Cum depozitele bancare au devenit durerea de cap a BNM

La data de 4 octombrie 2018 BNM a majorat norma rezervelor obligatorii pentru depozitele atrase în lei până la nivelul record pentru Moldova de 42,5%.Această majorare se datorează ca urmare a trei factori de bază: creșterea accelerată a depozitelor în lei în sistemul bancar, gradul redus de creditare a economiei și surplusului de valută pe piața valutară.

Suma acestor trei factori au determinat BNM să  majoreze fără precedent rata rezervelor obligatorii.

Astfel comparativ cu nivelul minim din noiembrie 2015 depozitele în sistemul bancar au crescut cu 11,6 miliard lei de la 49,5 miliard lei în 2015 la 61,1 miliarde lei în iulie 2018.

Însă depozitele atrase în lei în această perioadă au crescut cu 12,9 miliarde, iar cele în valută s-au redus cu 1,3 miliarde lei. Anume creșterea cu 56% a depozitelor în lei de la 23 miliarde la 35,9 miliarde a determinat decizia BNM. Depozitele în lei au crescut atât la persoanele fizice cu +6,3 miliarde, cât și la persoanele juridice +6,6 miliarde lei.

Depozitele în valută la fel au fost pe plus, iar reducerea lor recalculată în lei se datorează aprecierii valutei naționale.

Aprecierea valutei pe de o parte a încurajat economiile în lei, iar pe de altă parte au diminuat valoarea depozitelor în valută recalculate în lei. Drept consecință, dacă în 2015 economiile în valută constituiau aproape 54% din toate depozitele, atunci în prezent ele sunt puțin peste 41%.

180910_01

Creditarea economiei

Pe fundalul creșterii cu 56% a depozitelor atrase în lei, continuă să scadă volumul valoarea creditelor oferite de bănci economiei.

Astfel comparativ cu 2015, perioada analizată de noi, creditele bancare s-au redus cu 14%, sau cu 4,8 miliarde lei. De la 38,2 miliarde lei în 2015 la 33,4 miliarde lei în iulie 2018. Această reducere se datorează exclusiv reducerii creditelor oferite persoanelor juridice, care au scăzut cu 7,6 miliarde lei. Persoanele juridice nu doar și-au redus creditarea de la bănci, dar au majorat și depunerile lor în bănci cu 6,6 miliarde lei. Altfel spus în doar mai puțin de 3 ani agenții economici și-au redus activitatea investițională cu 14,2 miliarde lei.

Astfel, persoanele fizice au devenit colacul de salvare al băncilor, în condițiile în care și-au  majorat în această perioadă volumul de credite contractate cu 47% sau 2,8 miliarde lei.

180910_02

În prezent băncile î-și îndeplinesc slab funcția lor în economie de a atrage resurse libere și a credita economia.

Cel mai clar se vede acest lucru dacă analizăm doar dinamica evoluției depozitelor și creditelor în lei. În 2015 la 23,9 miliarde depozite în lei, băncile ofereau 22,1 miliarde le credite în lei, sau 92,6% din totalul depozitelor atrase. În prezent la 35,9 miliarde lei depozite atrase în lei, băncile oferă doar 20,5 miliarde lei credite în lei sau doar 57,2% din totalul depozitelor atrase.

180910_03

Băncile nu sunt extrem de stresate de acest fapt deoarece în salvarea lor vine BNM, care procură restul resurselor neutilizate.

Presiunea supra leului pe piața valutară

Începând cu ianuarie 2016 vânzările nete de valută a persoanelor fizice a fost mai mari decât necesitățile de valută din partea persoanelor juridice. În această perioadă surplusul de valută constituia peste 700 milioane USD. Evident acest surplus de valută a dus la aprecierea leului moldovenesc, dar în mod special la creșterea presiunii pe piața monetară. Surplusul de valută se regăsește parțial în depozitele bancare în lei.

Costurile BNM de intervenție la depozitele în lei

Pentru a reduce presiunea pe piața financiară BNM a intervenit, majorând rezervele obligatorii. Costurile suportate de BNM se ridică la 529 milioane lei anual, sau cu 70 milioane lei mai mult față de acum un an. Costurile sunt determinate atât de creșterea volumului de depozite, cât și a rezervelor obligatorii. Cea ce salvează parțial situația este reducerea ratei plătite de BNM de la 6% în 2017 la 3,5% în prezent. Totodată observăm că cele mai mari costuri suportate de BNM au fost în perioada 2015-2016, atunci când a fost nevoită să absoarbă șocul provocat de injecția de capital în sistemul financiar.

180910_04

Rata achitată de BNM pentru rezervele obligatorii de regulă este mai mică decât rata inflației, excepție a fost perioada 2015-2016. Drept rezultat nominal BNM întoarce mai mult băncilor comerciale, însă valoarea reală a banilor este mai mică, cea ce înseamnă că BNM prin intervențiile sale nu majorează în termeni reali masa monetară.

Ce urmează

Cel mai probabil rata rezervelor obligatorii, fără precedent, este una de scurtă durată. Opinia noastră se bazează pe câteva argumente: 1) În prezent s-a accelerat cererea de valută din partea persoanelor juridice, pe fundalul stabilizării ofertei din partea persoanelor fizice. Acest lucru va scădea din presiunea asupra leului exercitat pe piața valutară. 2) Cel mai probabil după 5 ani de cădere continuă a activității de creditare a economiei de către sectorul bancar în a doua jumătate a anului 2018 vom asista la o ușoară creștere a creditării, cea ce va reduce din excesul de lei în sistemul bancar 3) În ajun de alegeri anticipăm o temperare a ritmului de creștere a depozitelor în lei în sistemul bancar, fapt care iarăși va reduce din presiunea existentă. Dacă acești 3 factori se for accentua în luna septembrie – noiembrie, atunci cel mai probabil BNM va revedea în scădere rata rezervelor obligatorii în perioada imediat următoare.

Un aspect care urmează de a fi investigat

Cea ce urmează de investigat este cine sunt cei care creează exces de valută pe piața valutară și exces de lei pe piața financiară. Situația din prezent amintește perioada 2006-2009, când am asistat la același tablou, intrări de valută în țară, surplus de lichidități și procurări masive de valută în preajma alegerilor. Atunci BNM a consumat 1/3 din rezervele sale valutare.

Suplimenta pentru analiza noastră cele 3 bănci lichidate (BEM, BS, UB) ne-au oferit o informație utilă pentru a înțelege ceea ce se întâmplă în sistemul bancar moldovenesc. Astfel, mai mult de jumătate din depozite din acele 3 bănci erau deținute de mai puțin de 8 mii de persoane, mărimea media a depozitelor cărora era de 500 mii lei. Piața financiară și valutară este opacă, concentrată și dependentă de un număr restrâns de persoane.

Comportamentul jucătorilor pe piața valutară și a depozitelor bancare nu seamănă a comportamentului unui gasterbeiter, care aduce valută acasă o schimbă în lei și o depune în bănci. Cel mai probabil avem de afacere cu un grup restrâns de persoane, care intervin pe piața valutară și cea bancară, iar comportamentul lor seamănă cu investitorilor care sunt siguri de recuperarea investiției.

Cine și câți sunt cei care joacă piețele noastre valutare și financiare trebuie să fie subiect de investigație nu doar a BNM, dar și a altor structuri ale statului. Acest apel l-am făcut în atât 2007 cât și acum în 2018.

 

Advertisements

Anul acesta comerțul extern al Moldovei va înregistra cele mai multe recorduri

Dacă nu se va întâmpla nimic extraordinar, atunci:
1. Prima dată exporturile vor depăși 3 miliarde USD
2. Prima dată importurile vor depăși 6 miliarde USD
3. Prima dată exporturile spre UE vor depăși 2 miliarde USD.
4. Exporturile spre România prima dată vor depși 750 milioane USD, cel mai mare volum exportat vre-o dată de Moldova într-o careva țară.

Despre toate acestea săptămâna viitoare, iar azi doar un grafic.

180908_Export_Tari
Exporturile în ultimii 3 ani înregistrează creștere de peste un miliard de USD. De fapt cel mai mult au crescut în 2017-2018.
Această creștere în proporție de 55% este asigurat de 3 țări: România, Italia și Germania.

Dacă exceptăm Italia, Germania, Polonia și Turcia, atunci exporturile spre România au crescut mai mult decât la restul țărilro din lume.

Investiți în educația copiilor, ea mărește șansele de angajare.

Tinerii cu studii au cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

180905_Forta_Munca

Pe data de 3 septembrie Biroul Național de Statistică a publicat un comunicat ”Forța de muncă în Republica Moldova: ocuparea și șomajul în trimestrul lI  2018”.

Cea ce se aruncă în ochi este legătura directă dintre șansele de angajare și studiile pe care le are un tânăr.

Un mic calcul matematic ne arată că șansele de angajare a unui tânăr cu studii superioare sunt de două ori mai mari decât a unui fără studii superioare și de 4 ori mai mari decât a celui fără nici un fel de studii.

Astfel în mediul urban, între tinerii cu vârsta de 25-34 ani, care reprezintă categoria celor care au intrat acum activ în câmpul muncii peste 53% din ei au studii superioare.

Aici reamintim că doar 30% din tineri decid să meargă la facultate. Deci 30% din tineri cu studii superioare, ocupă 54% din locurile de muncă vacante. Cea ce înseamnă că șansa lor de angajare este de 2 ori mai mare decât a celor fără studii superioare.

Vreau să atrag atenția că alți 27% din tinerii din grupa de vârstă 25-34 ani au studii speciale sau profesionale.

Drept rezultat, la jumătate din tinerii Moldovei cu vârstă cuprinsă între 25-34 ani, care au doar studii gimnaziale sau liceale le revin mai puțin de 20% din locurile de muncă disponibile din mediul urban.. Acești tineri au cele mai mici șanse de a se încadra în câmpul muncii în mediul urban. După cum am menționat mai sus șansa lor de angajare este de 4 ori mai mică decât a celor cu studii superioare.

Știu că învățământul universitar din Moldova este blamat, calitatea studiilor merită toate criticile noastre, dar un fapt rămâne cert: cel cu studii superioare are cele mai mari șanse de angajare în mediul urban.

Sursa: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6107