Costurile de întreținere anuală a bancnotei de ”1 Leu” ne costă de 3 ori mai mult față de toate celelalte bancnote luate la un loc

descărcare

A. În prezent moldovenii dețin peste 250 milioane de bancnote dintre care 78 milioane sau 34% din ele sunt bancnotele de ”1 Leu”

B. Producerea unei bancnote în lume variază de la 2 până la 5 cenți

C. Durata de viață a unei bancnote variază de la mai puțin de un an pentru bancnotele de ”1 Leu„, la 3-5 ani bancnotele 5,10 lei, 5-10 ani bancnotele de 20,50,100 lei și mai mult de zece ani bancnotele de 200,500,1000 lei

D. Dacă admitem că producerea unei bancnote de un leu are prețul minim pe piața internațională, atunci anual avem de cheltuit cu schimbarea lor în jur de 2 milioane USD, cea ce este de 3 ori mult mai mult în raport cu costurile de înlocuire a celorlalte bancnote luate toate împreună.

E. Raportat la valoarea sa întreținerea unei bancnote de ”1 Leu” ne costă de 500 ori !!! mai mult decât media tuturor  restul bancnotelor.

Introducerea în loc de bancnotă a monedei de un Leu ne va reduce costurile de întreținere a banilor în numerar de cel puțin două ori.

Introducerea monedei de 2 lei ne va simplifica viața cu 33,4%

BNM planifică să înlocuiască bancnota de un leu cu monedă concomitent cu introducerea unei noi monede de 2 lei.

54528_large_25976800

Scopul este de a economisi sume importante de bani deoarece bancnota de 1 leu are o pondere infimă ca valoare în totalitatea banilor din circulație, însă se uzează cel mai des, iar costurile de deservire a ei sunt comparative cu costurile de înlocuire a tuturor celorlalte monede luate împreună.

Însă pe lângă economiile BNM, idea introducerii unei monede de 2 lei, va simplifica enorm eforturile noastre în momentul achitării primirii unor sume de bani. Cei care plătesc sau trebuie să primească 4 lei înțeleg despre ce vorbesc.

În sistemul actual 1,5,10,20,50 lei pentru efectuarea unei tranzacții utilizăm în mediu 3,72 bancnote. Introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție la 2,92 unități monetare, sau cu 27,4% mai puțin.

Evident, monedele de 1,2 lei vor fi utilizate în tranzacții mici până la 10 lei. În acest caz eficiența crește și mai tare de la 2,6 unități monetare ajungem la 1,8 sau cu 44,4% mai puține unități monetare.

În mediu introducerea monedei de 2 lei va reduce numărul de unități monetare necesare pentru o tranzacție 33,4% lucru care evident trebuie să ne bucure pe toți.

Vreau să atrag atenția BNM că moneda este un element important de imagine a țării. Turiștii obișnuiesc să-și ea ca amintire monedele țărilor pe care le-eu vizitat. Sper foarte mult c[ monedele noi de 1,2 lei nu vor fi două bucăți de metal, dar vor avea un disign și o valoare numismatică demnă unei țări europene.

Iar emiterea lor se va face cu regularitate și de fiecare dată cu o tematică nouă. Astfel, ca să devină obiect de colecție pentru numismați.

Aprecierea cu 8,5% a leului față de dolarul american lovește dur în bugetul de stat, exportatori și veniturile din remitențe ale populației.

Anul 2017 a început promițător. În primele trei luni ale anului au fost înregistrate progrese la majoritatea indicatorilor.

Exporturile au crescut cu 26,8% de la 416,5 milioane USD în primele trei luni ale anului 2016 la 528,2 milioane USD în primele trei luni ale anului 2017. La fel și veniturile fiscale ale bugetului de stat au crescut cu 25,8% de la 6,3 miliarde lei în 2016 la peste 8 miliarde lei 2017. Remitențele și ele chiar dacă mai modest totuși au înregistrat o creștere de 7,8% de la 246,2 milioane USD în primele trei luni din 2016 la peste 265 milioane USD în primele trei luni ale lui 2017.

2016

Ianuarie-Martie

2017

Ianuarie-Martie

Creșterea
Exporturi, mil USD 416,5 528,2 +26,8%
Impozite la buget, mil Lei 6364 8006 +25,8%
Remitențe, mil USD 246,2 265,5 +7,8%

Însă lovitura a venit de acolo de unde nu ne așteptam. Aprecierea valutei naționale față de dolarul american a lovit și lovește dur asupra tuturor acestor indicatori.

Astfel de la aprecierea cu 8,5% a valutei naționale față de dolarul SUA față de luna decembrie a anului 2016 are de suferit bugetul de stat, exportatorii și cetățenii simpli.

Doar săptămâna aceasta de pe urma aprecierii leului bugetul de stat va pierde 30 milioane lei, exportatorii vor pierde peste 65 milioane lei, iar cetățenii vor rata peste 30 milioane lei de la convertirea veniturilor lor provenite din remitențe.

Evident aceste pierderi ar trebuie să fie compensate de scăderea prețurilor la mărfurile și produsele din țară, însă acest fenomen, dacă și va avea loc, atunci va fi cu mare întârziere și cu un impact extrem de mic.

Această apreciere a leului arată starea muribundă a economiei, incapacitatea ei de a absorbi intrările de valută în țară. În consecință aceste intrări de valută se vor finaliza cu creșterea importurilor și a deficitului balanței comerciale.

Iar până atunci aprecierea valutei aduce pierderi de cel puțin 120 milioane lei săptămânal bugetului, cetățenilor și agenților economici. Dacă situația se va menține și-n continuare așa, atunci pierderile totale până la finele anului se vor ridica la 4 miliarde lei. Dintre care pierderile bugetului de stat vor fi de peste un miliard de lei, a agenților economici de peste două miliarde lei și a veniturilor populației din remitențe peste un miliard de lei.

Va rezista bugetul?, dar agenții economici?, dar populația?

Agenții economici de bună credință pleacă din sistemul bancar

Creditarea economiei se reduce, iar ponderea creditelor dubioase și compromise este în ascensiune. În ultimele 8 luni creditarea economiei s-a redus cu peste 3 miliarde lei de la 37,2 miliarde lei în iunie 2016 la 34,2 miliarde lei în februarie 2017. Totodată, a crescut semnificativ ponderea creditelor dubioase și compromise. De la 9,8% în iunie 2016 la 10,6% în februarie 2017.

În perioada analizată creditele dubioase și compromise au rămas la același nivel și constituie circa 3,6 miliarde lei. În schimb creditele performante, ale agenților economici de bună credință care achită fără întârziere, s-au redus cu 3 miliarde lei de la 33,6 miliarde în iunie 2016 la 30,6 miliarde lei în februarie 2017.

Altfel spus, reducerea creditării economiei are loc exclusiv ca urmare a plecării agenților economici de bună credință din sistemul bancar. Ba mai mult, cei buni de plată nu accesează credite noi. În schimb în bănci rămân doar agenții economici cu probleme, care nu-și pot onora obligațiile și nu achită în termen creditele.

Din acest motiv și se înrăutățește portofoliul de credite al băncilor. Agenții economici buni pleacă, iar băncile rămân doar cu creditele problematice. În mod normal băncile compensează pierderile de pe urma creditelor proaste în baza profiturilor obținute de la creditelor bune. Acum situația se complică deoarece cei buni nu mai vor să plătească pentru cei răi.170320_Credite_Dubioase_Compromise

Formarea Profesorilor rămâne a fi cel mai atractiv domeniu pentru tineri în ultimii 10 ani

Învățământul superior din Republica Moldova trece printr-o perioadă extrem de dificilă. În ultimii 10 ani numărul de studenți sa micșorat cu circa 52 mii persoane. Cele mai afectate domenii fiind științe economice și drept, unde numărul de studenți sa redus cu peste 30 mii persoane sau 60% din totalul reducerilor.

Unicul domeniu care a supraviețuit acestor provocări extrem de dure este Domeniul Formarea profesorilor, unde numărul de studenți comparativ cu perioada 2005/06 a crescut cu peste 2.000 studenți (vezi explicația).2017-03-03-11-42-48-2

Mai mult Domeniul Formarea Profesorilor și-a consolidat pozițiile în perioada de având a învățământului superior. Poate paradoxal pentru unii, dar Domeniul Formarea Profesorilor a fost cel mai atractiv și competitiv domeniu în perioada de avânt a învățământului superior din Moldova. În anii 2005-2009 când învățământul superior din Moldova a atins apogeul său, Domeniul Formarea Profesorilor și-a majorat ponderea în sistemul de învățământ superior de peste 2 ori de la 7,2% din totalul de studenți la circa 15,5%.2017-03-03-13-09-42-2

Iar în perioada de declin 2009-2017 Domeniul Formarea Profesorilor iarăși și-a demonstrat capacitatea de atracție pentru tineri, menținându-și cu succes realizările și creșterile spectaculoase de până la declin. Astfel ,până în prezent ponderea studenților de la Științele Educației se menține constant la nivel de circa 15,5%, cea ce este de 2 ori mai mult decât cu 10 ani în urmă.

Efectele pozitive ale reformei din 2005 cel mai bine s-a resimțit în Domeniul de Pregătire a Profesorilor.

Sursa: www.statistica.md, Studenții în instituțiile de învățământ superior pe domenii generale de studiu si cicluri, 2005/06-2016/17

Explicație. Protecție, pază și securitate fiind un domeniu nou nu s-a luat în calcule la efectuarea analizei respective.

Cum o mită de câteva mii de euro poate distruge sistemul educațional din Moldova

Zilele următoare Guvernul ar putea vota lichidarea specialității de pregătirea a profesorilor pentru gimnazii și licee.mita-pcp-ist

Ministerul Educației cu insistență impune Guvernului o Hotărâre, prin care se propune lichidarea specialității 0114 formarea profesorilor. Prin această ”inițiativă” se dorește lichidarea tuturor specialităților de la Universitatea Pedagogică de Stat, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău, Universitatea de Stat din Bălți, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Cahul și Universitatea de Stat din Taraclia, care pregătesc profesori pentru gimnazii și licee.

De ce se promovează această ”inițiativă”?

Răspunsul este mult mai simplu decât își imaginează unii. În ultimii 10 ani numărul de studenți în universitățile din Moldova s-a redus cu peste 53 mii tineri. În următorii 5 ani anticipăm o reducere cu încă 13-15 mii tineri. În aceste condiții, universitățile sunt într-o luptă pe viață și moarte pentru fiecare tânăr potențial student.

Anume pe acest fundal trist, unor ”genii” locali le-a venit o idee trăsnită: să lichideze specialitatea pregătirea profesorilor, astfel încât cei câteva sute de tineri care anual mergeau la pedagogie să meargă la specialitățile alternative ”patronate” de ”micii noștri genii”.

Nu căutați cauze complexe, răspunsul este unul clar: pentru o mită de câteva mii de euro, cineva cu insistență face lobby pentru o HG criminală, care prevede lichidarea specialității de pregătire a profesorilor.

Numărul ”eroilor” care fac lobby la această HG nu este mare. Daca s-ar dori, CNA și Procuratura Anticorupție cu un mic efort, ar putea să ne comunice, în câteva zile, cine sunt eroii și contra cărei sume de bani, se lichidează specialitatea pregătirea profesorilor.

Cazul dat mi-a întărit încă o dată convingerea: nici un laborator KGB-ist nu poate distruge țara noastră așa cum o poate face un Prost Corupt ajuns la Putere.

Sursa foto: canal3.md

De politica monetară în Moldova trebuie să se ocupe Procuratura Anticorupție dar nu Banca Națională

Orice nenorocire nu vine singură. În anul 2014 după jaful bancar, asupra Moldovei s-au abătut și alte cataclisme economice: leul sa depreciat, prețurile au explodat, remitențele sau redus, exporturile au scăzut, activitatea economică a încetinit, iar populația a sărăcit și mai tare.

În plus la toate acestea Banca Națională a venit cu rețeta sa clasică de înăsprire a politicii monetare. Rezervele obligatorii pentru mijloacele atrase în lei s-au majorat fără precedent de la 14% la 35%, iar rata de bază a crescut de peste 5 ori de la 3,5%  până la 19,5%. Toate aceste acțiuni nu au rămas fără urmări: economia a fost desecată de bani, masa monetară s-a redus de la 62,3% din PIB în 2013 până la 52,4% în 2015. Astfel prin politicile sale BNM a sustras din economie peste 13 miliarde lei. Banii au devenit extrem de scumpi iar băncile au fost descurajate enorm să facă acumuleze depozite în lei.2017-01-25-11-56-28-2

Cetățenii s-au speriat de deprecierea leului și au redus economiile în lei în favoarea celor în valută străină, iar politica BNM doar a intensificat acest proces.2017-01-25-11-55-24-2

BNM are explicații standard. Politica monetară, doar reflectă situația din economie. Dacă BNM nu ar interveni, atunci ar avea loc o înfierbântare a economiei și ar crește rata creditelor neperformante. Asta în teorie, dar în practică lucrurile sunt mult mai nuanțate.2017-01-25-11-55-38-2

Pentru aceasta să analizăm situația cu creditele oferite de băncile comerciale, separându-le în creditele oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

Astfel, la situația din decembrie 2016, volumul creditelor acordate persoanelor fizice pentru consum, procurări de imobil și inițierea unei afaceri s-au ridicat la 6,48 miliarde lei.  Din aceste credite 3,5% sunt credite neperformante sau compromise.

Tot în această perioadă volumul creditelor oferite agenților economici se ridică la 29,1 miliarde lei. Ponderea creditelor neperformante sau compromise este de 3,5 ori mai mare decât în cazul persoanelor fizice și atinge nivelul mediu de 12,4%. În domeniul construcțiilor și serviciilor ele ating o cota alarmantă: de 31,1% și respectiv 40%.2017-01-25-11-54-46-2

Cum se face că împrumuturile neperformante oferite agenților economici sunt de 3,5 ori mai mari decât cele oferite persoanelor fizice, iar pe anumite ramuri chiar de 10 ori mai mari. Oare persoanele fizice nu tot în Moldova locuiesc.

Explicația este una destul de banală.

În cazul persoanelor fizice, creditele sunt mici, iar decizia de creditare se ia la nivelul ierarhic inferior al băncilor de regulă la nivel de ofițeri de credit. Aici în cel mai riguros mod se respectă toate exigențele legale și procedurile interne ale băncilor: gajul este gaj, clientul este verificat până la piele și el trece toate cercurile iadului până obține un credit de câteva mii de lei. Cei care au luat un credit ca persoane fizice înțeleg despre ce vorbesc.

Altfel stau lucrurile în cazul companiilor mari. În Moldova nimeni nu dorește să discute că există o relație coruptă între agenții economici mari și conducerea de vârf a  băncilor comerciale. Astfel, poate fi explicată această discrepanță enormă între creditele neperformante oferite persoanelor fizice și cele oferite persoanelor juridice.

La persoanele juridice creditele neperformante la nivel de 5-7% au o explicație economică. Iar tot ce este peste acest nivel se explică fie prin incapacitate managerială fie prin  acțiuni ilegale ale conducerii de vârf a băncilor comerciale.

BNM trebuie să relaxeze în continuare politica monetară prin reducerea rezervelor obligatorii de la 35% la max. 20% și să continue diminuarea ratei de bază având ca țintă la nivelul de 3,5% față de 9% cât este în prezent.

Or, lupta cu creditele neperformante în Moldova nu trebuie realizată prin intermediul înăspririi politicii monetare, dar prin intermediul Procuratorii Anticorupție. De ce până în prezent noi nu auzim de cazuri de condamnare a lucrătorilor bancari, pentru fraude cu credite? Cazul BEM, BS și UB oferă toate explicațiile necesare.

Inacțiunea organelor de urmărire penală, forțează BNM să intervină ea. Astfel pentru fraudele unora, plătim noi toți cu costuri ridicate pentru credite și bariere enorme de accesare a lor.

Nu BNM, dar Procuratura Anticorupție trebuie să se ocupe de politica monetară în Moldova, cel puțin pentru următorii 2-3 ani.