Cum a fost resimțit stresul valutar de moldoveni la 25 de ani la apariția leului

Stresul Valutar este un indicator necesar de la apariția monedei naționale a Republicii Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă țară. Veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești.

Majoritatea tranzacțiilor mari sunt realizate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sunt deținute în valută străină.

Valuta este atotprezentă și orice fluctuație pe piața valutară afectează practic toți cetățenii. Aici trebuie să accentuez că cetățenii sunt afectați de orice fluctuație fie aprecierea sau deprecierea unei valute.

Oamenii vor să știe ce va fi cu banii lor păstrați fie în lei, fie în valută străină.

Pentru a arăta șocurile ca care sunt supuși cetățenii noștri provocate de fluctuațiile de pe piața valutară, am considerat oportun să elaborez un indicator denumit STRESUL VALUTAR.

Acest indicator măsoară variația zilnică a Leului față de USD și se sumează lunar, trimestrial și anual. Sumarea se face indiferent de direcția în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuație afectează cetățeanul de rând.

Din grafic putem observa că cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015.

În 1998-1999 șocul a durat un an jumate de zile și s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naționale de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).

În 2015 șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30% de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă șocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atât de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cât de speculația valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piața valutară decât jaful bancar propriu zis.

Cele mai bune perioade pentru moneda națională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.

În 2018 Stresul Valutar a intrat în parametrii obișnuiți pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3% cea ce este mai puțin decât media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6%. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar Stresul Valutar anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani.
181130_StresValutar_01181130_StresValutar_02

Moldova alocă cei mai puțini bani pentru sănătate din Europa. E nevoie de măsuri urgente pentru redresarea situației

Raportat la PIB, cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE. În valori absolute cheltuielile per capita din Republica Moldova sunt de 9,5 ori mai mici decât media din UE. Pentru anul 2019 Moldova planifică să aloce pentru ocrotirea sănătății 8,8 miliarde lei, dintre care 7,5 miliarde sunt banii acumulați și cheltuiți prin intermediul Fondului de Ocrotire a Sănătății, iar 1,3 miliarde alocări suplimentare din bugetul de stat pentru diverse programe și investiții.

Raportat la PIB, cheltuielile pentru sănătate în anul 2019 vor constitui 4,2% din PIB, față de 4,3% în 2018, cea ce reprezintă minimul din ultimii 14 ani

Media în UE este de 9,6% din PIB, iar cel mai puțin alocă România 5,2% din PIB. Din țările din afara UE, doar Turcia în 2017 a alocat mai puțin decât Republica Moldova.

În valori absolute lucrurile stau și mai prost. Moldova alocă anual 515 USD per/capita, cea ce este de 9,5 ori mai puțin decât media din UE.

Pentru a reduce din acest decalaj enorm sunt necesare câteva măsuri urgente:

I. Introducerea taxei pe viciu. Cheltuielile Fondului de Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM) pentru fumători și cei dependenți de alcool sunt mai mari decât pentru restul cetățenilor. Nu este echitabil ca oamenii, care duc un mod sănătos de viață să achite pentru cei care delibarat decid să-și distrugă sănătatea. Pentru a rezolva această problemă este necesar de introdus o taxă pe viciu la vânzarea de produse din tutun și băuturile alcoolice. Taxa trebuie să fie în cotă fixă pe unitate de produs și să fie aprobată anual de Parlament. Pentru simplificarea administrării ei, taxa va fi unificată cu acciza la produsele sus numite, însă integral se va vira în Fondul AOAM. Prin taxa de viciu pot fi acumulate suplimentar în Fondul AOAM 0,5-1 miliarde lei anual, cea ce va majora cheltuielile pentru sănătate cu până la 0,5% din PIB.
II. Dezvoltarea Asigurărilor Medicale Facultative. O sursă semnificativă de veniturile ale Sistemului de Ocrotire a Sănătății în țările UE sunt asigurările benevole a cetățenilor, suplimentar asigurărilor obligatorii. Companiile care luptă pentru angajați oferă pachete sociale, care includ și pachete suplimentare de asigurări medicale. Pentru încurajarea unor astfel de asigurări este necesar de oferit asigurărilor facultative același regim fiscal ca și la asigurările obligatori. Pentru aceasta primele de asigurări medicale facultative nu trebuie să fie incluse în veniturile cetățenilor și să nu fie supuse impozitului pe venit. Scopul urmărit este ca cel puțin 10% din salariați să aplice la asigurări medicale facultative. Această măsură ar pute da sistemului de ocrotire a sănătății suplimentar 500 milioane lei anual, sau 0,2-0,3% din PIB.

Aceste două măsuri urgente ar permite aducerea Republicii Moldova la minimul din UE. Suplimentar este necesar de implementat cel puțin alte două măsuri.

III. Majorarea alocațiilor din Bugetul de Stat pentru programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății. În prezent suplimentar la Fondul AOAM, guvernul alocă circa 1,3 miliarde lei pentru diverse programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății, cea ce reprezintă 0,6% din PIB. Este necesar ca în 5 ani de zile de adus acest indicator la cel puțin 1,2% din PIB, cea ce presupune o majorare anuală cu 0,1% din PIB sau 200 milioane lei în prețurile anului 2019.
IV. Creșterea numărului de persoane asigurate. Datorită faptului că mai mult de jumătate din populația ocupată nu are un loc de muncă oficial, Fondul AOAM este lipsit de cel puțin 600 mii persoane asigurate. Sarcina guvernului este ca prin politici active să includă cât mai multe persoane neasigurate în sistemul de asigurare medicală. În acest sens Guvernul a creat cadrul legal necesar: legea zilierilor, persoanele fizice autorizate. Aceste măsuri active trebuie să urmărească inculderea în sistemul de asigurări sociale în următorii 3-5 ani a cel puțin 100 mii persoane, cea ce ar oferi suplimentar până la 300 milioane lei anual.

Toate aceste măsuri vor permite majorarea alocațiilor pentru sănătate la cel puțin 5% din PIB, față de 4,2% nivelul actual.

Optimizările de personal, redistribuirea veniturilor și reducerea poverii fiscale majorează salariile bugetarilor

Cheltuielile cu remunerarea muncii ale Bugetului Public Național în 2019 vor constitui aproximativ 14,95 miliarde lei în creștere cu 7% față de anul 2018 sau cu 973 milioane lei. Această majorare este cea mai mică din ultimii ani și ca valoare, dar și ca ritm de creștere.
181114_Salariu_Bugetari
Evident apare întrebarea, cum este posibilă majorarea semnificativă de salarii în astfel de condiții.

În opinia noastră acest lucru se va realiza datorită a trei factori:

În primul rând se preconizează o optimizare radicală a numărului de angajați ale autorităților centrale. Astfel, conform proiectului de buget se presupune reducerea cu 15% a numărului de unități în organele autorităților publice centrale, de la 68.651 unități în 2018 la 59.968 unități în 2019. Reducerea cu 8.683 unități a statelor de personal nu înseamnă nemijlocit și concedierea a acestui număr de persoane. Multe unități erau vacante, unele persoane ocupau 1,5-2 unități.

În al doilea rând majorările cele mai esențiale vor fi realizate în favoarea celor cu cele mai mici venituri. De fapt vorbim despre o redistribuire în interiorul bugetarilor, cei cu venituri mici vor avea majorări în parte din contul celor cu venituri mari.

În al treilea rând din contul reducerii poverii fiscale. Astfel 750 milioane lei contribuții sociale și 150 milioane lei impozite pe venit, nu vor fi transferați în bugetul de stat, dar vor fi primiți sub formă de salarii de către bugetari. Cei drept această sumă Guvernul oricum o plătește sub formă de acoperire a deficitului Fondului de Asigurări Sociale, care în 2019 crește cu 1,5 miliarde lei.

De fapt trebuie să spunem că fondul de salarii în sectorul bugetar în 2019 va fi 14,95 miliarde lei plus 900 milioane lei, achitate indirect de Guvern prin reduceri fiscale.