățenii au decis să-i transfere oficial pin diverse sisteme de plăți, iar această creștere de transferuri oficiale s-a produs din contul transferurilor neoficiale.

Expertul mai afirmă că transferurile oficiale în lunile aprilie-mai au fost de 227 de milioane de dolari, cu 14 milioane mai mult decât în 2019, când ele au constituit 213 milioane de dolari. Însă vânzările nete de valută în această perioadă au fost aproape de două ori mai mici decât anul trecut și au constituit 259 de milioane de dolari față de 418 milioane anul trecut.

„Putem afirma că aprilie-mai 2020 sunt unicile două luni din istoria transferurilor, când banii au venit aproape exclusiv pe căi oficiale. Prin aceasta și se explică această creștere ”miraculoasă”, a conchis Veaceslav Ioniță.

În lunile aprilie și mai, piața valutară s-a contractat cu peste 42%

În lunile aprilie și mai, perioadă de pandemie, piața valutară din Republica Moldova s-a contractat cu peste 42%. Valoare maximă în istoria țării. Mult mai mult decât a fost în criza din anul 2015, când într-o astfel de perioadă, piața valutară s-a redus cu 31%.

200622_Piata_Valutara_01

Rulajul total al pieței valutare a scăzut cu 543 de milioane de dolari, de la 1,277 de milioane de dolari în 2019 la 734 de milioane de dolari în 2020. Rulajul pieței din lunile aprilie și mai 2020 a fost cel mai mic din ultimii opt ani, de când Banca Națională a Moldovei publică datele lunare. Estimăm că ultima dată așa rulaje mici au fost cel mai probabil tocmai în anul 2010.

Scăderea pieței valutare a avut loc pe toate componentele. Cumpărările de valută de la persoanele fizice s-au redus cu 290 de milioane de lei sau cu 45%, de la 640 de milioane de dolari în 2019 la 350 de milioane de dolari în 2020. Această scădere, a fost influențată de mai mulți factori. Este vorba de faptul că persoanele fizice nu au putut introduce în țară valută din cauza carantinei și a hotarelor închise. De asemenea, persoanele fizice nu au schimbat valută, deoarece majoritatea unităților de comerț nu au funcționat, iar ei nu au avut unde și pentru ce cheltui banii.

La fel, cel mai probabil persoanele fizice acum fac economii de bani și sunt mai prudenți la efectuarea cheltuielilor. Această reducere de consum s-a făcut vizibilă prin scăderea încasărilor bugetare de la impozitele pe consum. Conform estimărilor noastre, bugetul de stat în lunile aprilie-mai a ratat cel puțin 1,2 miliarde de lei din TVA și accize.

Vânzările de valută către persoanele fizice a scăzut cu 93 de milioane de dolari sau cu 42%, de la 219 milioane de dolari în 2019 la 126 de milioane de dolari în 2020. Această scădere se explică prin micșorarea procurărilor realizate în valută de către persoanele fizice și prin reducerea înclinației spre economii în valută a populației.

Vânzările de valută către persoanele juridice s-au redus cu 159 de milioane de dolari sau cu 38%, de la 418 milioane de dolari în 2019 la 259 de milioane de dolari în 2020. Această scădere a cererii de valută din partea persoanelor juridice, cel mai mult a fost determinată de scăderea puternică a importurilor în Republica Moldova. Doar în luna aprilie importurilr au scăzut cu 230 de milioane de dolari, față de perioada similară a anului trecut.

Scăderea fără precedent a ofertei de valută din partea persoanelor fizice nu a creat dezechilibre pe piața valutară, deoarece concomitent a scăzut și cererea de valută. Astfel, piața valutară a scăzut cu peste 40%, dar a rămas în echilibru. De fapt asistăm la un proces de contractare a pieței valutare, determinată de încetinirea vieții economice, provocate de criza de COVID-19.

Коронавирус раздора

Интересно наблюдать как желание центральных властей России праздновать Парад Победы любой ценной в условиях эпидемии заставляет Региональных властей мечется между желанием угодить центру и боязни от возможной вспышки эпидемии в регионе, где они управляют.

Парад при эпидемии стало серьёзным испытание на прочности вертикали власти в Россию, вертикали, которую так долго и мучительно строили.

Одно радует: Благоразумие побеждает.

Отложенный парад должен состояться в момент, когда эпидемия коронавируса переместилась из Москвы в российские регионы. Учитывая, что с медпомощью и статистикой в регионах куда хуже, чем в Москве, реальная ситуация однозначно печальная.

На фоне столь неприятной картины цифры по количеству диагностированных случаев по коронавирусу в России с приближением парада разительно меняются между регионами и Москвой. Ведь на протяжении всего времени коронавирусной эпидемии в РФ именно Москва была главным эпицентром распространения COVID-19. Месяц назад в России ежедневно диагностировали более 10000 случаев коронавируса, из которых 5712 в Москве или более 50%. 15 июня из 8300 всего на Москву приходиться меньше 2000. Парады пройдут в Москве, Екатеринбурге, Новосибирске, Хабаровске, Ростове-на-Дону и в Каспийске (Дагестан). Эти регионы – в первой десятке по количеству заболевших. В то же время мэр Москвы Сергей Собянин рекомендовал горожанам не выходить из дома в день парад Победы, а прессекретарь президента РФ Д. Песков считает, что наслаждаться зрелищностью парада гражданину РФ нужно дома по телевизору.

Региональные элиты отказываются от проведения парада Победы вместе с Москвой 24 июня (в разгар эпидемии коронавируса). Это свидетельствует о том, что коронавирусная угроза в России еще не сошла на нет, а местные власти со скепсисом смотрят на желание Кремля праздновать Парад Победы любой ценой.

Первыми о таком решении объявили власти Белгородской, Орловской областей и Пермского края. При этом, в этих регионах достаточно спокойная ситуация с коронавирусом. Так, по официальным данным Белгородская и Орловская области занимали 35-е и 36-е места среди регионов России по распространению COVID-19. Пермский край – на 52-м месте. Сейчас как минимум 13 крупных российских городов отказались от проведения парада Победы 24 июня из-за эпидемии COVID-19: Орел, Белгород, Пермь, Курск, Ярославль, Томск, Псков, Саранск, Пенза, Оренбург, Нижний Тагил, Петропавловск-Камчатский, Якутск, Челябинск.

Губернатор Пермского края назвал одну из возможных дат проведения парада 3 сентября – дату окончания Второй мировой войны. « Без шествия Бессмертного полка и марша Победы праздничный парад представить невозможно, — пояснил Дмитрий Махонин. — Сейчас провести такие массовые мероприятия мы не можем, необходимо позаботиться о здоровье и жизни пермяков. Поэтому проведём праздник, когда это будет безопасно».
Как видим даже при жесткой вертикали власти, лидеры регионов России благоразумно решают отложить Парад Победы до более благоприятных времен.