BNM, mai securizată în fața poftelor Guvernului de a-i lua profitul

Guvernul a aprobat proiectul de lege, prin care o parte din veniturile Băncii Naționale să fie transferate în Bugetul de Stat. Pentru a înțelege impactul posibil al acestei inițiative, am simulat situația cer ar fi fost dacă această lege se aproba acum 20 de ani și am comparat cu cea ce am avut în realitate.

Amintim că ultima dată BNM a transferat bani în Bugetul de stat în anul 2007, însă atunci transferurile să făceau fără a ține cont de gradul de capitalizare a BNM, iar în 2007 au fost realizate transferuri, chiar dacă BNM a înregistrat pierderi.

Astfel, în perioadei monitorizate (2000-2007) BNM a transferat către Guvern 1,35 miliarde Lei, însă acest transferuri necondiționate au crescut riscurile BNM și dacă ne uităm atent, atunci observăm că din 20 de ani doar în 6 ani gradul de capitalizare a BNM a fost mai mare de 4%, iar în alți 6 ani capitalul BNM a fost chiar negativ.

Mecanismul existent în prezent este unul vulnerabil pentru BNM.

Noul mecanism consultat cu FMI este mult mai echilibrat și presupune 3 elemente de bază:

1. BNM transferă din profiturile sale Bugetului de Stat doar când înregistrează profit. În ultimii 20 de ani în 16 ani BNM a înregistrat profit, iar în 4 ani pierderi. Cele mai mari profituri au fost înregistrate în anii 2014-2015, iar cele mai mari pierderi în anul 2008.

2. Capitalizarea BNM să fie mai mare de 4%. În condițiile legii noi din 20 de ani în 13 ani capitalizarea BNM a fost mai mare de 4% și niciodată capitalizarea nu ar fi fost negativă, cum s-a întâmplat în realitate.

3. În caz dacă BNM este capitalizată cu mai puțin de 4% tot profitul BNM merge la capitalizare și în caz de necesitate Guvernul va suplini capitalul BNM până la nivelul de 4%. În condițiile Legii noi Guvernul ar fi trebuit să intervină de 4 ori cu 330 milioane lei.

Deci, prevederile noii legi sunt mult mai echilibrate, Guvernul nu poate solicita iresponsabil de la BNM repartizare de profit și drept consecință capitalizarea BNM în condițiile legii noi este mult mai bună decât în sistemul din ultimii 20 de ani.

Dacă legea ar fi fost adoptată acum 20 de ani, Guvernul ar fi obținut 2,6 miliarde lei venituri nete în bugetul de stat, dintre care 1,9 miliarde lei în anii 2015-2016. Totodată, Guvernul ar fi fost nevoit să intervină de 4 ori cu bani, pentru a suplini Capitalul BNM.

Conform legii existente până în 2007 Guvernul a sustras 1,35 miliarde lei cea ce a determinat înrăutățirea situației de capitalizare a BNM. În condițiile legii noi, în aceeași perioadă Guvernul ar fi avut dreptul să primească doar 325 milioane lei, iar restul profitului BNM trebuia să meargă la capitalizarea BNM.

În condițiile legii noi timp de 15 ani Guvernul ar fi primit de la BNM 941 milioane lei, dar tot în această perioadă trebuia să ofere BNM 330 mil lei. Deci, veniturile nete ale bugetului de stat pentru 15 ani ar fi constituit 611 milioane lei.

Astfel, noul model de relații dintre Guvern și BNM este mult mai echilibrat și creează responsabilitate reciprocă cea ce pe de o parte permite Guvernului să obțină anumite venituri de la BNM, dar și BNM la rândul său va obține garanții legale că nu-i va scădea capitalul sub 4%.

200228_BNM-Gov_01

200228_BNM-Gov_02

200228_BNM-Gov_03

Dacă ”înălbim” exporturile spre Federația Rusă, atunci ele ar crește de două ori

Volumul real al exporturilor moldovenești în Federația Rusă sunt aproximativ de 2 ori mai mari decât cele oficial declarate.

Dacă ne uităm la statistica oficială a Republicii Moldova, atunci noi în ultimii 3 ani am exportat în Federația Rusă bunuri în valoare de 725 mil USD. Însă dacă apelăm la datele oficiale ale Federației Ruse, atunci ei au importat de la noi bunuri în valoare de 1.085 mil USD.

Deci volumul exporturilor Moldovenești în Federația Rusă, doar prin contrapunerea datelor oficiale este cu 50% mai mare decât cel oficial declarat. Iar în realitate el este și mai mare.

De fapt asistăm la un comerț ”neobservat” cu Federația Rusă de sute de milioane USD anual.

Pentru a ilustra mai bine acest fenomen am luat exporturile la principalele produse Moldovenești în Federația Rusă din anul 2018. Astfel noi am exportat mere în volum de 46,8 milioane USD, iar Rusia a importat de la noi de 106,7 mil. USD. Cireșe și alte sâmburoase noi am exportat de 15,6 mil. USD, iar Rusia a importat de 43,8 mil. USD. Struguri am exportat de 9,5 mil. USD, iar Rusia a importat de 34,9 mil. USD. Astfel doar pe aceste 3 poziții tarifare noi am exportat Marfă de 72 mil USD, iar Rusia a importat de la noi de 185,4 mil USD, sau de 2,6 ori mai mult.

200226_Export_Rusia_01

Acest fenomen este denumit în limbajul economic Flux Ilegal de Capital, care în Moldova în prezent este estimat la nivel de 1,2 miliarde USD anual. Despre aceasta am scris detaliat anul trecut, cine dorește găsiți articolul și emisiunea IDIS Viitorul aici: http://viitorul.org/ro/content/republica-moldova-scap%C4%83-printre-degete-12-miliarde-de-usd-anual-companiile-de-stat

Fluxul Ilegal de Capital este caracteristic țărilor cu instituții slabe și neputincioase în contracararea lui. Fluxul Ilegal de Capital alimentează corupția, economia tenebră, evaziunea fiscală și tranzacții cu capital de proveniență ”gri”.

Evident acest fenomen se întâlnește și în relațiile economice cu alte state, dar cel mai clar se vede în relația cu Federația Rusă.

Recomandarea mea este una: pentru a lupta cu economia tenebră și evaziunea fiscală, Moldova trebuie să consolideze capacitatea Serviciilor Vamale, Fiscale și a Centrului Național Anticorupție în contracararea Fluxului Ilegal de Capital.

Evaziunea fiscală a posesorilor de automobile lasă bugetele locale fără jumătate de miliard de lei

Ratările Bugetelor locale de la evaziunea fiscală a posesorilor de automobile în anul 2020 vor fi de circa 500 milioane lei. Astfel, Primăriile și autoritățile raionale vor aloca pentru întreținerea și reparația drumurilor locale 750 milioane lei în loc de 1,2 miliarde de lei cât ar trebui să fie acumulați în condițiile când toți posesorii de autovehicule achită taxa rutieră.

Toate problemele cu evaziunea fiscală a posesorilor de autovehicule a început în anul 2014, când pentru a treia oară consecutiv a fost majorată taxa rutieră.

Astfel, conform estimărilor noastre până în anul 2014 toți posesorii de automobile plăteau taxa rutieră. Reamintim că pentru un automobil cu capacitatea motorului de 2 000 cm3 în anul 2011 taxa anuală era de 108 lei. Apoi în 2012 a fost majorată de peste două ori până la 250 lei, dar cetățenii continuau să o plătească fără mari probleme. Limita critică a fost atinsă în anul 2014 când taxa pentru o mașină de 2.000 cm3 a crescut cu încă 60% până la 400 lei/anual, cea ce a provocat primul val de neplată. Astfel în 2014 taxa rutieră a crescut cu 60%, numărul de autovehicule s-a majorat cu 37 mii de unități până la 830 mii, în timp ce taxa rutieră colectată a scăzut cu 20 milioane lei de la 320 milioane lei în 2013 la 298 milioane lei în 2014. De atunci taxa rutieră a mai cunoscut două majorări iar în prezent constituie 1200 lei pentru un automobil de 2000 cm3, cea ce este de 11 ori mai mult decât acum 7 ani în urmă.

Conform estimărilor noastre circa 40% din posesorii de autovehicule nu achită taxa rutieră și respectiv nu efectuează revizia tehnică a unității de transport. Estimările noastre au fost confirmate și de reprezentanții Agenției de Servicii Publice în timpul audierii Raportului Curții de Conturi pe marginea Fondului Rutier în Comisia Parlamentară de Control a Finanțelor Publice din data de 19.02.2020.

200220_Ratari_Drumuri

Cumulativ din 2014 Autoritățile publice locale au ratat 2,9 miliarde lei, cea ce reprezintă 70% din bugetul lor actual pentru întreținerea drumurilor locale.

Cadrul legal ambiguu favorizează evaziunea

Legislația în domeniul respectiv este destul de ambiguă, cea ce nu permite inspectoratului fiscal să administreze eficient procesul de colectare a Taxei Rutiere.

Astfel, posesorul de autovehicul este cel care trebuie să calculeze taxa rutieră și să efectueze plata. Mai mult, el efectuează această plată doar dacă se deplasează pe drumurile naționale. Deci taxa pentru posesorii de autovehicule nu este una imperativă. În astfel de condiții îmi este greu să cred că 40% din parcul de autovehicule staționează și nu este utilizat de către posesori.

Carența legislativă în administrarea taxei rutiere sufocă ecologic Moldova

În Moldova anual se înregistrează zeci de mii de unități de transport noi, iar în anul 2020 numărul lor se va apropia de 1,1 milioane unități, cea ce este cu 65% mai mult decât acum 10 ani în urmă. Însă mingea ajunge într-un singur coș: avem înregistrări a unităților de transport, dar lipsesc radieri din registru a unităților uzate.

Datorită faptul că este ușor să eviți plata taxei rutiere, nimeni nu-și face probleme să radieze din registru unitatea de transport uzată și noi treptat transformăm Moldova într-un cimitir al mașinilor uzate și lepădate la margine de drum. În Moldova funcționează doar trei companii licențiate cu utilizarea mașinilor vechi și oferirea certificatului necesar pentru radierea din registru. Aceste companii nu există, deoarece nimeni nu apelează la ele.

Este greu de spus câte zeci de mii de mașini de fapt nici nu mai sunt unități de transport, dar continuă să fie înregistrate la Agenția Servicii Publice.

Înăsprirea legislației fiscale în domeniul Taxei rutiere va permite nu doar acumulări de fonduri pentru întreținerea drumurilor, dar și forțarea posesorilor de autovehicule uzate să le radieze din registru cu respectarea normelor legale de utilizare a autovehiculelor uzate.

Două priorități legislative

Este necesar de modificat legislația în domeniul taxei rutiere, astfel încât ea să devină obligatoriu indiferent de circumstanțe, iar Inspectoratul Fiscală să aibă toate instrumentele legale necesare pentru urmărirea fiscală a rău-platnicilor. În cazul dacă cineva nu utilizează pentru o perioadă lungă de timp unitatea de transport, există normă legală privind radierea temporară a unității de transport, cei drept nimeni nu o utilizează.

De asemenea, este necesar de dezvoltat un cadrul legal suficient privind procedura de colectare a unităților de transport vechi și radierea lor din registru. Stimularea posesorilor de unități de transport să apeleze la firmele specializate de utilizare a mașinilor vechi. Similar ca în țările dezvoltate prin instrumente fiscale.

Automobilele nu sunt doar un mijloc de transport, dar și o sursă de probleme pentru societate, care urmează a fi soluționate civilizat așa cum este țările care s-au confruntat cu astfel de probleme încă acum 30-40 ani.

Autoturismele invadează orașul: ele deja ocupă 20% din suprafața străzilor din Chișinău

Moldova în 2019 a trecut cu succes de primul milion de unități de transport înregistrate, dintre care 650 de mii sunt autoturisme.

În anul 2020 din numărul total de autoturisme din Moldova circa 195 de mii vor fi înregistrate în or. Chișinău cea ce este de 40 de ori mai mult decât acum 50 de ani în urmă, când au fost construite majoritatea drumurilor și străzilor din oraș.

După anul 1990 la fiecare 15 ani în Chișinău numărul de autoturisme se dublează, drept consecință infrastructura urbană deja nu mai face față numărului imens de mașini.

200212_Autoturisme_01

Astfel în 2020 doar autoturismele înregistrate în oraș ocupă 21,4% din suprafața totală a drumurilor și străzilor. Aici trebuie să adăugăm și autoturismele celor care locuiesc în oraș fără a fi înregistrați și a oaspeților zilnici a capitale.

Dar asta nu e tot. Să nu uităm că zilnic autoturismele se deplasează de la locul de trai la locul de muncă a posesorului, cea ce înseamnă că ele ocup zilnic două locuri de parcare, iar cel mai concentrat este sectorul centru, unde se adună mașinile în timpul zilei. În centrul orașului autoturismele ocupă 40-60% din suprafața utilă a străzilor.

Este foarte ușor de constatat că autoritățile municipale au la dispoziție max. 5 ani pentru a soluționa problemele autoturismelor din Chișinău, iar soluția este un sistem inteligent de parcări urbane contra plată. Este absurd ca infrastructura urbană de străzi, să fie utilizată în loc de parcare. Costul unei ”parcări stradale” din centrul orașului este de 2-3 ori mai scumpă decât a unei parcări multietajate.

Din cele 11 municipii din Moldova doar în Bălți și Soroca înregistrăm o concentrație mai mare de autoturisme în restul municipiilor până ce încă se poate de deplasat relativ ușor.

200212_Autoturisme_02