De ce plâng stejarii..?

defrisare_93470400

   Mita, declarată de 1.3 miliarde lei în 2014, în realitate este de cel puțin 3 miliarde lei.     


Conform datelor Transparency INTERNATIONAL Moldova, în anul 2014, moldovenii (persoane fizice) au plătit 900 milioane lei, iar agenții economici declară că au platit 370 milioane lei. Dacă luăm în considerare faptul că mita este un subiect despre care nu se vorbește în public, putem lesne să înmulțim această cifră cu 2 – la cetățeni și cu 3 – la agenții economici. În rezultat obținem suma de 3 miliarde lei anual, care oricum este departe de realitate.

14,2 milioane plicuri pleacă anual de la cetățeni spre cei „care rezolvă problema”.


Conform Transparency Moldova, mita variază la cetățeni, de la 10 lei – mulțumire la medic pînă la 50 mii lei – în instanțele de judecată. Însă cele mai multe plăți variază în limitele 10-200 lei. Astfel, cetățenii anual vin cu plicul de 12 milioane de ori. La oamenii de afaceri se aplică zicala moldoveneasca: mai răruț, dar mai drăguț. Ei achită de la minim 50 lei, așa ca gest de prietenie la polițiști, pînă la 40 mii lei la fisc. Însă, cele mai multe sume sunt „simbolice” sau „prietenești” între 500 -1.000 mii lei. Sumele mai mari sunt deja pentru probleme specifice. În felul acesta oamenii de afaceri oferă plicuri de 2,2 milioane lei anual. Per total „contactele de prietenie”au loc de 14,2 milioane ori pe an.

853 copaci sunt defrișați anual pentru producerea plicurilor în care se dă mita


Un plic obișnuit cântărește 4,3 gr. Însă în ele poți duce doar mici atenții. Pentru sumele mai mari ai nevoie de plicuri de 9,5 gr. Un calcul simplu demonstrează că pentru acoperirea necesității cu plicuri a tuturor plătitorilor de mita sunt necesare 77,5 tone de hârtie.

Pentru producerea unei tone de hârtie sunt necesari 3,5 m3 lemn. În cazul nostru, vorbim de 256 m3 de lemn.

Conform MoldSilva un arbore din pădurile Moldovei la maturitate, dupa zeci de ani de creștere are 0,3 m3 material lemnos bun pentru hârtie.

Deci, anual trebuie tăiați circa 853 de copaci maturi pentru producerea plicurilor, cu care moldovenii își ”rezolvă problemele” de zi cu zi.

Cu astfel de ritmuri de creștere a numărului acțiunilor de mituire, acest flagel riscă să creeze o catastrofă ecologică în Moldova! 

Mulțumiri Transparency Moldova și CBX-AXA pentru sondaj și raport.

Mai multe detalii găsiți accesînd link-ul:

http://www.transparency.md/files/docs/Sondaj_2014%20_ROM.pdf

Advertisements

Cuvântul cheie în 2015 va fi ”descreștere”

decreaseConform prognozelor publicate în noua ediție ”Monitorul Economic:analize și prognoze trimestriale”, elaborat și prezentat azi de către IDIS ”Viitorul”, cuvântul cheie în 2015 va fi “descreștere”.

IDIS ”Viitorul” prognozează pentru 2015 o scădere a PIB-ului de 4%, descreștere comparabilă cu 2009, an de criză.

Alte prognoze pentru 2015 arată:

  • Volumul producției industriale va scădea cu până la 10% și va fi în continuare sub nivelul anului 2008. După ce în 2014 industriei i-au trebuit 6 ani ca să iasă din criza anilor 2008-2009, la orizont se prefigurează o altă criză.
  • După o creștere robustă în 2014, în anul 2015 agricultura va înregistra un declin de 15%.
  • Comerțul extern va înregistra o descreștere, atât la importuri, de 3% cât, mai ales, la exporturi, de 5%.
  • Bugetul Public Național se va confrunta cu un deficit bugetar de circa -5,5% sau 6,9 miliarde lei.
  • Dezechilibrul de pe piața valutară a fost provocată de grupul de bănci administrate de către BNM, care au încălcat flagrant legislația în domeniu, depășind limitele legale admise de 20 de ori la euro și de 16 ori la dolar.
  • Inflația sub 10% a fost un lux pe care l-am avut pe parcursul ultimilor 7 ani, care însă a luat sfârșit. Pentru 2015, experții IDIS ”Viitorul” prognozează o inflație de circa 19,5%.
  • Tarifele la gazele naturale și energia electrică sunt calculate în prezent la rata de 11,9 lei/USD. Ajustarea lor înseamnă majorarea tarifelor la gazele naturale și energia electrică cu 45% și la energia termică cu 33%. De menționat că aceste majorări nu includ pierderile financiare suportate în prezent de furnizori.
  • IDIS ”Viitorul” remarcă că anul 2014 a fost anul dolarului, care s-a apreciat cu 12% față de moneda europeană. Acest fenomen va continua și în 2015, fapt ce se va manifesta prin deprecierea continuă a euro față de dolar.

Cea Mai Frumoasă Poveste de Dragoste!

do-you-love-me_personalityhackerEra vara anului 2004. Până la căsătoria noastră rămăsese zile numărate. Eu împreuna cu Irinuța, viitoarea mea soție, participam la o întrunire internațională în domeniul dezvoltării municipalităților. Unul dintre profesori era un bătrânel de peste 80 de ani din Marea Britanie. Eram uimiți de cunoștințele, ideile și modul inedit de a ne transmite învățăturile și experiența sa în domeniu.

La o pauză de masă, ambii am observat că profesorul bătrân se uita doar la noi. Ne-am sfiit și nu înțelegeam ce s-a întâmplat sau ce am făcut. El a remarcat disconfortul nostru și s-a apropiat de noi.

  • Nu va supărați, dar vă urmăresc toată ziua, zise bătrânul, și nu-mi pot lua privirea de la voi, văd atâta dragoste și ardoare între voi. Sunteți căsătoriți?
  • În câteva zile vom avea nunta, am răspuns noi.
  • Clar, zâmbi bătrânul. De mult timp vă cunoașteți?

Aici, intervenisem eu:

  • Mai puțin de 8 luni, dar nu vă mirați că ne cunoaștem de atât de puțin timp și deja ne căsătorim. Eu din prima clipă în care am văzut-o, m-am îndrăgostit și știam că va fi a mea, așa că așteptam cu nerăbdare ziua când ne vom căsători.
  • Nu trebuie să te justifici, zise bătrânul profesor. De aceea și v-am întrebat. Mă uitam la voi și nu știu de ce, dar am simțit că trebuie să vă istorisesc povestea dragostei mele. Era primăvara anului 1944, an de război. Toată lumea era într-o spaimă enormă și nu știau ce se va întâmpla cu noi toți. Într-o dimineață, m-am urcat în tramvai și deodată am zărit o fată. Când am văzut-o, inima m-i se opri în loc. Nici nu puteam respira. O priveam și nu puteam să-mi iau privirea de la ea. Apoi, revenindu-mi puțin și parcă în zbor, m-am apropiat de ea. Îmi amintesc, de parcă ar fi fost ieri, clipele acelea minunate. Aproape în șoaptă i-am spus: sunteți cea mai frumoasă fată p ecare am întâlnit-o vreodată. Din clipa în care v-am văzut am înțeles că nu voi putea trăi fără dvs. Doriți să fiți soția mea? Ea m-a privit îndelung și a răspuns: Da, doresc! Bătrânul se opri puțin, apoi a continuat: anul acesta sărbătorim 60 de ani de când ne trăim viața și dragostea împreună! Au fost cei mai minunați ani din viața noastră!

Vorbea atât de lin, iar în ochii lui se citea atâta dragoste încât ne-a cuprins un fior, care ne ținea și nu ne lăsa. În aceeași clipă, și eu și Irinuța ne-am luat unul pe altul de mână. Pierdusem darul vorbirii, ne uitam unul la altul, parcă vedeam în față porțile veșniciei deschise. Și cum stăteam așa nemișcați, ne venise același gând către Dumnezeu:

Doamne, ajută-ne să trăim o viața plină de dragoste și armonie, astfel încât peste 60 de ani să avem prilejul să povestim celor tineri: Cea Mai Frumoasă Poveste de Dragoste!

Nu BEM, dar Eu și Tu am fost furați!

Valuta_sokrashenie_vedomosti_mdOameni buni, nu BEM-ul a fost furat, dar Eu și Tu!!!

Partea I 

Partea cea mai proasta în istoria cu BEM sunt sumele enorme care se vehiculează că au fost sustrase. Ele sunt atât de mari încât, pur și simplu, îi zăpăcesc pe oameni. Dacă se fura 1-2 milioane, totul era foarte clar. Fiecare înțelegea că s-a furat și, respectiv revolta era pe potrivă. Însă, când se discută de 11 apoi 21 și acum, 27 de miliarde, oamenii pur și simplu se blochează în gândire. Este prea mult, este prea departe, este ceva de neconceput, dar are loc undeva și, mai pe scurt, nu știu… Și, știți ce, mai lasați-mă în pace…!!!

Dar viața este pe alocuri dură: dacă cineva fură de undeva, de fapt altcineva este furat. Cel mai rău e că, în cazul dat cei furați suntem fiecare dintre noi!!!

Pentru a mă face înțeles mai bine, voi începe cu începutul. Cândva demult, în Moldova, ca și în alte ținuturi, nu existau banii de hârtie, circulau doar monede de argint. Mai întâi, dinari romani, apoi groși moldovenești, șalăi austrieci, parale turcești, etc. Însa, totul era simplu, fiecare moneda avea o anumită cantitate de argint. Când un domnitor voia să-și jefuiască poporul, se mai întâmpla și pe atunci, ce făcea? Corect!!! E matematică simplă, bătea monede, care în loc de 5 gr. de argint, conțineau doar 4 gr. Restul îi punea în buzunar. Omul simplu nu observa deodată. Dar când mergea la negustor acela se uita la monede și zicea: măi țărane, pe pocitania aceasta de ban nu mai vezi tu zece pâini ca ieri, ia opt și spune mulțumesc că nu-s șapte! Omul începea a spune multe cuvinte urâte, dar răbda. Însă, obrăznicia domnitorului nu se oprea aici, mergea mai departe. Cum s-ar zice, pofta vine mâncând. Mergea până într-acolo când oamenii ieșeau cu furcile să-și manifeste indignarea. Atunci domnitorul se jura că nu va mai proceda astfel și făcea reforme. Un an sau doi se ținea de cuvânt. Apoi o lua de la început. Dacă vreți să aflați ce poamă de om era fiecare domnitor, cântăriți banii bătuți de acesta și veți afla răspunsul.

Acum să ne întoarcem la ”povestea” zilelor noastre.

Fiecare dintre noi avem în buzunar, acasă, împrumutați la prieteni și vecini, în bancă, mai mult sau mai puțin, dar avem o anumită sumă de lei. Banca Națională ne informează că, în total avem prin buzunare 17 mrd. lei, iar la bănci mai ținem încă 25 mrd. În luna august 2014, fiecare leu din buzunarul nostru costa în jur de 7,3 cenți americani. Acum, ”datorită” „domnilor” noștri, ni s-au furat de la fiecare leu cam câte 2 cenți americani. Acum, la fiecare leu avem doar 5,4 cenți. Fiecare putem calcula cu cât am fost furați noi și familia noastră. La fiecare 100 de lei pe care ii aveți în buzunar, acasă sau la banca vi s-au furat câte 2 dolari !!!

Prin urmare, dacă în august 2014 leii noștri costau 3,2 mrd. USD, după ce am fost furați, ei costă nici mai mult nici mai puțin de 2,3 mrd. USD, adică cu 900 milioane USD mai puțin!!!

Acum, calculați fiecare dintre voi cu cât ați fost furați! 

Sfârșit Partea I.

Va urma…