Portofoliul de credite din sistemul bancar au înregistrat o creștere record din ultimii 5 ani

În trimestrul II din 2019 portofoliul de credite din sistemul bancar a înregistrat o creștere de 2,3 miliarde lei, sumă record din ultimii 5 ani și jumătate. Precedentul record a fost atins în 2013/T4 când portofoliul de credite în sistemul bancar a crescut cu 3,1 miliarde lei. Această creștere în cea mai mare parte este asigurată de creditarea persoanelor fizice.
Timp de 3,5 ani băncile și-au redus cu 14,8 miliarde lei portofoliul de credite de la 47,2 miliarde în 2014/T3 la 32,4 miliarde lei 2018/T1.
190814_Credite_01
Din 2018 băncile au început lent să depășească perioada de criză. În mai puțin de 1,5 ani portofoliul de credite a crescut cu 6,4 miliarde lei, de la 32,4 miliarde lei în 2018/T1 la 38,8 miliarde lei în 2019/T2.
190814_Credite_02
Această creștere se datorează în special orientării și creditării persoanelor fizice de către bănci. Din totalul de 6,4 miliarde lei creștere, 4,1 miliarde lei revine creșterii creditelor oferite persoanelor fizice, iar 2,3 miliarde lei creditelor oferite persoanelor juridice. Drept consecință ponderea creditelor oferite persoanelor fizice din întreg portofoliu de credite din sistemul bancar a crescut de la 24,3% în 2018/T1 la 30,8% în 2019/T2.

Advertisements

Pentru prima dată creditele oferite persoanelor fizice au depășit 40% din totalul creditelor

În trimestrul II din 2019 ponderea creditelor oferite persoanelor fizice de către întreg sistem financiar, pentru prima dată a depășit cota de 40% cea ce este de 3 ori mai mult decât acum 10 ani în urmă.
190807_Credite_01
Astfel din portofoliul total de credite de 48,4 miliarde lei oferite de către bănci, companii de microcreditare, Asociații de Economii și Împrumuturi, companii de leasing, peste 19,6 miliarde lei revin persoanelor fizice.
Până în anul 2018 pe parcursul a 5 ani de zile locomotiva creșterii portofoliului de credite oferit persoanelor fizice a fost sectorul nebancar, care și-a majorat portofoliul de 3,3 ori, de la 2,2 miliarde lei în 2013 la 7,2 miliarde lei în 2018. Băncile în această perioadă și-au majorat portofoliul de credite doar de 2 ori, de la 4,9 miliarde lei la 10 miliarde lei.
190807_Credite_02
În anul 2019 avem o schimbare clară de situația, băncile destul de agresiv au început creditarea persoanelor fizice, cea ce le-a permis să recupereze parțial pozițiile pierdute din ultimii ani de după criza bancară.
Astfel în prima jumătate a anului volumul creditelor oferite persoanelor fizice a crescut cu 2,4 miliarde lei, dintre care sectorului bancar îi revine 2 miliarde lei, iar sectorului nebancar doar 0,4 miliarde lei. în următoarele luni anticipăm o creștere mai pronunțată a sectorului nebancar, dar totuși poziția dominantă va vi menținută de sectorul bancar.
Cu 19,6 miliarde lei împrumuturi persoanele fizice au atins cel mai înalt nivel de îndatorare raportat la PIB de 9,6%, iar până la finele anului pentru prima dată în istoria țării acest indicator va depăși 10% din PIB. Totuși după gradul de îndatorare a persoanelor fizice Moldova este de 2 ori mai puțin îndatorată decât media regională și de 5,7 ori mai puțin decât media Europeană, cea ce indică la un potențial de creștere a portofoliului de credite oferit persoanelor fizice.
190807_Credite_03

A fost deblocată finanțarea externă a Republicii Moldova

Săptămâna aceasta Guvernul Moldovei a obținut de la Comisia Europeană 14,5 milioane Euro, echivalent a 284,7 milioane lei, sub formă de granturi pentru acoperirea necesităților bugetare. Această sumă de bani a venit după o perioadă lungă, de aproape doi ani de suspendare a finanțării.
Această sumă este de 10 ori mai mare decât media lunară din ultimii 1,5 ani.
190726_Granturi_01
După o perioadă de 4 ani de reducere continuu a granturilor obținute de Moldova, datorită înrăutățirii relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în prezent atestăm pentru prima dată la o creștere semnificativă a finanțării. Avem toții indicii să considerăm că finanțarea va continua pe parcursul lunilor următoare.
Astfel în 2018 a fost atins minimul istoric în cea ce privește suportul extern din ultimii 12 ani. Ultima dată Moldova a primit asistență externă sub nivelul de anul trecut tocmai în anul 2006. Atunci asistența externă a constituit 315 milioane lei, față de 365 milioane lei în 2018.
190726_Granturi_02
În 2019 în primele 5 luni ale anului Moldova a obținut 132,9 milioane lei granturi. Pentru luna iunie încă nu avem datele oficiale, iar în iulie suma a fost de 2 ori mai mare decât în primele 5 luni.
Dacă raportăm la Produsul Intern Brut, suma granturilor obținute de Guvernul Moldovei pentru necesitățile bugetare în 2018 au constituit 0,2% de 15 ori mai puțin decât în anul 2014, când a fost atinsă maxima istorică de 3% din PIB. Raportat la PIB susținerea externă din 2018 a fost cea mai mică din ultimii 20 ani. Acest nivel scăzut poate fi comparat doar cu anul 2003, în perioadă de izolare externă promovată de conducerea comunistă de atunci. Însă și atunci susținerea externă a fost mai mare decât în 2018 și a constituit 0,3% din PIB.

Caruselul valutar, sau despre cea mai puternică apreciere a leului din ultimii 11 ani

În primele două săptămâni ale lunii iulie Leu moldovenesc a cunoscut cea mai puternică apreciere din ultimii 11 ani față de coșul valutar Euro&USD. Astfel el sa apreciat cu 2,5% față de Euro&USD comparativ cu ultima săptămâna din iunie. Ultima dată el sa apreciat atât de puternic în august 2008, când cursul lui sa întărit cu 4,3% în doar două săptămâni.
190715_Curs_Valutar_Leu-USD-Euro
Leul sa apreciat față de USD cu 1,8% sau 32 bani, de la 18,1683 Lei/USD la 17,8448 Lei/USD, iar față de Euro aprecierea a fost de 2,9% sau 59 bani, de la 20,6582 Lei/Euro la 20,0658.
Această apreciere vine după o depreciere puternică a Leului în trimestrul II a lui 2019. Cauzele acestui ”carusel valutar” trebuie căutate în evenimentele din trimestrul II, atunci am asistat la o cerere atipică de valută pe piața valutară, fapt ce a influențat deprecierea leului. Doar în luna mai 2019 deficitul de valută a fost de aproximativ 40 milioane USD. Din punct de vedere economic este foarte greu de explicat această cerere de valută, dar aici ne vine în ajutor declarația Președintelui Țării Igor Dodon, care a informat opinia publică că din țară au fost scoși un miliar de lei, prin tranzacții ”greu de explicat”. Cel mai probabil această ”cerere de valută” a fost unul din factorii deprecierii leului în T2/19. Din acest motiv toate prognozele și analizele experților de pe piața valutară, trebuie adaptate la ”circumstanțele specifice” ale Moldovei, care îți pot da peste cap orice prognoză.
Aici trebuie să menționăm că aprecierea valutei lovește puternic asupra exportatorilor noștri în special a agriculturilor, care în lunile de vară încep masiv exporturile produselor agricole.
Ce va vi în viitor cu Leul moldovenesc?
Pentru lunile de vară tradițional Leul moldovenesc are tendința de apreciere, iar în toamnă-iarnă o ușoară tendință de depreciere. Deci leul va continua să oscileze, însă rolul Băncii Naționale este de a nu permite oscilațiile bruște ale valutei naționale.

Rezervele valutare ale BNM scad. Sunt justificate sau nu intervențiile BNM pe piața valutară?

Săptămâna trecută rezervele valutare ale BNM au continuat să se reducă cu încă 33 milioane USD
De la începutul anului ele s-au redus deja cu 130 milioane USD.
Iar de la maxima istorică din octombrie 2018, rezervele valutare BNM s-au redus cu 175 milioane USD.
1902_Rezerve_01
Aceste reduceri de rezerve au fost anticipate de noi încă în vară. În ajun de alegeri crește brusc cererea de valută, iar oferta rămâne relativ constantă.
Această creștere de valută se explică prin câțiva factori, principalii fiind: 1) creșterea consumului populației alimentat și de credite de consum, 2) înclinația agenților economici spre valută înainte de alegeri.
Însă în opinia noastră intervenția BNM din ianuarie-februarie este una excesivă.
Dacă analizăm atent evoluția cursului valutar, atunci observăm că Leul moldovenesc s-a apreciat față de coșul valutar EURO&USD până în august 2018, apoi a urmat o ușoară depreciere până în luna decembrie. Deprecierea în 4 luni a constituit în total 4,4% sau mai puțin de 0,25% pe săptămână. În opinia noastră ritm dat de depreciere este unul în limitele confortului psihologic al cetățenilor.
Însă intervențiile puternicele ale BNM din acest an a schimbat trendul general și Leul moldovenesc înregistrează deja a 7-ea săptămână o apreciere substanțială față de coșul valutar EURO&USD. În această perioadă el s-a apreciat cu 1,3% față de coșul valutar EURO&USD.
1902_Rezerve_02
Cererea și oferta de valută este stabilă, ritmul de depriciere a valutei naționale este în limitele comfortului psihologic.
Anume din aceste considerente, în opinia noastră BNM trebuie să aibă o politică mai relaxată față de cursul valutar, să intervină mai prudent pe piața valutară și să asigure o stabilitate a cursului valutar, cu ușoare tendințe de depreciere, fapt care ar salva din rezervele valutare BNM.

În 2018 Moldova a depășit cea mai profundă criză bancară din istoria sa

În 2018 surplus de lichidități din sistemul bancar a Moldovei a atins nivelul record de 28 miliarde lei, motivele acestui fenomen în analiza de mai jos. Doi indicatori fundamentali: 1) Depozitele comparativ cu Creditele 2) Creditele raportat la PIB, ne arată că această criză a fost una fără precedent.

1901_criza_banci_03
După volumul de credite raportat la PIB criza din 2014 a fost de trei ori mai puternică și de două ori mai lungă decât cea din 2009. Atunci căderea a fost de 14% și a durat trei ani. În 2014 căderea a fost de 43% și a durat 5 ani. În anul 1998 căderea a fost de 32% și a durat doar un an.
1901_criza_banci_02

Dacă analizăm evoluția depozitelor și creditelor din sistemul bancar, observăm foarte ușor că lovitura primită în 2014 a fost una fără precedent de la formarea sistemului bancar.

Până în anul 2014 sistemul bancar își exercita fără probleme funcțiile sale de bază, acumulări de resurse și oferirea de credite. Volumul de depozite și credite era aproximativ egal, iar surplusul de lichidități a fost de doar 1% – media pentru 15 ani.

Însă după 2014 la capitolul acumulări de depozite, sistemul bancar și-a revenit relativ rapid. Depozitele au scăzut doar pe o perioadă scurtă cu doar 2 miliarde lei, de la 52 miliarde lei începutul anului 2015 la 50 miliarde lei începutul 2016. Pentru anii 2013-2015 au fost excluse depozitele fictive dintre bănci, pentru a asigura comparabilitatea datelor.

Din 2016 depozitele au crescut constant ajungând la 63,5 miliarde lei, sau cu 13,5 miliarde lei mai mult decât acum trei ani. În 2016-2017 ele au crescut cu circa 5 miliarde lei anual, iar în 2018 am avut o stagnare pe parcursul întregului an și au înregistrat o creștere bruscă doar în trimestrul IV.

Cât privește activitatea de creditare a economiei aceasta a fost cel mai grav afectată. Astfel, până în februarie 2018 volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenților economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei de la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei începutul 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenților economici. Pe toată această perioadă creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit.
1901_criza_banci_01

Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creștere revine unei singure bănci MAIB, care și-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuși, în 2018 surplusul de lichidități în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute cât și în valori relative. Astfel, surplusul de lichidități a ajun la 28,2 miliarde lei, cea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor.

Acumulările masive de bani și capacitățile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie și a forțat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei și a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătățire a raportului credite raportat la PIB și a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară și să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la nivelul record de la independență – 42,5%.

Iarna blândă și tarifele mai mici, mi-au redus în 2018 factura la gaz de 1,7 ori comparativ cu 2016

În 2016 factura pentru gazul natural a fost de 13.300 lei pentru întregul an, iar in 2018 de doar 7.900 lei sau cu 5.400 lei mai puțin decât acum doi ani în urmă. Aceasta reducere se datorează câtorva factori:

IARNA BLÂNDĂ.

Datorită iernii mai blânde consumul de gaz in 2018 a fost cu 27% mai mic decât în 2016, cea ce mi-a adus economii de 1.600 lei sau 30% din toate economiile pentru factura la gaz.

Tarifele mai mici la gazul natural mi-au adus economii de 3.800 lei, iar ele sau redus sub influența a altor doi factori.

APRECIEREA VALUTEI NAȚIONALE.

In doi ani leului sa aprecia față de USD cu peste 18%. Această apreciere se datorează cetățenilor noștri care au trimis din ce în ce mai mulți bani acasă. Surplusul de valută pe piața valutară în această perioada a fost de peste 700 milioane USD, cea ce a dus la aprecierea leului. In rezultat acest factor mi-a adus economii de 1.300 lei la factura de gaz sau 25% din toate economiile din 2018.

SCĂDEREA PREȚULUI LA PETROL

Prețul la gazele naturale livrate Moldovei sunt direct dependente de prețul la petrol pe piața internațională. La noi autoritățile au “uitat” să reducă prețurile atunci când prețul la petrol pe piețele Internationale sau redus de aproape 3 ori. Dar bine că și-au amintit măcar acum în ajun de alegeri 🙂 Datorită conjucturii Internationale favorabile la prețul petrolului. Am economisit la factura 2.500 lei in acest an, sau 45% din toate economiile.

O singură întrebare mă frământă: unde au dispărut banii economisiț? 