Cine ne va scapa de Vandalismul Urban din mun. Chișinău?

Deseori aud frază că în Chișinău se construiește mult și cine va cumpăra atâtea apartamente.
În Chișinău nu se construiește mult, în Chișinău se construiește, în mod barbar, haotic, dezorganizat, ilegal, fără un plan urbanistic, în afară oricărei logici, cu mutilarea completă a spațiului urban, dar nu mult.
Pentru a explica ce am în vedere am decis să recurg la statistica istorică a construcțiilor de apartamente în Republica Moldova la general și mun. Chișinău în particular.
1908_Constructii_01
Majoritatea absolută a apartamentelor din localitățile Moldovei au fost construite în ultimii 60 de ani. În această perioadă au fost construite peste 532 mii apartamente, dintre care 445 mii sau 84% până la independență și restul 87 mii sau 16% după independență.
Din cele aproximativ 87 mii apartamente construite după independență, 81 de mii sau 93,5% au fost construite în dreapta Nistrului și doar 5,5 mii în stânga Nistrului.
Cel mai mult s-a construit în perioada 1981-1990, când au fost ridicate 173 mii apartamente, iar cel mai puțin în perioada de criză profundă după anii 1991, când în 10 ani sau construit doar 17 mii apartamente sau de 10 ori mai puțin decât în perioada precedentă.
Da în prezent avem o înviorare vădită a activității de construcții. În această decadă v-om avea construite cam 47 mii apartamente în întreaga Moldova, cea ce este de 2 ori mai mult decât în precedenții 10 ani, însă de 3 ori mai puțin decât înainte de 1990.
Lucrurile stau mult mai prost în stânga Nistrului, unde construcția de apartamente practic a încetat după anul 1990, iar în prezent se construiesc de 2 ori mai puțin decât acum 10 ani în urmă. Raportat la numărul populației în stânga Nistrului în prezent se construiește de 8,5 ori mai puțin decât în dreapta Nistrului. Astfel în ultimii 10 ani în dreapta Nistrului sau construit aproximativ 17 apartamente la 1.000 de locuitori, iar în stânga Nistrului doar 2 apartamente la 1.000 locuitori.

Dar să ne întoarcem la mun. Chișinău.
Conform estimărilor noastre din datele statistice existente în mun. Chișinău în ultimii 60 de ani au fost construite aproximativ 257 mii apartamente, dintre care 200 mii sau 78% până în anul 1990 și altele 57 mii după perioada de independență.
1908_Constructii_02
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în mun. Chișinău se construiește de 3 ori mai mult decât în precedenții 10 ani. De aici și senzația de abundență de șantiere de construcție. Însă dacă analizăm cu perioada de până la independență în prezent se construiește de două ori mai puțin. De ce avem această senzație de hiperconstrucții de apartamente?
Răspunsul este simplu. Până în anii 1990 construcția de apartamente era precedată de extinderea sectoarelor mun. Chișinău. Da, în anii 1981-1990 au fost construite 80 mii de apartamente, dar au apărut și sectoare noi. Îmi amintesc când eram mic veneam la rude de pe actuala str. Onisifor Ghibu de la Buiucani, acolo unde începe Uzina Alfa, după str. Ghibul creștea porumb, iar acum avem câteva cartiere noi. Fiecare din noi poate să scrie câte cartiere au apărut în acest proces de construcție. Evident apariția cartierelor noi înseamnă investiții publice enorme în infrastructura urbană: drumuri, iluminat, apă, canalizare, transport public, instituții publice, etc.
Dar ce avem după 1990?
Au fost construite 57 mii apartamente, unde locuiesc peste 100 mii persoane, fără apariția unor sectoare sau cartiere noi. Fără drumuri, iluminat stradal, instituții publice, etc. Aceste ”economii” de bani public pe infrastructura urbană ne-au nenorocit. Parazitarea pe infrastructura veche, lipsa de viziune de dezvoltare, exploatarea la maxim a infrastructuri urbane a dus la mutilarea completă a Imaginii Urbane a mun. Chișinău.
Drept efect avem o aglomerare de construcții cu distrugerea a tot ce înseamnă habitatul urban. Astfel 30 de ani de vandalism în construcție a distrus fața și nobleța or. Chișinău.
Un calcul simplu arată ca valoarea actuală a apartamentelor în mun. Chișinău se ridică la 10 miliarde EURO. Dacă nu vandalizam în toți acești 30 de ani spațiul urban, atunci și valoarea apartamentelor trebuia să fie cu cel puțin 2-3 miliarde EURO mai mare decât avem în prezent.
Vandalismul Urban ne costă mult. Prea mult.
Am ”economisit” 500-700 milioane Euro pe extinderea infrastructurii urbane și am pierdut miliarde de Euro, prin distrugerea valorilor patrimoniale din mun. Chișinău. Mai rău aceste 16% de construcții noi din ultimii 30 de ani transformă or. Chișinău într-un coșmar. Gândiți-vă o clipă: 57 mii apartamente amplasate haotic peste celelalte 200 mii au distrus tot ce înseamnă Confort Urban.
Stoparea Vandalismului Urban. Acesta este subiectul de campanie pentru toți candidații la alegerile din octombrie 2019.

Leul moldovenesc continuă oscilațiile sale cu o ușoară tendință spre depreciere

Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Începând cu august 2018 leului moldovenesc a înregistrat mai multe perioadă de apreciere/depreciere, însă tendința generală este deprecierea lentă a lui față de coșul valutar Euro&USD.
1908_Curs_Valutar_01
Această tendință de depreciere este determinată de oferta scăzută de valută și creșterea continuă a cererii de valută.
Astfel într-un an de zile oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas neschimbată și s-a stabilizat la nivel de 2.070 milioane USD anual.
Tot în această perioadă cererea de valută a crescut cu 445 milioane USD. Dacă în iulie 2018 cererea de valută era de 1.820 milioane USD/anual, atunci în prezent cererea a crescut până la 2.270 milioane USD/anual. Dacă în vara anului 2018 oferta de valută era mai mare decât cererea cu 255 milioane USD, atunci în prezent cererea este cu 190 milioane USD mai mare decât oferta, cea ce creează deficitul de valută pe piața valutară.
1908_Curs_Valutar_02
Oferta slabă de valută din partea cetățenilor este cauzată de reducerea volumului de remitențe. Începând cu iulie 2018 volumul remitențelor scad continuu și în acest an cel mai probabil se vor reduce sub 1,2 miliarde USD.
Reducerea remitențelor din acest an sunt pentru a treia oară din istoria Moldovei. Primele două reduceri din 2009 și 2015 au avut loc pe fundalul unei crize puternice și sau redus dramatic. În prezent reducerea remitențelor mai degrabă semnalizează o schimbare de comportament a moldovenilor plecați peste hotare, cea ce nu este deloc îmbucurător pentru cei rămași acasă.
1908_Curs_Valutar_03
La rândul său Creșterea cererii de valută este condiționată de înrăutățirea Balanței Comerciale a Moldovei. În timp ce exporturile stagnează timp de un an de zile și s-au plafonat la nivel de 2,75 miliarde USD/anual, importurile înregistrează o creștere continuu și au crescut de la 5,38 miliarde USD/anual în vara lui 2018 până la 5.84 miliarde USD/anual în prezent. Astfel deficitul Balanței Comerciale a Moldovei într-un an de zile s-a înrăutăți cu 450 milioane USD, fapt ce a provocat creșterea cererii de valută pe piața valutară.
Deci, Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Prognoza noastră pentru următoarele luni rămâne neschimbată: oscilația leului moldovenesc față de coșul valutar Euro&USD cu o ușoară înclinație spre depreciere a Leului.

Portofoliul de credite din sistemul bancar au înregistrat o creștere record din ultimii 5 ani

În trimestrul II din 2019 portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creștere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani și jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creștere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice.
Timp de 3,5 ani băncile și-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.
190814_Credite_01
Din 2018 băncile au început lent să depășească perioada de criză. În mai puțin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2.
190814_Credite_02
Această creștere se datorează în special orientării și creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creștere, 4,1 miliarde lei revine creșterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecință ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.

Pentru prima dată creditele oferite persoanelor fizice au depășit 40% din totalul creditelor

În trimestrul II din 2019 ponderea creditelor oferite persoanelor fizice de către întreg sistem financiar, pentru prima dată a depășit cota de 40% cea ce este de 3 ori mai mult decât acum 10 ani în urmă.
190807_Credite_01
Astfel din portofoliul total de credite de 48,4 miliarde lei oferite de către bănci, companii de microcreditare, Asociații de Economii și Împrumuturi, companii de leasing, peste 19,6 miliarde lei revin persoanelor fizice.
Până în anul 2018 pe parcursul a 5 ani de zile locomotiva creșterii portofoliului de credite oferit persoanelor fizice a fost sectorul nebancar, care și-a majorat portofoliul de 3,3 ori, de la 2,2 miliarde lei în 2013 la 7,2 miliarde lei în 2018. Băncile în această perioadă și-au majorat portofoliul de credite doar de 2 ori, de la 4,9 miliarde lei la 10 miliarde lei.
190807_Credite_02
În anul 2019 avem o schimbare clară de situația, băncile destul de agresiv au început creditarea persoanelor fizice, cea ce le-a permis să recupereze parțial pozițiile pierdute din ultimii ani de după criza bancară.
Astfel în prima jumătate a anului volumul creditelor oferite persoanelor fizice a crescut cu 2,4 miliarde lei, dintre care sectorului bancar îi revine 2 miliarde lei, iar sectorului nebancar doar 0,4 miliarde lei. în următoarele luni anticipăm o creștere mai pronunțată a sectorului nebancar, dar totuși poziția dominantă va vi menținută de sectorul bancar.
Cu 19,6 miliarde lei împrumuturi persoanele fizice au atins cel mai înalt nivel de îndatorare raportat la PIB de 9,6%, iar până la finele anului pentru prima dată în istoria țării acest indicator va depăși 10% din PIB. Totuși după gradul de îndatorare a persoanelor fizice Moldova este de 2 ori mai puțin îndatorată decât media regională și de 5,7 ori mai puțin decât media Europeană, cea ce indică la un potențial de creștere a portofoliului de credite oferit persoanelor fizice.
190807_Credite_03