Boom al achitărilor cu cardul: În doi ani moldovenii vor achita mai mult decât în 18 ani

00D92A27-A977-46A5-951E-6320726D4F81_cx0_cy4_cw0_w1023_r1_s

Ultimele date oferite de Banca Națională confirmă prognoza noastră anterioară că achitările cu cardul în acest an vor înregistra un record istoric. Anticipăm că în acest an volumul total al achitărilor cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova va atinge nivelul de 4,9 miliarde lei cea ce este cu 50% mai mult față de anul precedent sau cu 1,6 miliarde lei mai mult.

Trebuie să menționăm că acest boom al achitărilor cu cardul bancar îl urmărim deja al doilea an consecutiv. Astfel, în ultimii doi ani achitările cu cardul bancar au însumat 8,2 miliarde lei, mai mult comparativ cu toți cei 18 ani luați împreună de la introducerea cardului bancar în Republica Moldova.

Astfel, în 20 de ani de la apariția cardului bancar în Republica Moldova, volumul total al achitărilor a constituit 15,6 miliarde lei, iar mai mult de jumătate din cheltuieli revin ultimilor doi ani.

Boomul achitărilor cu cardul se explică prin 3 factori: 1) efortul autorităților de a trece plățile salariale și sociale pe card, 2) obligarea agenților economici de a dispune de terminale de plată cu cardul în unitățile comerciale, 3) dar cel mai important circulația moldovenilor peste hotare unde majoritatea cumpărăturilor le achită cu cardul și continuă experiența acasă.

Băncile au făcut investiții enorme în creare infrastructurii de utilizare a cardului și se pare că acum am intrat în epoca cardurilor bancare.

Mai multe detalii despre cardurile bancare la 20 de ani de la introducerea lor în Republica Moldova găsiți în articolul nostru anterior: https://veaceslavionita.wordpress.com/2017/09/11/volumul-operatiunilor-cu-cardul-in-2017-vor-atinge-suma-record-de-47-miliarde-lei/

cardbom

Advertisements

UE contribuie cu 85% la creșterea exporturilor Republicii Moldova

mere-620x349

După o cădere de doi ani și o stabilizare în 2016 în acest an exporturile Republicii Moldova vor înregistra o creștere considerabilă. Anticipăm că volumul total va atinge 2.370 milioane USD cu circa 16% mai mult față de anul 2016.

Volumul total al exporturilor va crește cu 325 milioane USD, dintre care 85% sau 270 milioane USD se datorează majorării exporturilor spre țările UE. În 2017 exporturile spre țările UE vor crește cu peste 20% comparativ cu 5,5% spre țările CSI.

Dacă în anul 2012 volumul exporturilor spre UE erau similare cu cele spre CSI. În doar cinci ani pe fundalul reducerii exporturilor spre țările CSI și creșterea spre țările UE în 2017 livrările de mărfuri spre UE vor fi de 3,6 ori mai mari comparativ cu țările CSI.

A fost nevoie de exact 20 de ani pentru a inversa lucrurile. Dacă în 1997 exporturile spre țările UE constituia 21,2% iar spre țările CSI 69,6%, atunci la 20 de ani, în 2017, situația s-a inversat: livrările de mărfuri spre UE în acest an vor constitui 67,5%, iar spre CSI 18,6%.

exp

exp1

Două riscuri majore ale Programului ”Prima Casă”

primacasa

Orice intenție a Guvernului de ajutorarea a familiilor tinere în soluționarea problemei locative este salutabilă. Însă totodată este necesar să ne asigurăm că bunele intenții sunt și bine implementate, și în rezultat vom obține cea ce ne-am dorit.

Din start vreau să menționez că potrivit estimărilor și prognozelor noastre în 2017 piața creditelor ipotecare, după o cădere de doi ani î-și revine și va înregistra o creștere de 50% față de anul precedent. În acest an conform estimărilor noastre numărul creditelor ipotecare noi contracte pentru procurarea locuințelor va atinge nivelul de 8650 dintre care marea majoritate sau 6580 pentru procurarea de apartamente.

imob

Intenția Guvernului este de a stimula această piață și a ajuta tinerii, însă există două riscuri majore:

  1. Concurența neloială

Legea din start prevede că va fi oferit suport doar celor care vor contracta credit de la bănci. Ce avem de fapt în prezent?

Numărul persoanelor care iau credit ipotecar este de 7-8 mii anual. În ultimii doi ani sectorul bancar trece prin dificultăți de creditare, iar pe acest fundal urmărim o înflorire a sectorului nebancar, care în câțiva ani și-a dublat cota de piață de la 8% la 16%.

Piața de creditare, inclusiv ipotecară, în acest an crește doar datorită sectorului nebancar.

Trebuie să admitem că cel puțin jumătate din cei care și așa au decis să ia un credit ipotecar, în cazul programului ”Prima Casă”, ei vor apela la acest program pentru a-și minimiza costurile. Cea ce este bine. Dacă presupunem că apartamentele lor sunt la jumătate din prețul maxim admis de lege, adică 500 mii lei, atunci Guvernul va trebui să ofere un miliard de lei garanții anuale doar pentru cei care și așa au decis să procure prin ipotecă. Aici noi nu vedem o problemă. Problema este în condițiile Guvernului de a te credita DOAR DE LA BĂNCI.

Ce avem în rezultat: Guvernul alocă UN MILIARD de lei anual, doar pentru a convinge cetățenii să nu se crediteze de la companiile nebancare, care sunt mult mai eficiente în prezent, dar să meargă la bănci, care au probleme cu oferirea de credite clienților.

Deci, în loc să încurajeze concurența, Guvernul fără să vrea creează o concurență neloială în favoarea celor neeficienți.

Totodată, este excesivă cerința de a obține aprobarea specială de la BNM. Cu ce ocazie acest impediment birocratic? Pe de parte Guvernul luptă cu autoritățile excesive, anulează actele permisibile, pe de altă parte le creează din nou.

Există criterii de eligibilitate stipulate în legea ”Prima Casă” și este suficient.

Deci primul risc major este că această lege nu ajută tinerele familii, dar este un lobby pe banii publici în favoarea băncilor și contra companiilor nebancare.

Pentru a evita acest risc, este necesar o redactare a legii și includerea tuturor instituțiilor financiare în acest proiect de lege.

  1. Riscul de excrocherie.

În condițiile unei piețe imobiliare slab dezvoltate, unde valoarea oficială a imobilului este mult mai mică decât valoarea reală, este foarte ușor de realizat o schemă foarte primitivă de excrocherie.

Astfel, de la persoana fizică se solicită o contribuție de 10% inițial, ca aport personal. Însă ele pot evita ușor această restricție, procurând apartament, fără nici un risc financiar personal. Prin înțelegere cu vânzătorul este declarat o valoare a apartamentului cu 20% mai mare decât cea reală. Drept consecință persoana procură un imobil fără investiții personale.

Voi exemplifica. Persoana procură un apartament cu valoarea reală de 25 mii USD, însă prin înțelegeri cu vânzătorul declară valoare de 30 mii. Contribuția sa este de 3 mii USD, iar banca prin GARANȚIA Guvernului îi oferă un credit de 27 mii. Acest credit acoperă valoarea integrală a apartamentului, iar persoana rămâne și cu 2 mii USD, pe care îi poate utiliza la plata primelor tranșe.

Consider că pe lângă valoarea maximă a unui imobil, trebuie să existe și valoarea maximă admisibilă pentru 1 m2 de imobil, cea ce va determina riscul unei excrocherii.

Totuși vreau să remarc că acest proiect de lege este binevenit, iar discutarea lui în public, doar va crește calitatea legii adoptate de Parlament. Iar în final vom avea o lege, care cu adevărat va fi un instrument de susținere a tinerilor la procurarea unui imobil.

Aprecierea valutei naționale provoacă ratări enorme de venituri exportatorilor moldoveni

export_27396100_57014800

Astfel, în primele 8 luni ale anului exportatorii au ratat circa 1,7 miliarde lei venituri datorită aprecierii valutei naționale cu 12,4% de la 20,16 Lei/USD în decembrie 2016 la 18,14 Lei/USD în august 2017. Valuta națională continuă să se aprecieze și conform estimărilor noastre până la finele anului, exportatorii vor rata alte 2,3 miliarde lei, cea ce înseamnă ratări totale de 4 miliarde lei în acest an.

ratari

Din ce motiv leul se apreciază?

În 2017 înregistrăm o creștere a întrărilor de valută în țară atât din remitențe cât și de la exporturi. Totodată, cererea de valută rămâne a fi scăzută. Importurile sunt cu peste un miliard USD mai mici decât maxima din 2014. Reducerea importurilor este cauzată de doi factori majori: 1) scăderea prețurilor pe piața mondială la resursele energetice, cea ce ne permite economii substanțiale de valută, 2) reducerea consumului atât a gospodăriilor casnice cât și a agenților economici.

Din ce cauză BNM nu intervine?

BNM a intervenit, procurările de valută sunt de 2 ori mai mari în acest an decât în 2016. BNM are procurate de pe piață peste 330 mil USD și va procura masiv și-n următoarele luni. Însă BNM nu poate accelera acest proces, deoarece și așa volumul de lei aflați în circulație este mult peste capacitatea economiei de a absorbi acești bani. BNM este între ciocan și nicovală și manevrează  în așa mod încât să nu permită aprecierea și mai puternică a valutei naționale pe de o parte și să nu creeze surplus excesiv de lei pe de altă parte.

Ce urmează?

Leu va continua să aibă poziții puternice până la finele anului, apoi cel mai probabil va înregistra începând cu primele luni ale anului 2018 o ușoară depreciere. Deprecierea va fi cauzată de doi factori: 1) scumpirea lentă a produselor energetice pe plan internațional 2) restabilirea consumului populației și înviorarea activității economice. Acești factori vor duce la creșterea cererii de valută și respectiv vor contribui la deprecierea lentă a valutei naționale.

Până atunci exportatorii noștri continuă să suporte pierderi, însă aceste pierderi parțial sunt compensate de avantajele avute în 2015-1016 atunci când am asistat la o depreciere puternică a valutei naționale. Deci vorbim mai degrabă de ratări de venituri, decât de pierderi.

Pentru cetățeni recomand calm și nici un fel de mișcări bruște legate de vânzarea/procurarea valutei.

Sursa: BNM.md, Statistica.md, estimări și prognoze personale

Drama operatorilor de telefonie: Explozia convorbirilor provoacă reducerea veniturilor

tel_0

Explozia convorbirilor în rețea se datorează utilizării tehnologiilor moderne, care oferă posibilitatea convorbirilor gratuite în cu o persoană din oricare colț al lumii.

Internetul mobil și telefoanele inteligente și-au făcut datoria. Anul acesta moldovenii vor vorbi în rețea 34,5 miliarde minute sau de 3 ori mai mult decât în anul 2014, an care pe drept poate fi considerat anul ”eliberării” de operatori de telefonie.

tel1

Telefonia fixă înregistrează scădere deja 10 ani consecutiv. Însă primii ani această scădere se datora creșterii accelerate a telefoniei mobile.

Din 2016 înregistrăm un fenomen mai nou: a început să scadă și volumul de minute vorbite prin intermediul telefoniei mobile. Acum operatorii de telefonie mobilă încep să simtă și ei cea ce a simțit cândva operatorul de telefonie fixă.

tel2

Noi vorbim mai mult, iar ei câștigă mai puțin. Piața telefoniei ca volum de bani încasați scade deja al șaptelea an consecutiv, cea ce este mai nou, pentru prima dată în 2016 au început să scadă veniturile și la operatorii de telefonie mobilă. Iar acest proces doar se va amplifica în următorii 2-3 ani grație tehnologiilor de comunicare și creșterii calității de conexiune la Internet.

Noile tehnologii ne fac mai vorbăreți, dacă 5 ani în urmă în mediu moldovenii vorbeau 10 minute pe zi, atunci în 2017 vom vorbi aproape de 4 ori mai mult sau 39,4 minute pe zi. Însă această creștere spectaculoasă se datorează exclusiv convorbirilor ”gratis” din rețea. Noi din inerție continuăm să mai vorbim prin intermediul rețelelor de telefonie fixă și mobilă, însă deja al 3 an la rând numărul de minute vorbite prin intermediul telefoniei tradiționale scade continuu.

tel3

De aici și se nasc frustrările operatorilor de telefonie atât fixă cât și mobilă. Ei înțeleg prea bine că acest ”coșmar” e doar începutul. Tehnologiile noi își îndeplinesc cu succes misiunea, iar comunicarea dintr-un lux al anilor 90 devine ceva obișnuit și fără mari costuri pentru consumatori.

 

În august Guvernul a întors mai mulți bani față de cât a primit

Astfel dacă în luna iulie Guvernul a reușit să atragă 17,8% din resurse financiare externe sau 1,52 miliarde lei față de 8,56 miliarde de lei planificate. Însă în luna August am înregistrat un regres. Volumul total de resurse atrase din extern s-a redus la 1,23 miliarde lei sau 14,4% din suma planificată.

În august Guvernul a reușit să obțină 60 milioanele lei sub formă de credite, însă a rambursat de 6 ori mai mult sau 357 milioane lei pentru creditele luate anterior. Astfel în loc să obțină resurse suplimentare în buget, Guvernul a fost nevoit să aloce pe lângă cele 60 milioane contractate, altele 297 milioane lei din buget, pentru rambursarea datoriilor la creditele mai vechi.

Drept consecință volumul net de credite contractate în acest an sa redus de la 1,38 miliarde lei în luna iulie la 1,08 miliarde lei în luna august.

Fin01

Granturi: batem pasul pe loc

În luna august Guvernul a reușit să obțină granturi în mărime de 11,3 milioane lei. Astfel pentru primele 8 luni ale anului, Guvernul a reușit să atragă resurse financiare sub formă de granturi în mărime totală de 148,7 milioane lei sau 4,9% din totalul planificat pe acest an de 3.033  milioane lei.

Cel mai probabil în acest an vom avea un rezultat mai prost decât în anul 2016, care a fost un dezastru total la capitolul atragerea de granturi. Vă reamintesc că în anul 2016 Guvernul a ratat peste 2,4 miliarde lei Granturi. Astfel dacă inițial a planificat să obțină 3,8 miliarde lei resurse financiare sub formă de granturi pentru bugetul de stat, în final a reușit să obțină doar 1,37 miliarde lei.

Cel mai probabil ratările de granturi în acest an vor depăși 2 miliarde lei, cea ce înseamnă 4,5 miliarde lei pentru ultimii 2 ani.

Fin02

În primele 8 luni ale anului Guvernul a realizat planul de atragere a resurselor financiare externe în proporție de 14,4%. A reușit să obțină 1,23 miliarde lei față de 8,56 miliarde lei planificați.

Fin03

Ca și anul trecut la capitolul împrumuturi stăm mai bine, iar la capitolul granturi suntem într-o izolare totală. Aici trebuie să reamintesc că Programul Guvernului SUA ”Provocările Mileniului” în sumă de aproape 270 milioane USD s-a finalizat și trebuia să înceapă etapa a doua cu un buget cel puțin dublu, însă contextul în care se află Moldova descurajează SUA să înceapă finanțarea. Cam așa stau lucrurile și cu restul donatorilor.

Fără să ne facem tema pe acasă este imposibil să sperăm la obținerea de granturi oricât de optimist nu le-am planifica noi în bugetul de stat.

Tot aici vreau să menționez că și la capitolul împrumuturi stăm bine exclusiv datorită susținerii din partea României, care nu pune accent politic și oferă finanțare cu condiționalități mai mult de formă. Ultima tranșă din creditul de 150 milioane de euro oferită de România va îmbunătăți parțial performanța Guvernului la atragerea resurselor financiare externe, însă Moldova urmează să-și rezolve deficiența de comunicare cu toți partenerii. E prea puțin să-ți construiești politica bugetară doar în baza unor relații speciale avute cu România. E bine, dar prea puțin. Fără România și la împrumuturi riscam să ajungem într-un blocaj total.

 

Pe fundalul crizei bancare, companiile non-bancare și-au dublat cota de piață

Criza bancară din 2014 și înăsprirea politicilor de supraveghere bancară de către Banca Națională au dus la scăderea puternică a volumului total de credite oferite de sectorul bancar economiei naționale. Astfel, în anul 2013 volumul total al creditelor oferite de sectorul bancar au atins nivelul de 42,2 miliarde lei maximul istoric, iar în acest an estimăm că volumul total de împrumuturi oferit de sectorul bancar va constitui doar 34,2 miliarde lei, o reducere de 8 miliarde lei. Putem constata că reducerea volumului total de credite s-a petrecut în perioada 2014-1017. Anul 2017 este unul de stabilizare, însă nu de creștere a volumului de credite oferite de sectorul bancar.

Pe acest fundal urmărim o creștere semnificativă a volumului de creditare a economiei din partea sectorului non-bancar, care în acest an va atinge nivelul de 6,7 miliarde lei o creștere de 3,4 miliarde lei comparativ cu același an de referință 2013.

Drept consecință în 2017 vom înregistra o ușoară creștere cu 0,6 miliarde lei a volumului total de credite oferite economiei, însă această creștere pentru prima dată se datorează nu sectorului bancar, dar celui non-bancar.

Fin01

Dacă raportăm la PIB, atunci observăm că prăbușirea creditării economiei de către sectorul bancar în perioada 2013-2017 de la 42% din PIB la 23,9% din PIB a fost parțial amortizată de creșterea volumului de credite oferite de sectorul non-bancar de la 3,3% din PIB în 2013 la 4,7% în 2017. Reducerea creditelor oferite de către bănci s-a produs din cauza a doi factori. 1. Scăderea cererii din partea agenților economici 2. Înăsprirea supravegherii BNM asupra politii de creditare a băncilor comerciale. Politica severă a BNM a dus la faptul că acum trei –patru ani agenții economici care obțineau credite de la bănci în prezent sunt văzuți drept debitori  îndoielnici. La rândul lor, acești agenți economici au început a căuta alternative de finanțare și au găsit-o în companiile non-bancare. De fapt, asistăm la două procese: clienții migrează de la bănci spre non-bancar și banii migrează din bănci în non-bancar. Tendința poate însemna un început al restructurării pieței financiare unde băncile comerciale se vor conecta pe clienții mari și proiectele de anvergură, iar non-bancarul pe clienții mici, ceea ce va crește calitatea creditării. Băncile comerciale vor prefera să ofere două – trei credite de 100-200 milioane de lei unei companii de microcreditare în locul miilor de microcerdite la sute de agenți economici.

Fin02

Pe fundalul crizei bancare, sectorul non-bancar și-a majorat de 2,3 ori  cota de piață de la 7,1% în 2013 la 16,4% în 2017. Noi de minim 20 de ani vorbim că Moldova trebuie să dezvolte servicii alternative de finanțare a economiei sale, însă acest lucru a devenit real doar în urma unei crize puternice de sistem.

Fin03

Majorarea cotei de piață a sectorului non-bancar se datorează în cea mai mare măsură creșterii accelerate a serviciilor de microfinanțare, care în acest an anticipăm că vor atinge nivelul de cel puțin 4,55 miliarde lei o creștere cu minim 760 milioane lei față de anul 2016.

De fapt, asistăm la o creditare a economiei de către sectorul bancar prin intermediul companiilor de microfinanțare. În asemenea condiții companiile de microcreditare au devenit foarte atractive pentru mici întreprinzători. Companiile de microcreditare pentru a face față cererii crescânde, la rândul lor, se creditează de la băncile comerciale. De fapt, avem o creditare a micilor întreprinzători de către băncile comerciale, prin intermediul companiilor de microcreditare.

Fin04

Aparent avem o problemă de supraveghere bancară. Deoarece Banca Națională a înăsprit condițiile de creditare față de Bănci, drept consecionță băncile comerciale oferă foarte dificil credite agenților economici. În schimb ele oferă acest credite companiilor de MciroFinanțare, care la rândul lor oferă împrumuturi agenților economici. Însă creditele iferite de companiile de MicroFinanțare nu sunt supravegheate de Banca Națională. Drept consecință o parte din bani din sectorul bancar supravegheat de Banca Națională, pleacă spre sectorul non-Bancar care nu este supravegheat de banca Națională.

Însă în opina noastră motive de îngrijoare cel puțin la etapa dată nu sunt, deoarece calitatea creditelor în sectorul non-Bancar este de 5-6 ori mai bună decât în sectorul bancar, cota creditelor neperfoarmante în sectorul non-bancar este 2,5-3,5% comparativ 16% din sectorul Bancar.

Deci, criza bancară din 2014 are un efect neașteptat: a dus la dezvoltarea accelerată a serviciilor non-Bancare. Fapt care ridică din nou în agenda publică subiectul de reglementare unică a sectorului bancar și non-Bancar, dar despre aceasta cu altă ocazie.