Rezervele valutare ale BNM scad. Sunt justificate sau nu intervențiile BNM pe piața valutară?

Săptămâna trecută rezervele valutare ale BNM au continuat să se reducă cu încă 33 milioane USD
De la începutul anului ele s-au redus deja cu 130 milioane USD.
Iar de la maxima istorică din octombrie 2018, rezervele valutare BNM s-au redus cu 175 milioane USD.
1902_Rezerve_01
Aceste reduceri de rezerve au fost anticipate de noi încă în vară. În ajun de alegeri crește brusc cererea de valută, iar oferta rămâne relativ constantă.
Această creștere de valută se explică prin câțiva factori, principalii fiind: 1) creșterea consumului populației alimentat și de credite de consum, 2) înclinația agenților economici spre valută înainte de alegeri.
Însă în opinia noastră intervenția BNM din ianuarie-februarie este una excesivă.
Dacă analizăm atent evoluția cursului valutar, atunci observăm că Leul moldovenesc s-a apreciat față de coșul valutar EURO&USD până în august 2018, apoi a urmat o ușoară depreciere până în luna decembrie. Deprecierea în 4 luni a constituit în total 4,4% sau mai puțin de 0,25% pe săptămână. În opinia noastră ritm dat de depreciere este unul în limitele confortului psihologic al cetățenilor.
Însă intervențiile puternicele ale BNM din acest an a schimbat trendul general și Leul moldovenesc înregistrează deja a 7-ea săptămână o apreciere substanțială față de coșul valutar EURO&USD. În această perioadă el s-a apreciat cu 1,3% față de coșul valutar EURO&USD.
1902_Rezerve_02
Cererea și oferta de valută este stabilă, ritmul de depriciere a valutei naționale este în limitele comfortului psihologic.
Anume din aceste considerente, în opinia noastră BNM trebuie să aibă o politică mai relaxată față de cursul valutar, să intervină mai prudent pe piața valutară și să asigure o stabilitate a cursului valutar, cu ușoare tendințe de depreciere, fapt care ar salva din rezervele valutare BNM.

Advertisements

În 2018 Moldova a depășit cea mai profundă criză bancară din istoria sa

În 2018 surplus de lichidități din sistemul bancar a Moldovei a atins nivelul record de 28 miliarde lei, motivele acestui fenomen în analiza de mai jos. Doi indicatori fundamentali: 1) Depozitele comparativ cu Creditele 2) Creditele raportat la PIB, ne arată că această criză a fost una fără precedent.

1901_criza_banci_03
După volumul de credite raportat la PIB criza din 2014 a fost de trei ori mai puternică și de două ori mai lungă decât cea din 2009. Atunci căderea a fost de 14% și a durat trei ani. În 2014 căderea a fost de 43% și a durat 5 ani. În anul 1998 căderea a fost de 32% și a durat doar un an.
1901_criza_banci_02

Dacă analizăm evoluția depozitelor și creditelor din sistemul bancar, observăm foarte ușor că lovitura primită în 2014 a fost una fără precedent de la formarea sistemului bancar.

Până în anul 2014 sistemul bancar își exercita fără probleme funcțiile sale de bază, acumulări de resurse și oferirea de credite. Volumul de depozite și credite era aproximativ egal, iar surplusul de lichidități a fost de doar 1% – media pentru 15 ani.

Însă după 2014 la capitolul acumulări de depozite, sistemul bancar și-a revenit relativ rapid. Depozitele au scăzut doar pe o perioadă scurtă cu doar 2 miliarde lei, de la 52 miliarde lei începutul anului 2015 la 50 miliarde lei începutul 2016. Pentru anii 2013-2015 au fost excluse depozitele fictive dintre bănci, pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Din 2016 depozitele au crescut constant ajungând la 63,5 miliarde lei, sau cu 13,5 miliarde lei mai mult decât acum trei ani. În 2016-2017 ele au crescut cu circa 5 miliarde lei anual, iar în 2018 am avut o stagnare pe parcursul întregului an și au înregistrat o creștere bruscă doar în trimestrul IV.

Cât privește activitatea de creditare a economiei aceasta a fost cel mai grav afectată. Astfel, până în februarie 2018 volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenților economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei de la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei începutul 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenților economici. Pe toată această perioadă creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit.
1901_criza_banci_01

Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creștere revine unei singure bănci MAIB, care și-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuși, în 2018 surplusul de lichidități în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute cât și în valori relative. Astfel, surplusul de lichidități a ajun la 28,2 miliarde lei, cea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor.

Acumulările masive de bani și capacitățile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie și a forțat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei și a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătățire a raportului credite raportat la PIB și a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară și să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la nivelul record de la independență – 42,5%.

Iarna blândă și tarifele mai mici, mi-au redus în 2018 factura la gaz de 1,7 ori comparativ cu 2016

În 2016 factura pentru gazul natural a fost de 13.300 lei pentru întregul an, iar in 2018 de doar 7.900 lei sau cu 5.400 lei mai puțin decât acum doi ani în urmă. Aceasta reducere se datorează câtorva factori:

IARNA BLÂNDĂ.

Datorită iernii mai blânde consumul de gaz in 2018 a fost cu 27% mai mic decât în 2016, cea ce mi-a adus economii de 1.600 lei sau 30% din toate economiile pentru factura la gaz.

Tarifele mai mici la gazul natural mi-au adus economii de 3.800 lei, iar ele sau redus sub influența a altor doi factori.

APRECIEREA VALUTEI NAȚIONALE.

In doi ani leului sa aprecia față de USD cu peste 18%. Această apreciere se datorează cetățenilor noștri care au trimis din ce în ce mai mulți bani acasă. Surplusul de valută pe piața valutară în această perioada a fost de peste 700 milioane USD, cea ce a dus la aprecierea leului. In rezultat acest factor mi-a adus economii de 1.300 lei la factura de gaz sau 25% din toate economiile din 2018.

SCĂDEREA PREȚULUI LA PETROL

Prețul la gazele naturale livrate Moldovei sunt direct dependente de prețul la petrol pe piața internațională. La noi autoritățile au “uitat” să reducă prețurile atunci când prețul la petrol pe piețele Internationale sau redus de aproape 3 ori. Dar bine că și-au amintit măcar acum în ajun de alegeri 🙂 Datorită conjucturii Internationale favorabile la prețul petrolului. Am economisit la factura 2.500 lei in acest an, sau 45% din toate economiile.

O singură întrebare mă frământă: unde au dispărut banii economisiț? 

Mierea moldovenească – noua vedetă a exporturilor. Livrări pe piața comunitară de 14 milioane USD

Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, suportul Guvernului SUA prin proiectul Agricultură Performantă și entuziasmul apicultorilor moldoveni au fost cele trei ingrediente necesare pentru apariția unei noi ramuri de export în Moldova: Mierea de Albini.
miere

Mierea de Albini niciodată nu a fost un produs de export al Moldovei, până la semnarea Acordului de Liber Schimb cu UE, exporturile erau puțin peste jumătate de milion USD anual.

Totul s-a schimbat odată cu liberalizarea comerțului cu UE și suportul din partea Guvernului SUA a apicultorilor noștri. În ultimii ani exporturile au crescut de zece ori ajungând la 14 milioane USD anual.

Aproape tot volumul de miere exportată ajunge în UE, iar primele 5 țări asigură 80% din exporturile noastre.
miere3

România, Italia și Franța consumă 2/3 din mierea moldovenească destinată exporturilor.

Creșterea volumelor de export, dar și prețul mierii, poate fi asigurată în următorii ani, prin trecerea la producerea și certificarea Mierii Ecologice.

Cu suportul Programului SUA Agricultură Performantă, primele certificate apicultorii noștri le vor avea deja în vara 2019, cea ce înseamnă perspectiva de dublare a exporturilor în următorii 2-3 ani.

De fapt acum asistăm la renașterea unei ramuri promițătoare în Republica Moldova: Mierea de Albini Ecologică.

Creșterea veniturilor populației, creditele ipotecare și prețurile stabile au înviorat piața imobiliară

Evoluția de pe piața imobiliară din Chișinău pentru mulți este o enigmă. Am auzit de zeci de ori aceleași întrebări: pentru cine atâtea construcții? Cine cumpără, dacă toată lumea a plecat din țară?

Întrebările au și un substrat factologic. În ultimii cinci ani numărul mediu de apartamente date în exploatare anual este de peste 5 mii sau de două ori mai mult decât acum zece ani. Numărul tranzacțiilor cu apartamente în Chișinău anul acesta se va apropia de 15.000 apartamente sau cu 50% mai mult decât acum 5 ani în urmă când se vindeau pe an sub 10 mii de apartamente.

Cine mișcă piața imobiliară din Chișinău? care sunt factorii care determină evoluția de pe această piață?

Avem de-a face cu cinci factori fundamentali, care mișcă piața. Cunoașterea lor va permite atât cetățenilor cât și firmelor de construcție să-și revadă strategia lor în domeniul construcțiilor/vânzărilor/achiziționărilor de apartamente.

I. Migrația internă.
Da oamenii continuă să plece din țară, însă nu din Chișinău. În timp ce populația țării scade continuu, populația or. Chișinău în 10 ani de zile a crescut cu 30 mii persoane, de la 630 mii persoane în 2008 la 690 mii persoane în 2018. Această creștere se datorează migrației interne și înseamnă pentru or. Chișinău 14 mii de familii în plus, care au nevoie de apartamente. Și asta doar în ultimii 10 ani. Dar să nu uităm că în ultimii 10 ani în Chișinău s-au construit circa 40 mii de apartamente, așa că primul indicator nu răspunde încă la întrebarea noastră.

II. Schimbarea comportamentului social.
Nu știam cum să definesc un fenomen fără precedent care are loc în țara noastră, dar în mod special în or. Chișinău, din acest motiv l-am denumit comportament social. Ce am în vedere? În ultimii 10 ani comportamentul populației or. Chișinău s-a schimbat mai mult decât în precedenții sute de ani. Tinerii se căsătoresc mult mai târziu, chiar dacă nu sunt căsătoriți preferă să locuiască separat, iar dacă se căsătoresc preferă să nu aibă copii în primii ani de căsnicie, iar când decid să aibă copii, atunci numărul lor se limitează la un copil sau maxim 2 copii. Ce avem în rezultat? În anul 2006 în or. Chișinău ponderea familiilor de o persoană era de 17%, iar în prezent s-a dublat ajungând la aproape 33%. Iar alte 35% sunt familiile formate din două persoane. Numărul de familii din cinci persoane și mai mult, practic sunt pe cale de dispariție și ponderea lor s-a redus în doar 12 ani de trei ori de la 7,6% în 2006 la 2,8% în 2018.
Drept consecință, chiar dacă populația or. Chișinău a crescut cu doar 30 mii persoane, numărul de familii, sub influența schimbării comportamentului social s-a majorat cu 96 mii.
181214_Constructii_01
Doar anul acesta numărul de gospodării în or. Chișinău se va majora cu aproape 20 mii, față de 5 mii apartamente noi date în exploatare.
Creșterea numărului de gospodării se datorează exclusiv micșorării numărului de membri într-o gospodărie.
Acest lucru a schimbat cardinal cererea pe piața imobiliară. Dacă 15 ani în urmă doar 10% din apartamentele vândute era cu una și două camere. În prezent ele au ajuns la 70%.
181214_Constructii_02
Acum 15 ani un apartament construit avea în mediu peste 120 m2, iar în prezent a ajuns la sub 70 m2. Acest fapt are o singură explicație logică: creșterea fără precedent a numărului de gospodării formate din 1 sau 2 persoane, care evident preferă apartamente cu spații mici.
Dacă luăm în calcul și prețurile la apartamente, atunci în prezent companiile trebuie să vândă trei apartamente pentru a obține aceeași sumă de bani de la vânzarea unui singur apartament acum 10-15 ani în urmă.

III. Stabilizarea la nivelul de jos a prețurilor.
Piața imobiliară din Moldova a cunoscut o explozie a prețurilor până în anul 2008, când ele au crescut de șase ori în doar zece ani, atingând nivelul record de 867 EURO/m2 în anul 2008. Apoi în urma crize imobiliare, ele s-au prăbușit până la nivelul de 525 EURO/m2 și deja al doilea an consecutiv s-au stabilizat la acest nivel.
181214_Constructii_03
Pe termen mediu prețurile vor începe să crească, dar în prezent companiile de construcții se confruntă cu necesități enorme de lichidități. Multe din ele nu au rezistat crizei și au falimentat, altele au avut și continuă să aibă probleme cu întoarcerea creditelor la bancă. Băncile evită să crediteze companiile de construcții, drept consecință, cererea sporită de apartamente nu a dus la majorarea prețurilor, deoarece companiile preferă să obțină lichidități cât mai rapid posibil. În opinia noastră 2017-2019 sunt anii cu cele mai mici prețuri la apartamente, cel mai probabil după 2020 prețurile vor începe a crește.

IV. Creșterea veniturilor populației.
Să nu uităm că apartamentele se tranzacționează în Euro, din acest motiv veniturile populației trebuie examinate recalculate în Euro. După cum am anticipat încă din primăvară, datorită creșterii salariilor în lei și aprecieri Leului moldovenesc față de Euro, salariul mediu recalculat în Euro, în acest an va constitui în jur de 320 Euro/Lună.
181214_Constructii_04
Doar aprecierea valutei naționale din ultimii doi ani de zile a făcut apartamentele mai ieftine cu peste 10%. Drept consecință efortul financiar depus de o familie pentru procurarea unui apartament, este mult mai mic decât acum 10 ani.
181214_Constructii_05
Astfel, pentru procurarea unui apartament de 70 m2 acum 12 ani era nevoie de 36 salarii medii anuale, iar anul acesta indicatorul s-a redus de 3,8 ori până la 9,5 salarii medii anuale. Altfel spus efortul financiar depus de o familie este de aproape patru ori mai mic în prezent decât acum 10-15 ani.

V. Accesarea împrumuturilor ipotecare.
Creșterea veniturilor recalculate în Euro nu rezolvă problema procurării de imobile, deoarece economiile sunt prea mici, pentru a rezolva problema.
O soluție a devenit creditele ipotecare, iar conjunctura este una extrem de favorabilă: 1) băncile se confruntă cu un surplus de lichidități fără precedent, 2) băncile foarte slab creditează companiile atât din lipsa de proiecte cât și ponderea mare a creditelor neperformante înregistrate la agenții economici 3) persoanele fizice sunt cei mai buni platnici, creditele neperformante la ei sunt de 5-6 ori mai mici decât la persoanele juridice.
În aceste condiții băncile au accelerat procesul de oferire a creditelor persoanelor fizice pentru procurarea de imobil. Într-un singur an creditele au crescut cu peste un miliard de lei.
181214_Constructii_06
Doar în luna octombrie volumul de credite ipotecare a crescut cu 180 milioane lei, comparativ cu primele nouă luni ale anului 2017.
Dacă luăm în calcul și sectorul nebancar, atunci observăm că industria de construcții a primit în acest an o injecție financiară din partea băncilor, mai mare decât oricând.
Anume acești cinci factori sunt fundamentali în înțelegerea a cea ce se întâmplă în sectorul construcțiilor și care sunt tendințele pe următorii ani.

Cum a fost resimțit stresul valutar de moldoveni la 25 de ani la apariția leului

Stresul Valutar este un indicator necesar de la apariția monedei naționale a Republicii Moldova. Este vorba de cursul valutar, care este ceva mai mult decât pentru orice altă țară. Veniturile valutare ale cetățenilor noștri obținute din remitențe sunt mult mai mari decât veniturile salariale obținute în țară în lei moldovenești.

Majoritatea tranzacțiilor mari sunt realizate în valută străină. O parte considerabilă a economiilor și depunerilor în bănci la fel sunt deținute în valută străină.

Valuta este atotprezentă și orice fluctuație pe piața valutară afectează practic toți cetățenii. Aici trebuie să accentuez că cetățenii sunt afectați de orice fluctuație fie aprecierea sau deprecierea unei valute.

Oamenii vor să știe ce va fi cu banii lor păstrați fie în lei, fie în valută străină.

Pentru a arăta șocurile ca care sunt supuși cetățenii noștri provocate de fluctuațiile de pe piața valutară, am considerat oportun să elaborez un indicator denumit STRESUL VALUTAR.

Acest indicator măsoară variația zilnică a Leului față de USD și se sumează lunar, trimestrial și anual. Sumarea se face indiferent de direcția în care s-a modificat cursul valutar, deoarece orice fluctuație afectează cetățeanul de rând.

Din grafic putem observa că cetățenii noștri au trecut prin două cele mai puternice șocuri în 1998-1999 și 2015.

În 1998-1999 șocul a durat un an jumate de zile și s-a manifestat prin deprecierea cu 2,6 ori a monedei naționale de la 4,8 lei/USD (tr. III 1998) la 12,4 lei/USD (tr. I 2000).

În 2015 șocul valutar a fost provocat de doi factori – jaful bancar și speculația valutară (tr.I 2015), care până în prezent nu a fost investigată de către autorități. Deprecierea valutei a fost de doar 30% de la 15 lei/USD (tr IV 2014) la 19,9 lei/USD (tr. IV 2015). Însă șocul valutar a fost de 137,5% provocat nu atât de deprecierea valutei, cauzată de jaful bancar, cât de speculația valutară care a avut un impact mult mai puternic pe piața valutară decât jaful bancar propriu zis.

Cele mai bune perioade pentru moneda națională sunt anii 2005-2006, când am avut cea mai longevivă stabilitate pe piața valutară.

În 2018 Stresul Valutar a intrat în parametrii obișnuiți pentru Republica Moldova. În luna noiembrie 2018 acesta a constituit 2,3% cea ce este mai puțin decât media lunară pe ultimii trei ani care este de 2,6%. Până la finele anului, dacă nu se întâmplă nimic extraordinar Stresul Valutar anual va fi sub 31% cea ce este minimul din ultimii trei ani.
181130_StresValutar_01181130_StresValutar_02

Moldova alocă cei mai puțini bani pentru sănătate din Europa. E nevoie de măsuri urgente pentru redresarea situației

Raportat la PIB, cheltuielile pentru ocrotirea sănătății în Republica Moldova sunt de 2,2 ori mai mici decât media din UE. În valori absolute cheltuielile per capita din Republica Moldova sunt de 9,5 ori mai mici decât media din UE. Pentru anul 2019 Moldova planifică să aloce pentru ocrotirea sănătății 8,8 miliarde lei, dintre care 7,5 miliarde sunt banii acumulați și cheltuiți prin intermediul Fondului de Ocrotire a Sănătății, iar 1,3 miliarde alocări suplimentare din bugetul de stat pentru diverse programe și investiții.

Raportat la PIB, cheltuielile pentru sănătate în anul 2019 vor constitui 4,2% din PIB, față de 4,3% în 2018, cea ce reprezintă minimul din ultimii 14 ani

Media în UE este de 9,6% din PIB, iar cel mai puțin alocă România 5,2% din PIB. Din țările din afara UE, doar Turcia în 2017 a alocat mai puțin decât Republica Moldova.

În valori absolute lucrurile stau și mai prost. Moldova alocă anual 515 USD per/capita, cea ce este de 9,5 ori mai puțin decât media din UE.

Pentru a reduce din acest decalaj enorm sunt necesare câteva măsuri urgente:

I. Introducerea taxei pe viciu. Cheltuielile Fondului de Asigurării Obligatorii de Asistenţă Medicală (AOAM) pentru fumători și cei dependenți de alcool sunt mai mari decât pentru restul cetățenilor. Nu este echitabil ca oamenii, care duc un mod sănătos de viață să achite pentru cei care delibarat decid să-și distrugă sănătatea. Pentru a rezolva această problemă este necesar de introdus o taxă pe viciu la vânzarea de produse din tutun și băuturile alcoolice. Taxa trebuie să fie în cotă fixă pe unitate de produs și să fie aprobată anual de Parlament. Pentru simplificarea administrării ei, taxa va fi unificată cu acciza la produsele sus numite, însă integral se va vira în Fondul AOAM. Prin taxa de viciu pot fi acumulate suplimentar în Fondul AOAM 0,5-1 miliarde lei anual, cea ce va majora cheltuielile pentru sănătate cu până la 0,5% din PIB.
II. Dezvoltarea Asigurărilor Medicale Facultative. O sursă semnificativă de veniturile ale Sistemului de Ocrotire a Sănătății în țările UE sunt asigurările benevole a cetățenilor, suplimentar asigurărilor obligatorii. Companiile care luptă pentru angajați oferă pachete sociale, care includ și pachete suplimentare de asigurări medicale. Pentru încurajarea unor astfel de asigurări este necesar de oferit asigurărilor facultative același regim fiscal ca și la asigurările obligatori. Pentru aceasta primele de asigurări medicale facultative nu trebuie să fie incluse în veniturile cetățenilor și să nu fie supuse impozitului pe venit. Scopul urmărit este ca cel puțin 10% din salariați să aplice la asigurări medicale facultative. Această măsură ar pute da sistemului de ocrotire a sănătății suplimentar 500 milioane lei anual, sau 0,2-0,3% din PIB.

Aceste două măsuri urgente ar permite aducerea Republicii Moldova la minimul din UE. Suplimentar este necesar de implementat cel puțin alte două măsuri.

III. Majorarea alocațiilor din Bugetul de Stat pentru programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății. În prezent suplimentar la Fondul AOAM, guvernul alocă circa 1,3 miliarde lei pentru diverse programe naționale și proiecte investiționale în domeniul sănătății, cea ce reprezintă 0,6% din PIB. Este necesar ca în 5 ani de zile de adus acest indicator la cel puțin 1,2% din PIB, cea ce presupune o majorare anuală cu 0,1% din PIB sau 200 milioane lei în prețurile anului 2019.
IV. Creșterea numărului de persoane asigurate. Datorită faptului că mai mult de jumătate din populația ocupată nu are un loc de muncă oficial, Fondul AOAM este lipsit de cel puțin 600 mii persoane asigurate. Sarcina guvernului este ca prin politici active să includă cât mai multe persoane neasigurate în sistemul de asigurare medicală. În acest sens Guvernul a creat cadrul legal necesar: legea zilierilor, persoanele fizice autorizate. Aceste măsuri active trebuie să urmărească inculderea în sistemul de asigurări sociale în următorii 3-5 ani a cel puțin 100 mii persoane, cea ce ar oferi suplimentar până la 300 milioane lei anual.

Toate aceste măsuri vor permite majorarea alocațiilor pentru sănătate la cel puțin 5% din PIB, față de 4,2% nivelul actual.