Creșterea prețurilor din acest an lovește cel mai mult în pensionari și păturile social vulnerabile

În 2019 asistăm la o accelerare a inflației, care va continua și-n anul 2020. În luna august 2019 prețurile au crescut în mediu cu 5,3% față de perioada similară a anului trecut.
Însă dacă ne uităm pe structura prețurilor, atunci observăm că cea mai mare creștere a fost la produsele alimentare, care au crescut în această perioadă cu 8,1%. Anume majorarea prețurilor la produsele alimentare și creează senzația de scumpire în rândul populației, iar cei mai afectați sunt pensionarii și păturile social vulnerabile.
Dacă la populația cu venituri medii cheltuielile pe produse alimentare sunt în jur de 20-25%, atunci la pensionari și persoanele sărace, produsele alimentare ”mănâncă” mai mult de jumătate din bugetul lor.
Din această perspectivă pentru pensionari și păturile social vulnerabile cel mai important indicator este: creșterea prețurilor la produsele alimentare. În anul 2019 ele vor crește mult mai mult, decât indexarea pensiilor. Respectiv, chiar dacă pensia nominal a crescut, totuși pensionarii vor putea procura în 2019 mai puține produse alimentare decât în 2018.
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în 5 ani de zile prețurile la produsele alimentare au crescut mai mult decât indexarea pensiei. în 10 ani de zile pensia în valoare nominală s-a dublat, dar și produsele alimentare s-au dublat. Deci pensionarii, chiar dacă au în prezent o pensie de 2 ori mai mare decât în 2009 totuși ei pot cumpăra aceeași cantitate de produse alimentare ca acum 10 ani în urmă.

1909_Pensionari_01
De fapt în 10 ani situația pensionarilor nu s-a schimbat deloc spre bine. Dacă la capitolul salariu Moldova în 2014 a depășit nivelul de salarizare din perioada sovietică, atunci la capitolul pensii noi încă nu am ajuns la nivelul anilor 1984-1985.
Anume din acest considerent persoanele în vârstă au sentimentul că sunt defavorizați de noile realități economice. De fapt în anii 80 ai secolului trecut pensia medie constituia 38% din salariu mediu, iar în 2019 pensia medie este de doar 23% din salariul mediu.
1909_Pensionari_02
Toate eforturile oricărei guvernări trebuie să aibă un singur scop: creșterea pensiei medii raportate la salariu mediu cu câte 1% pe an. Doar așa noi în 15-20 de ani putem aduce nivelul de trai al pensionarilor la un minium decent.

Advertisements

De ce cresc prețurile în Moldova și la ce să ne așteptăm anul viitor?

În ultimele 4-5 luni asistăm la o accelerare a creșterii prețurilor în Republica Moldova, care în luna august au atins nivelul de 5,5% anual.
Care este motivul și la ce să ne așteptăm în următoarele luni?
În opinia mea sunt câțiva factori, care au determinat și vor determina în viitor majorarea de prețuri.
190916_Preturile

Creșterea consumului neacoperit cu producere.
De la începutul anului 2018 până în prezent portofoliul de credite în economia națională s-a majorat cu circa 9 miliarde lei, dintre care 7 miliarde revin persoanelor fizice. Cea mai mare parte din acești bani au mers la consum curent. Aici se mai adaugă circa 2 miliarde lei majorări de salarii, din contul reducerii impozitelor, care au mers tot la consum curent. Guvernul s-a dezis de investiții publice, din contul impozitelor în favoarea consumului curent a populației. Deci avem o creștere de consum al populației de cel puțin 4-5 miliarde lei din contul creditelor și investițiilor publice, care nu au nici o acoperire de producție suplimentară. Într-o economie puternică acest consum ar fi generat creștere economică, dar în Moldova el a generat creșterea importurilor. Drept consecință avem timp de un an o înrăutățire a balanței comerciale cu peste 400 milioane USD. Acest fapt a creat un deficit de valută și a dus la deprecierea monedei naționale. De fapt creșterea consumului s-a realizat din contul importurilor, acoperite cu rezervele valutare ale BNM.

Deprecierea valutei naționale.
Valuta națională s-a depreciat datorită creșterii consumului neacoperit cu producție națională. Creșterea consumul populației a generat creșterea de importuri, care au provocat creșterea puternică a cererii de valută pe piața valutară. Deficitul de valută în ultimul an de zile a dus la deprecierea leului moldovenesc cu 6% față de coșul valutar EURO&USD. Datorită dependenței puternice a consumului populației de produsele de import, deprecierea valutei naționale a influențat direct creșterea prețurilor. În opinia noastră jumătate din creșterea prețurilor din ultimul an se datorează deprecierii valutei naționale.

Intervenția abuzivă a politicului.
Spre regret în ajun de alegeri politicul se bagă puternic în tot ce înseamnă prețuri. Cel mai direct se vede la prețurile reglementate, care după ani de reformă în continuare sunt dependente de politicieni. Aici vorbim de gaze naturale, energie electrică, apă, transport, prețurile la care sunt artificial menținute în ajun de alegeri, apoi sunt majorate, deseori nejustificat. Însă politicul se bagă nu doar la prețurile reglementate, economia Moldovei are un grad spoit de monopolizare, majoritatea bunurilor și serviciilor sunt prestate de câțiva monopoliști dependenți de puterea politică. Reducerea prețurilor în ajun de alegeri, de regulă este urmat de accelerarea lor de după alegeri. După alegeri au crescut prețurile la energia electrică, transportatorii solicită majorări, sunt discuții în privința gazelor naturale și apă.

Moldova în următorii 1,5 ani se va confrunta cu un proces continuu de creștere a prețurilor care va fi în coridorul 7-10% anual, datorită tuturor celor 3 factori enunțați mai sus.

Povara Fiscală pe Familie în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an

Impozitele și taxele plătite în mediu de o familie din Moldova formată din 3 persoane în 2019 a atins nivelul de 69,1 mii lei pe an. Această sumă este cu 9 mii de lei mai mare decât anul trecut și de 2 ori mai mare decât acum 6 ani în urmă.
190913_Povara_fiscala_01

Povara fiscală este dominată de Impozitele pe Consum formate din TVA&Accize, ele constituie în mediu 32,7 mii lei per familie. Apoi urmează impozitele pe salarii, de 26,9 mii lei și se formează din impozitul pe venit, asigurări sociale și asigurările medicale.
În final cea mai mică povară este legată de activitățile economice ale moldovenilor inclusiv impozitul pe proprietate, care nu l-am atribuit la consum. În total povara fiscală per familie este de 9,5 mii lei anual.
190913_Povara_fiscala_02

Deci din 69,1 mii lei plăți anuale ale unei familii din Moldova, 59,6 mii lei sau 86% sunt impozitele și taxele generate de consum. Iar din activitățile economice Moldovenii contribuie la formarea Bugetului Public Național în proporție de 14% sau 9,5 mii lei anual.

În 2019 apartamentele au devenit mai accesibile cu 6% față de 2018, chiar dacă asistăm la prima scumpire după 11 ani de cădere a prețurilor.

În 2019 efortul financiar pentru procurarea unui apartament s-a redus cu 6%. Astfel pentru procurarea unui apartament de 70 m2 în mun. Chișinău în trimestrul II din 2019 sunt necesare 8,8 salarii medii anuale, față de 9,4 salarii medii anuale în 2018.
190910_Imobile_01

Creșterea accesibilității apartamentelor se datorează exclusiv majorării salariului mediu anual recalculat în euro. În prima jumătate a anului 2019 salariul mediu anual a crescut cu 336 Euro față de anul 2018 și a atins nivelul de 4.232 Euro/an.
190910_Imobile_02

În trimestrul II din 2019 după 11 ani de căderea continuă a prețurilor la apartamente am asistat la prima majorarea nesemnificativă a prețurilor. Dacă în primul trimestru un apartament de 70 m2 în mun. Chișinău avea un preț mediu de vânzare de 36,4 mii Euro, atunci în trimestrul II apartamentele s-au scumpit cu 600 Euro și prețul lor s-a ridicat până la 37 mii euro pentru un apartament de 70 m2. Această majorare de preț a avut o influiență minoră asupra accesibilității apartamentelor.
190910_Imobile_03

Efortul financiar pentru procurarea unui apartament în mun. Chișinău în ultimii 3 ani se apropie rapid de media europeană, care constituie 6,9 salarii medii anuale pentru un apartament de 70 m2.
190910_Imobile_04

Statistica Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului: Populația

Populația Moldovei în 27 de ani s-a redus cu 1,29 milioane locuitori sau cu 29,1%. Cel mai puternic a fost afectat malul Stâng al Nistrului unde populația s-a redus cu 36% sau cu 263 mii persoane. Pe Malul Drept al Nistrului în valori absolute populația a scăzut cu 1,03 milioane sau cu 27,7%.
La capitolul Populație Moldova s-a întors înapoi cu 57 de ani la nivelul anului 1962, când populația țării era de 3,1 milioane.
190906_Populatia_Moldovei

Cine ne va scapa de Vandalismul Urban din mun. Chișinău?

Deseori aud frază că în Chișinău se construiește mult și cine va cumpăra atâtea apartamente.
În Chișinău nu se construiește mult, în Chișinău se construiește, în mod barbar, haotic, dezorganizat, ilegal, fără un plan urbanistic, în afară oricărei logici, cu mutilarea completă a spațiului urban, dar nu mult.
Pentru a explica ce am în vedere am decis să recurg la statistica istorică a construcțiilor de apartamente în Republica Moldova la general și mun. Chișinău în particular.
1908_Constructii_01
Majoritatea absolută a apartamentelor din localitățile Moldovei au fost construite în ultimii 60 de ani. În această perioadă au fost construite peste 532 mii apartamente, dintre care 445 mii sau 84% până la independență și restul 87 mii sau 16% după independență.
Din cele aproximativ 87 mii apartamente construite după independență, 81 de mii sau 93,5% au fost construite în dreapta Nistrului și doar 5,5 mii în stânga Nistrului.
Cel mai mult s-a construit în perioada 1981-1990, când au fost ridicate 173 mii apartamente, iar cel mai puțin în perioada de criză profundă după anii 1991, când în 10 ani sau construit doar 17 mii apartamente sau de 10 ori mai puțin decât în perioada precedentă.
Da în prezent avem o înviorare vădită a activității de construcții. În această decadă v-om avea construite cam 47 mii apartamente în întreaga Moldova, cea ce este de 2 ori mai mult decât în precedenții 10 ani, însă de 3 ori mai puțin decât înainte de 1990.
Lucrurile stau mult mai prost în stânga Nistrului, unde construcția de apartamente practic a încetat după anul 1990, iar în prezent se construiesc de 2 ori mai puțin decât acum 10 ani în urmă. Raportat la numărul populației în stânga Nistrului în prezent se construiește de 8,5 ori mai puțin decât în dreapta Nistrului. Astfel în ultimii 10 ani în dreapta Nistrului sau construit aproximativ 17 apartamente la 1.000 de locuitori, iar în stânga Nistrului doar 2 apartamente la 1.000 locuitori.

Dar să ne întoarcem la mun. Chișinău.
Conform estimărilor noastre din datele statistice existente în mun. Chișinău în ultimii 60 de ani au fost construite aproximativ 257 mii apartamente, dintre care 200 mii sau 78% până în anul 1990 și altele 57 mii după perioada de independență.
1908_Constructii_02
Din grafic observăm că în ultimii 10 ani în mun. Chișinău se construiește de 3 ori mai mult decât în precedenții 10 ani. De aici și senzația de abundență de șantiere de construcție. Însă dacă analizăm cu perioada de până la independență în prezent se construiește de două ori mai puțin. De ce avem această senzație de hiperconstrucții de apartamente?
Răspunsul este simplu. Până în anii 1990 construcția de apartamente era precedată de extinderea sectoarelor mun. Chișinău. Da, în anii 1981-1990 au fost construite 80 mii de apartamente, dar au apărut și sectoare noi. Îmi amintesc când eram mic veneam la rude de pe actuala str. Onisifor Ghibu de la Buiucani, acolo unde începe Uzina Alfa, după str. Ghibul creștea porumb, iar acum avem câteva cartiere noi. Fiecare din noi poate să scrie câte cartiere au apărut în acest proces de construcție. Evident apariția cartierelor noi înseamnă investiții publice enorme în infrastructura urbană: drumuri, iluminat, apă, canalizare, transport public, instituții publice, etc.
Dar ce avem după 1990?
Au fost construite 57 mii apartamente, unde locuiesc peste 100 mii persoane, fără apariția unor sectoare sau cartiere noi. Fără drumuri, iluminat stradal, instituții publice, etc. Aceste ”economii” de bani public pe infrastructura urbană ne-au nenorocit. Parazitarea pe infrastructura veche, lipsa de viziune de dezvoltare, exploatarea la maxim a infrastructuri urbane a dus la mutilarea completă a Imaginii Urbane a mun. Chișinău.
Drept efect avem o aglomerare de construcții cu distrugerea a tot ce înseamnă habitatul urban. Astfel 30 de ani de vandalism în construcție a distrus fața și nobleța or. Chișinău.
Un calcul simplu arată ca valoarea actuală a apartamentelor în mun. Chișinău se ridică la 10 miliarde EURO. Dacă nu vandalizam în toți acești 30 de ani spațiul urban, atunci și valoarea apartamentelor trebuia să fie cu cel puțin 2-3 miliarde EURO mai mare decât avem în prezent.
Vandalismul Urban ne costă mult. Prea mult.
Am ”economisit” 500-700 milioane Euro pe extinderea infrastructurii urbane și am pierdut miliarde de Euro, prin distrugerea valorilor patrimoniale din mun. Chișinău. Mai rău aceste 16% de construcții noi din ultimii 30 de ani transformă or. Chișinău într-un coșmar. Gândiți-vă o clipă: 57 mii apartamente amplasate haotic peste celelalte 200 mii au distrus tot ce înseamnă Confort Urban.
Stoparea Vandalismului Urban. Acesta este subiectul de campanie pentru toți candidații la alegerile din octombrie 2019.

Leul moldovenesc continuă oscilațiile sale cu o ușoară tendință spre depreciere

Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Începând cu august 2018 leului moldovenesc a înregistrat mai multe perioadă de apreciere/depreciere, însă tendința generală este deprecierea lentă a lui față de coșul valutar Euro&USD.
1908_Curs_Valutar_01
Această tendință de depreciere este determinată de oferta scăzută de valută și creșterea continuă a cererii de valută.
Astfel într-un an de zile oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas neschimbată și s-a stabilizat la nivel de 2.070 milioane USD anual.
Tot în această perioadă cererea de valută a crescut cu 445 milioane USD. Dacă în iulie 2018 cererea de valută era de 1.820 milioane USD/anual, atunci în prezent cererea a crescut până la 2.270 milioane USD/anual. Dacă în vara anului 2018 oferta de valută era mai mare decât cererea cu 255 milioane USD, atunci în prezent cererea este cu 190 milioane USD mai mare decât oferta, cea ce creează deficitul de valută pe piața valutară.
1908_Curs_Valutar_02
Oferta slabă de valută din partea cetățenilor este cauzată de reducerea volumului de remitențe. Începând cu iulie 2018 volumul remitențelor scad continuu și în acest an cel mai probabil se vor reduce sub 1,2 miliarde USD.
Reducerea remitențelor din acest an sunt pentru a treia oară din istoria Moldovei. Primele două reduceri din 2009 și 2015 au avut loc pe fundalul unei crize puternice și sau redus dramatic. În prezent reducerea remitențelor mai degrabă semnalizează o schimbare de comportament a moldovenilor plecați peste hotare, cea ce nu este deloc îmbucurător pentru cei rămași acasă.
1908_Curs_Valutar_03
La rândul său Creșterea cererii de valută este condiționată de înrăutățirea Balanței Comerciale a Moldovei. În timp ce exporturile stagnează timp de un an de zile și s-au plafonat la nivel de 2,75 miliarde USD/anual, importurile înregistrează o creștere continuu și au crescut de la 5,38 miliarde USD/anual în vara lui 2018 până la 5.84 miliarde USD/anual în prezent. Astfel deficitul Balanței Comerciale a Moldovei într-un an de zile s-a înrăutăți cu 450 milioane USD, fapt ce a provocat creșterea cererii de valută pe piața valutară.
Deci, Reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar.

Prognoza noastră pentru următoarele luni rămâne neschimbată: oscilația leului moldovenesc față de coșul valutar Euro&USD cu o ușoară înclinație spre depreciere a Leului.