TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

TOP-10 lucruri despre mun. Chișinău și Bălți

Pe data de 20 mai în cele mai mari două orașe din Moldova, mun. Chișinău și mun. Bălți vor avea loc alegeri locale.

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă aceste două municipii pentru țara noastră, am selectat TOP-10 date statistice, care sunt oferite cu mare amabilitate de Biroul Național de Statistică.

Știați că în aceste două municipii ….

1.       Este concentrată peste 75% din activitatea economică a țării

Astfel din totalul cifrei de afaceri de 263 miliarde lei anual, mun. Chișinău îi revine 181 miliarde lei sau aproximativ 69%, iar mun. Bălți 16 miliarde lei sau puțin peste 6%.

Ionita_Chisinau_Balti_01

 

2.       Aici activează aproape 70% din salariații oficial angajați în economia națională

Din totalul d e 365 mii salariați din economia națională peste 60% sau 220 mii sunt angajați în mun. Chișinău și alte 28 mii sau aproape 8% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_02

3.       Aici sunt plătite peste 75% din totalul salariilor oficiale

Din cele 18,3 miliarde lei salarii oficial plătite, 12,3 miliarde lei sau

Ionita_Chisinau_Balti_03

4.       Aproape 80% din comerțul cu amănuntul este realizat în aceste 2 municipii

Ionita_Chisinau_Balti_04

5.       Peste 80% din lucrările de construcții

Din totalul de 8,2 miliarde lei lucrări de construcții, peste 6,3 miliarde lei sau 77% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 0.3 miliarde lei sau 3,7% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_05

6.       Salariul mediu în mun. Chișinău este cu 50% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce în mun. Chișinău oamenii primesc în medie 6.000 lei, iar în Bălți 5.200 lei pe restul teritoriul țării salariul mediu este de doar 4.000 lei.

Ionita_Chisinau_Balti_06

7.       Peste 70% din investiții

Din cele 19,7 miliarde lei investiții în active materiale pe termen lung 12,7 miliarde lei sau aproximativ 65% sunt realizate în mun. Chișinău, iar alte 1,2 miliarde lei sau peste 6% în mun. Bălți.

Ionita_Chisinau_Balti_07

8.       Cheltuielile de consuma ale populației din mun. Chișinău sunt cu 60% mai mari decât în restul țării

În mediu locuitorii dinafara mun. Chișinău și Bălți cheltuie pe lună pentru o persoană în jur de 1.900 lei. În mun. Bălți acest indicator este cu 16% mai mult și constituie  2.200 lei, iar în mun. Chișinău cu aproape 60% mai mare.

Ionita_Chisinau_Balti_08

9.       Mărimea medie a pensia în mun. Chișinău este cu 42% mai mare decât în restul țării

Astfel în timp ce pensionarii din afara acestor două municipii au o pensie egală cu 1.200 lei lunar, cei din mun. Chișinău primesc în mediu o pensie de 1.700 lei sau cu 42% mi mare, iar cei din mun. Bălți au o pensie de 1.500 lei sau cu 25% decât restul cetățenilor.

Ionita_Chisinau_Balti_09

10.   Peste 55% din totalul capacităților de primire turistică.

Ionita_Chisinau_Balti_10

Deja singuri decideți cât de mare este miza acestor alegeri locale anticipate

Advertisements

Turism rural: Moldovenii ”cuceresc” pensiunile din țară

Turism_Rural

Conform datelor furnizate recent de Biroul Național de Statistică în ultimii doi ani avem o creștere spectaculoasă a Turismului Rural (numărului de turiști care vizitează Pensiunile Agro, Eco, Rurale din țară). Numărul lor anual este de 2 ori mai mare decât media anuală din precedenții zece ani. Cel mai probabil în 2017 v-om înregistra o ușoară scădere comparativ cu 2016, totuși numărul de turiști care merg la odihnă în zonele rurale rămâne dublu față de perioadele anterioare.

tur1

Moldovenii, principalii clienți ai industriei Turismului Rural

Acum 15 ani, când primii entuziaști au început dezvoltarea turismului rural toți ne gândeam la europenii, care v-or veni la noi să vadă viața de la țară. În primii ani așa și era, însă mai apoi s-a văzut că moldovenii stabiliți în orașe duc dorul vieții de la țară. În prezent 85-90% din turiștii care merg în Pensiuni rurale sunt moldovenii, care fug de zgomotul orașului și vor să-și reamintească de copilăria de la țară. Pentru ei trebuie de gândit atât zonele de odihnă, cât și strategiile publicitare din domeniul Turismului Rural.

tur2

Turismul Rural de la odihnă programată la escapadă de 1-2 zile.

În primii ani de activitate a Pensiunilor Agro, Eco, Rurale clienții lor erau persoanele care veneau în vacanță de 7-10 zile. În prezent Turismul Rural este mai degrabă o escapadă de 1-2 zile, pentru locuitorii din orașe. Turismul Rural nu concurează cu alte forme de odihnă și turism ale moldovenilor sau străinilor. Oamenii care vin la Pensiuni, de regulă, sunt cei care își organizează o mini-vacanță suplimentară la vacanța de bază. Mai mult, cercetările aprofundate sper să confirme ipoteza noastră că majoritatea celor care vin sunt clienți permanenți. Deci, strategia de dezvoltare a Turismului Rural, trebuie să se axeze pe creșterea bazei numerice de clienți. Iar odată venit el devine clientul fidel și permanent al Turismului Rural.

tur3

Turismul Rural un turism de vară.

Rata de ocupare în Pensiunile Agro, Eco, Rurale este sub 20% anual, un nivel destul de scăzut, care prin eforturi comune a operatorilor din industrie trebuie ridicat cel puțin la nivel de 30%.

Punctul vulnerabil al Turismului Rural este factorul sezonier. Astfel în perioada de vară gradul de ocupare a Pensiunilor ajunge la 40%, un nivel acceptabil pentru o afacere în domeniul dat, dar în perioada de primăvară indicatorul scade de două ori ajungând la doar 20%. Însă o adevărată problemă este perioada toamnă-iarnă când ocuparea pensiunilor este de doar 7-11%. Pensiunile noastre nu au dezvoltat încă un concept de odihnă menit să atragă vizitatorii pe timp de iarnă. Aceasta trebuie să fie una din preocupările de bază a celor care doresc să promoveze Turismul Rural în Moldova.

tur4

Concluzii

  1. Turismul Rural este ramura cu cele mai bune perspective de dezvoltare în Moldova
  2. Principalii clienți pe termen lung sunt moldovenii stabiliți în orașe în mod special cei din Chișinău
  3. Turismul Rural este o formă complimentară de odihnă și nu concurează cu alte forme de odihnă selectate de moldoveni.
  4. Clienții de bază în Turismul Rural, sunt cei care decid să facă o escapadă de week-end sau o mini-vacanță de 1-2 zile
  5. În prezent Pensiunile noastre nu au o soluție de odihnă pentru timp de iarnă, fapt ce duce la pierderea a minim 15 mii de clienți anual

Sursa datelor: Biroul Național de Statistică

 

Boom al achitărilor cu cardul: În doi ani moldovenii vor achita mai mult decât în 18 ani

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s

Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.

Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.

Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.

Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.

Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.

Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: https://veaceslavionita.wordpress.com/2017/09/11/volumul-operatiunilor-cu-cardul-in-2017-vor-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei/

cardbom

UE contribuie cu 85% la creșterea exporturilor Republicii Moldova

mere-620x349

După o cădere de doi ani și o stabilizare în 2016 în acest an exporturile Republicii Moldova vor înregistra o creștere considerabilă. Anticipăm că volumul total va atinge 2.370 milioane USD cu circa 16% mai mult față de anul 2016.

Volumul total al exporturilor va crește cu 325 milioane USD, dintre care 85% sau 270 milioane USD se datorează majorării exporturilor spre țările UE. În 2017 exporturile spre țările UE vor crește cu peste 20% comparativ cu 5,5% spre țările CSI.

Dacă în anul 2012 volumul exporturilor spre UE erau similare cu cele spre CSI. În doar cinci ani pe fundalul reducerii exporturilor spre țările CSI și creșterea spre țările UE în 2017 livrările de mărfuri spre UE vor fi de 3,6 ori mai mari comparativ cu țările CSI.

A fost nevoie de exact 20 de ani pentru a inversa lucrurile. Dacă în 1997 exporturile spre țările UE constituia 21,2% iar spre țările CSI 69,6%, atunci la 20 de ani, în 2017, situația s-a inversat: livrările de mărfuri spre UE în acest an vor constitui 67,5%, iar spre CSI 18,6%.

exp

exp1

Două riscuri majore ale Programului ”Prima Casă”

primacasa

Orice intenție a Guvernului de ajutorarea a familiilor tinere în soluționarea problemei locative este salutabilă. Însă totodată este necesar să ne asigurăm că bunele intenții sunt și bine implementate, și în rezultat vom obține cea ce ne-am dorit.

Din start vreau să menționez că potrivit estimărilor și prognozelor noastre în 2017 piața creditelor ipotecare, după o cădere de doi ani î-și revine și va înregistra o creștere de 50% față de anul precedent. În acest an conform estimărilor noastre numărul creditelor ipotecare noi contracte pentru procurarea locuințelor va atinge nivelul de 8650 dintre care marea majoritate sau 6580 pentru procurarea de apartamente.

imob

Intenția Guvernului este de a stimula această piață și a ajuta tinerii, însă există două riscuri majore:

  1. Concurența neloială

Legea din start prevede că va fi oferit suport doar celor care vor contracta credit de la bănci. Ce avem de fapt în prezent?

Numărul persoanelor care iau credit ipotecar este de 7-8 mii anual. În ultimii doi ani sectorul bancar trece prin dificultăți de creditare, iar pe acest fundal urmărim o înflorire a sectorului nebancar, care în câțiva ani și-a dublat cota de piață de la 8% la 16%.

Piața de creditare, inclusiv ipotecară, în acest an crește doar datorită sectorului nebancar.

Trebuie să admitem că cel puțin jumătate din cei care și așa au decis să ia un credit ipotecar, în cazul programului ”Prima Casă”, ei vor apela la acest program pentru a-și minimiza costurile. Cea ce este bine. Dacă presupunem că apartamentele lor sunt la jumătate din prețul maxim admis de lege, adică 500 mii lei, atunci Guvernul va trebui să ofere un miliard de lei garanții anuale doar pentru cei care și așa au decis să procure prin ipotecă. Aici noi nu vedem o problemă. Problema este în condițiile Guvernului de a te credita DOAR DE LA BĂNCI.

Ce avem în rezultat: Guvernul alocă UN MILIARD de lei anual, doar pentru a convinge cetățenii să nu se crediteze de la companiile nebancare, care sunt mult mai eficiente în prezent, dar să meargă la bănci, care au probleme cu oferirea de credite clienților.

Deci, în loc să încurajeze concurența, Guvernul fără să vrea creează o concurență neloială în favoarea celor neeficienți.

Totodată, este excesivă cerința de a obține aprobarea specială de la BNM. Cu ce ocazie acest impediment birocratic? Pe de parte Guvernul luptă cu autoritățile excesive, anulează actele permisibile, pe de altă parte le creează din nou.

Există criterii de eligibilitate stipulate în legea ”Prima Casă” și este suficient.

Deci primul risc major este că această lege nu ajută tinerele familii, dar este un lobby pe banii publici în favoarea băncilor și contra companiilor nebancare.

Pentru a evita acest risc, este necesar o redactare a legii și includerea tuturor instituțiilor financiare în acest proiect de lege.

  1. Riscul de excrocherie.

În condițiile unei piețe imobiliare slab dezvoltate, unde valoarea oficială a imobilului este mult mai mică decât valoarea reală, este foarte ușor de realizat o schemă foarte primitivă de excrocherie.

Astfel, de la persoana fizică se solicită o contribuție de 10% inițial, ca aport personal. Însă ele pot evita ușor această restricție, procurând apartament, fără nici un risc financiar personal. Prin înțelegere cu vânzătorul este declarat o valoare a apartamentului cu 20% mai mare decât cea reală. Drept consecință persoana procură un imobil fără investiții personale.

Voi exemplifica. Persoana procură un apartament cu valoarea reală de 25 mii USD, însă prin înțelegeri cu vânzătorul declară valoare de 30 mii. Contribuția sa este de 3 mii USD, iar banca prin GARANȚIA Guvernului îi oferă un credit de 27 mii. Acest credit acoperă valoarea integrală a apartamentului, iar persoana rămâne și cu 2 mii USD, pe care îi poate utiliza la plata primelor tranșe.

Consider că pe lângă valoarea maximă a unui imobil, trebuie să existe și valoarea maximă admisibilă pentru 1 m2 de imobil, cea ce va determina riscul unei excrocherii.

Totuși vreau să remarc că acest proiect de lege este binevenit, iar discutarea lui în public, doar va crește calitatea legii adoptate de Parlament. Iar în final vom avea o lege, care cu adevărat va fi un instrument de susținere a tinerilor la procurarea unui imobil.

Aprecierea valutei naționale provoacă ratări enorme de venituri exportatorilor moldoveni

export_27396100_57014800

Astfel, în primele 8 luni ale anului exportatorii au ratat circa 1,7 miliarde lei venituri datorită aprecierii valutei naționale cu 12,4% de la 20,16 Lei/USD în decembrie 2016 la 18,14 Lei/USD în august 2017. Valuta națională continuă să se aprecieze și conform estimărilor noastre până la finele anului, exportatorii vor rata alte 2,3 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări totale de 4 miliarde lei în acest an.

ratari

Din ce motiv leul se apreciază?

În 2017 înregistrăm o creștere a întrărilor de valută în țară atât din remitențe cât și de la exporturi. Totodată, cererea de valută rămâne a fi scăzută. Importurile sunt cu peste un miliard USD mai mici decât maxima din 2014. Reducerea importurilor este cauzată de doi factori majori: 1) scăderea prețurilor pe piața mondială la resursele energetice, cea ce ne permite economii substanțiale de valută, 2) reducerea consumului atât a gospodăriilor casnice cât și a agenților economici.

Din ce cauză BNM nu intervine?

BNM a intervenit, procurările de valută sunt de 2 ori mai mari în acest an decât în 2016. BNM are procurate de pe piață peste 330 mil USD și va procura masiv și-n următoarele luni. Însă BNM nu poate accelera acest proces, deoarece și așa volumul de lei aflați în circulație este mult peste capacitatea economiei de a absorbi acești bani. BNM este între ciocan și nicovală și manevrează  în așa mod încât să nu permită aprecierea și mai puternică a valutei naționale pe de o parte și să nu creeze surplus excesiv de lei pe de altă parte.

Ce urmează?

Leu va continua să aibă poziții puternice până la finele anului, apoi cel mai probabil va înregistra începând cu primele luni ale anului 2018 o ușoară depreciere. Deprecierea va fi cauzată de doi factori: 1) scumpirea lentă a produselor energetice pe plan internațional 2) restabilirea consumului populației și înviorarea activității economice. Acești factori vor duce la creșterea cererii de valută și respectiv vor contribui la deprecierea lentă a valutei naționale.

Până atunci exportatorii noștri continuă să suporte pierderi, însă aceste pierderi parțial sunt compensate de avantajele avute în 2015-1016 atunci când am asistat la o depreciere puternică a valutei naționale. Deci vorbim mai degrabă de ratări de venituri, decât de pierderi.

Pentru cetățeni recomand calm și nici un fel de mișcări bruște legate de vânzarea/procurarea valutei.

Sursa: BNM.md, Statistica.md, estimări și prognoze personale

Drama operatorilor de telefonie: Explozia convorbirilor provoacă reducerea veniturilor

tel_0

Explozia convorbirilor în rețea se datorează utilizării tehnologiilor moderne, care oferă posibilitatea convorbirilor gratuite în cu o persoană din oricare colț al lumii.

Internetul mobil și telefoanele inteligente și-au făcut datoria. Anul acesta moldovenii vor vorbi în rețea 34,5 miliarde minute sau de 3 ori mai mult decât în anul 2014, an care pe drept poate fi considerat anul ”eliberării” de operatori de telefonie.

tel1

Telefonia fixă înregistrează scădere deja 10 ani consecutiv. Însă primii ani această scădere se datora creșterii accelerate a telefoniei mobile.

Din 2016 înregistrăm un fenomen mai nou: a început să scadă și volumul de minute vorbite prin intermediul telefoniei mobile. Acum operatorii de telefonie mobilă încep să simtă și ei cea ce a simțit cândva operatorul de telefonie fixă.

tel2

Noi vorbim mai mult, iar ei câștigă mai puțin. Piața telefoniei ca volum de bani încasați scade deja al șaptelea an consecutiv, cea ce este mai nou, pentru prima dată în 2016 au început să scadă veniturile și la operatorii de telefonie mobilă. Iar acest proces doar se va amplifica în următorii 2-3 ani grație tehnologiilor de comunicare și creșterii calității de conexiune la Internet.

Noile tehnologii ne fac mai vorbăreți, dacă 5 ani în urmă în mediu moldovenii vorbeau 10 minute pe zi, atunci în 2017 vom vorbi aproape de 4 ori mai mult sau 39,4 minute pe zi. Însă această creștere spectaculoasă se datorează exclusiv convorbirilor ”gratis” din rețea. Noi din inerție continuăm să mai vorbim prin intermediul rețelelor de telefonie fixă și mobilă, însă deja al 3 an la rând numărul de minute vorbite prin intermediul telefoniei tradiționale scade continuu.

tel3

De aici și se nasc frustrările operatorilor de telefonie atât fixă cât și mobilă. Ei înțeleg prea bine că acest ”coșmar” e doar începutul. Tehnologiile noi își îndeplinesc cu succes misiunea, iar comunicarea dintr-un lux al anilor 90 devine ceva obișnuit și fără mari costuri pentru consumatori.